spot_img
AcasăDialogul de carte

Dialogul de carte

Dialogul de carte

”Am pășit pe vârfuri pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare”

Agenția de cArte -
Mina Decu (n. 15 aprilie 1983) este masterandă în Filosofie și în Studii Europene, fost profesor de Studii socio-umane, fost librar, actual redactor, traducător și poet remarcat prin debutul cu ”Desprindere” (2018), volum de poeme multipremiat. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mina Decu despre seria de autor Leonida Neamțu, pe care a îngrijit-o la Editura Publisol, evenimente culturale și planuri editoriale. ”Pe Leonida l-am întâlnit în toamna anului trecut, când, în urma unei ședințe de redacție s-a hotărât să aducem în seriile noastre de reeditări un scriitor cu care era cel mai posibil (doar) să riscăm. Îi auzeam pentru prima oară numele și eram convinsă că scrie romane polițiste, deși din puținele date care existau despre el pe internet transpărea mai degrabă altceva, un altceva cu care aveam să dau piept în momentul în care am luat prima lui carte la redactat: Leonida Neamțu era un scriitor inclasabil. Iar redactat nu e tocmai cuvântul potrivit, mai cu seamă că nu mă simt în măsură să umblu eu pe un text pe care cineva când aleargă, când iese din peisaj, pentru a se insinua apoi ca o pată Rorschach, când dă cu tine de pământ, doar pentru a-ți întinde mâna râzând și a te invita să pornești cu el într-o călătorie peste mări și țări. Așadar, aș putea spune că am pășit pe vârfuri, cât mai nonintruziv posibil, pentru a reda cititorilor un scriitor pe nedrept picat în uitare.” Mina Decu
Dialogul de carte

”Schimbul de energie cu nou-născutul, pe de-o parte, și încrederea părinților, pe de altă parte, mă încarcă și mă obligă să dăruiesc în egală...

Agenția de cArte -
În anul 2007, expertul neonatolog și psihologul Georgeta Sultana, președinta asociației Clubul Micii Campioni din București, publica ”Metoda Sultana – Ghid practic pentru părinți și cadre medicale”, Editura Olimp. O ediție adăugită și revizuită a acestei cărți va fi publicată, în curând, marcând, astfel, 20 de ani de activitate a Clubului Micii Campioni din București (str. Străbună, nr.26), cu programe de educație acvatică și Metoda Sultana. Cunoscută de o țară întreagă ca fiind ”Mami Geti”,  Georgeta Sultana a introdus în România programe de educație acvatică și a brevetat, la OSIM, ”Metoda Sultana”, o metodă de stimulare psihomotorie a nou-născutului și copilului mic. Cu o experiență de peste 40 de ani în domeniul neonatologiei, Mami Geti a absolvit, în 2001, în Franța, mai multe stagii de formare în domeniul activităților acvatice, programe organizate de Federația Franceză de Activități Acvatice (FAAEL). Astfel că, în urma unui acord între Micii Campioni și FAAEL, Mami Geti a adus și organizat în România conceptul de educație acvatică. Clubul Micii Campioni este primul din România care a introdus educația acvatică și standardele acestui program dedicat în mod special copiilor mici. Educația acvatică în colectivitate începe după vârsta de 4 luni și jumătate/6 luni, după încheierea calendarului de vaccinări, care îi conferă copilului imunitate și reprezintă o continuare a programului desfășurat la domiciliu prin Metoda Sultana. În prezent, Clubul Micii Campioni este coordonat de Cristian Sultana, cel cu care, de altfel, Georgeta Sultana a înregistrat, la OSIM, în 2012, Brevetul de invenție nr. 126701 acordat  aparatului și metodei ”pentru dobândirea deprinderilor folosite în activitatea de stimulare a creșterii unui nou-născut sau a unui copil mic”. Dan Mircea Cipariu a dialogat, în exclusivitate pentru AgentiadeCarte.ro, cu Georgeta Sultana și Cristian Sultana.
Dialogul de carte

”Cele mai adevărate, dar și cele mai împlinite estetic, cărți sau filme despre comunismul românesc au fost scrise/realizate înainte de 1989”

Agenția de cArte -
Ioan-Pavel Azap s-a născut în 15 mai 1967 în satul Ticvaniul-Mic, jud. Caraș-Severin. A urmat clasele primare și liceul în satul natal și Oravița (1973-1985). Absolvent al Facultății de Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). Din 2003 este redactor la revista "Tribuna" (Cluj-Napoca). A publicat mai multe volume de poezie, proză, critică de film. Membru al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj și al Asociației Criticilor de Film a Uniunii Cineaștilor din România. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro cu scriitorul Ioan-Pavel Azap.
Dialogul de carte

”Îmi trebuie un spațiu în care nimeni să nu atingă aerul poeziei mele în scriere”

Agenția de cArte -
Născută la Petroșani, în 1993, Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă. A publicat două volume de poeme: ”blister”, Cartea Românească, 2017 și ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Charmides, 2019. A colaborat cu diverse reviste literare și platforme: ”Prăvălia culturală”; ”DLITE”; ”Zona nouă”; ”Bucovina Literară”; ”Apostrof”; ”Familia” și altele. A lucrat la revista ”Vatra”, (Târgu Mureș) și la site-ul ”monden.ro”. Antologii colective: ”#Rezist! Poezia”, coord. Cosmin Perța, Paralela45, 2017; ”Poezie călătoare”, Ediția a II-a, coord. Anca Zaharia, Cartea de după, 2019. În prezent locuiește pe blogul gabrielascrie.ro și pe buymeacoffee.com/gabrielascrie. Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie ”Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național ”George Bacovia”, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea poezie, 2020. Festivaluri internaționale de poezie: ”Z9; Poezia e la Bistrița”; ”Authors‘ Reading Month” etc. Receptare critică: Al Cistelecan, ”Nonșalanța terapeutică”, Astra, 2018; Cristina Timar, ”Manifest feminist codificat”, Vatra, 2020; Teona Farmatu, ”Impulsivități cerebrale”, poeticstand.com, 2020; Raisa Manolescu, ”Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv sau despre urletele din noi care ricoșează (în noi)”, alecart.ro, 2020; Ramona Boldizsar, ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Gabriela Feceoru, ramona.boldizsar.ro, 2021; Andrada Yunusoglu, ”Un manifest al vindecării”, citestema.ro, 2021; Gabriel Enache, ”Plasa cu ochiuri dese (…)”, semndincarte.ro, 2021; etc. Citări, cronici în lucrări de specialitate: Mihai Iovănel, ”Istoria literaturii române contemporane” (1990-2020), Polirom, 2021; Angela Nache Mamier, ”Matrițe stilistice din lirica de azi”, Minela, 2021; Grupaje de poeme traduse din limba engleză: ”Raed Wahesh – poeme”, Vatra, 2020; ”Yury R. Zavadsky – Omul liber nu s-a născut”, Bucovina Literară, 2020; ”Yury R. Zavadsky – poeme”, Astra, 2021. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Gabriela Feceoru.
Dialogul de carte

”Copilul nu ne va reproșa niciodată ceea ce credem că greșim, ci doar ceea ce credem că facem bine”

Agenția de cArte -
Speranța Farca este psihanalist și conferențiar universitar doctor la Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul Universității Naționale de Arte, București. Site: speranta.farca.ro. Cărți publicate: ”Despre frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Leacuri pentru frica de necunoscut”, Editura Universitară, București, 2020; ”Independența copilului”, Editura Humanitas, București, 2018, ediție reeditată, adăugită și revizuită (carte publicată ca e-book pe iTunes în 2014); ”Venirea pe lume a copilului”, e-book, iTunes, 2014; ”The Newborn and his Mother”, e-book, iTunes, 2012; ”Grădinița mea favorită! Ghid pentru părinți și educatoare” e-book, iTunes, 2012; ”Copilul meu merge la Școală! Ghidul părinților” - pdf, Institutul de Științe ale Educației, 2013; ”Cum întâmpinăm copilul ca părinţi, bunici, medici şi educatori”, Editura Trei, București, 2010; ”Ce trăieşte copilul şi ce simte mama lui”, Editura Trei, București, 2009; ”Psihanaliza şi cele patru vârste ale eului. Cum devenim părinţi”, Editura Trei, București, 2003. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Speranța Farca.
Dialogul de carte

”E nevoie de poveste, neapărat, de umor, de ironie, dar și de autoironie”

Agenția de cArte -
Radu Țuculescu (01.01.1949, Tg.Mureș, crescut la Reghin) - prozator, dramaturg, jurnalist, regizor, traducător din limba germană. Absolvent al Acadmiei de muzică ”Gh. Dima” - secția vioară. Realizator Radio și TVR, violonist al Filarmonicii clujene. Dintre romanele publicate: ”Ora păianjenlului” ( 1984), ”Degetele lui Marsias” ( 1986), ”Umbra penei de gîscă” (1991), ”Povestirile mamei bătrîne” ( 2006), ”Stalin cu sapa-nainte!” (2009), ”Mierla neagră” ( 2015), ”Măcelăria Kennedy” (2017). Volume de teatru: ”Ce dracu se-ntîmplă cu trenul ăsta?” (2004), ”Bravul nostru Micșa” ( 2010). Proză scurtă:” Cuptorul cu microunde” ( 1995), ”Scorpionul galben” (2011), ”Uscătoria de partid”(2019). Literatură pentru copii: ”Ina și ariciul Pit” (2 volume, 2017). A primit premii pentru proză, teatru și film de televiziune. Romanele sale au fost traduse în Germania, Franța, Austria, Italia, Ungaria, Serbia, Israel, Cehia. Teatrul său tradus în cehă, maghiară, franceză, engleză, italiană, ebraică. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu scriitorul Radu Țuculescu.
Dialogul de carte

”Calvarul pe care l-a îndurat Lucian Blaga, vreme de trei ani, timp în care a lucrat din greu la traducerea lui Faust”

Agenția de cArte -
Editura eLiteratura a publicat, la sfârșitul anului 2020, cercetarea ”Lucian Blaga – traducător, traductolog”, semnată de Nicolae Mareș, scriitor, rafinat traducător al poeziei române în polonă, diplomat și scriitor. Volumul este însoțit de o prefață semnată de criticul și istoricul literar Zenovie Cârlugea. Astfel, cititorul poate urmări dosarul traducerii capodoperei lui Goethe – ”Faust”, din scrisorile și dactilogramele adunate în ”Dosarul Blaga” de către redactorii ESPLA (Editura de stat pentru literatură și artă din București). Un volum inedit prin intermediul căruia vom descoperi treizeci de documente din domeniul istoric-literar sau de estetică a traducerilor, documente care văd pentru prima oară lumina tiparului. Astfel, intrăm în laboratorul de creație și de traducere a lui Faust prin referatele ori recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba lui Kant, Hegel, Haine și mai ales Goethe în română. ”Este efortul unor investigații de peste opt ani, începute în vara anului 2012, la secția de manuscrise a Academiei Române. E vorba de 30 de scrisori și dactilograme inedite, adunate în ”Dosarul Blaga” de  redactorii cunoscutei Edituri de stat pentru literatură și artă /ESPLA/. Dosarul respectiv /A-3780/ cuprinde scrisorile schimbate de editură cu traducătorul Lucian Blaga, cât și referatele/recenziile întocmite de specialiști de seamă ai culturii românești și germane cu privire la traducerea din limba germană în română a capodoperei literaturii universale – Faust de Goethe, de către poetul, filosoful, traducătorul, Lucian Blaga. Acestea văd pentru prima dată lumina zilei în acest volum.”, a mărturisit Nicolae Mareș. În exclusivitate pentru AgențiadeCarte.ro, Dan Mircea Cipariu a purtat o convorbire cu Nicolae Mareș despre odiseea traducerii lui Faust în varianta propusă de Lucian Blaga.
Dialogul de carte

„Ceea ce nu realizăm este că niciodată in istorie nu am fost atât de puternic echipați să facem față unei epidemii de o astfel...

Agenția de cArte -
Alexandru Toma Pătrașcu este fondatorul și directorul Bucharest Science Festival, cel mai important eveniment de promovare a științei din România. După absolvirea Facultății de Electronică a Universității Politehnica din București a urmat programul de masterat în afaceri al The Open University, Marea Britanie, specializându-se ulterior în comunicare. De peste un deceniu dezvoltă programe educaționale non-formale, de popularizare a științei, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Este membru fondator al Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR) și se implică în acțiuni de public advocacy în favoarea respectării caracterului laic al statului. Din 2011 publică cu regularitate pe platforma Contributors.ro, abordând subiecte legate de educație, politică și știință. Cartea sa, ”Povestiri despre epidemii și vaccinuri”, Editura Humanitas, este un ghid de imunizare împotriva dezinformării. Ca să înțelegem cum funcționează, cum sunt produse și cum sunt testate vaccinurile, Alexandru Toma Pătrașcu ne însoțește într-o călătorie de-a lungul secolelor, de la descoperirea microbilor la îmblânzirea lor, și ne povestește despre primele microscoape, despre teoria germenilor și despre descifrarea misterelor sistemului imunitar. O călătorie la finalul căreia înțelegem cum funcționează știința și de ce trebuie să avem încredere în ea. Mai multe despre ”Povestiri despre epidemii și vaccinuri”, în interviul cu Alexandru Toma Pătrașcu realizat de Anamaria Spătaru.
Dialogul de carte

”Instinctul mi-a sugerat să folosesc tehnica melodiei continue a lui Wagner”

Agenția de cArte -
Flautistul Ion Bogdan Ştefănescu este solist al Filarmonicii ”George Enescu”, profesor la catedra de flaut din cadrul Universității Naționale de Muzică București și solist al Filarmonicii ”Banatul” din Timișoara. Este doctor în muzică din anul 2002, când a obţinut înalta calificare profesională, la Universitatea de Muzică din Bucureşti, cu lucrarea intitulată ”Tehnici şi timbralităţi arhaice în creaţia contemporană pentru flaut”, avându-l ca profesor îndrumător pe compozitorul Octavian Nemescu. În anul 1995, a obţinut diploma de Master of Music la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign, SUA, unde l-a avut ca profesor pe renumitul flautist englez Alexander Murray. În paralel cu studiile de masterat, a activat, în cadrul Universităţii Illinois, în calitate de asistent al prof. Alexander Murray (1994 – 1995). Ion Bogdan Ştefănescu este absolvent, în 1993, al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, Facultatea de Interpretare Muzicală – secţia Flaut –, la clasa prof. Virgil Frâncu. În afara studiilor amintite, Ion Bogdan Ştefănescu şi-a desăvârşit pregătirea profesională sub îndrumarea celor mai de seamă flautişti ai lumii, la ale căror cursuri speciale a participat de-a lungul anilor, printre care James Galway (Reggio Emilia – Italia, 2003 şi Weggis – Elveţia, în 1995), Wolfgang Schultz (München, Germania, în 1992), Alain Marion (Nissa, Franţa, în 1990), Pierre Yves Artaud (Darmstadt, Germania, în 1990). Activitatea artistică şi-a început-o de la vârsta de 14 ani, în 1983, când a debutat ca solist, pe scena Ateneului Român, într-un concert de Vivaldi, acompaniat de Orchestra Tineretului Bucureştean. Din anul 1983 şi până în prezent, Ion Bogdan Ştefănescu a desfăşurat o intensă activitate artistică, cu numeroase recitaluri şi concerte susținute în România şi în străinătate: Anglia, Franţa, Spania, Cehia, Coreea de Nord, Japonia, SUA, Ungaria, Italia, Germania, Olanda, Elveţia, Suedia, Norvegia, China etc. Împătimit, de asemenea, al poeziei, este, din 2012, membru al Uniunii Scriitorilor din România. A publicat mai mult de 10 volume de versuri, cel mai recent fiind „Zâmbet cusut”, apărut atât în ediție bibliofilă, în doar 30 de exemplare, însoțite spectaculos de piese textile minibojagi create cu tehnici de cusături tipic coreene, realizate de artista Anna M. Orbán,  cât și în ediție tipărită sub sigla prestigioasei Fundații Naționale pentru Știință și Artă, aflată sub egida Academiei Române. Despre acest din urmă volum, Anamaria Spătaru a stat de vorbă cu Ion Bogdan Ștefănescu, în exclusivitate pentru agentiadecarte.ro.
Dialogul de carte

„cuvintele pot dărâma zidurile pe care uneori le ridică istoria”

Agenția de cArte -
Mihaela Simina este licențiată în istorie, specializarea relații internaționale. Este coautoare, alături de Adrian Cioroianu, a volumelor ”Maria a României. Regina care a iubit viața și patria” (2015), și ”Mihai I al României. Un rege cu onoare, loialitate și credință” (2016), ambele apărute la editura Curtea Veche Publishing, parte din colecția ”Regii și Reginele noastre”; editor al albumului ”Regina Maria. Flori de portocal”, Libris Editorial, Brașov, 2018; autor al volumului ”Accent pe istorie I”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2018; autor al volumului bilingv româno-francez pentru copii ”Henri Mathias Berthelot. Prietenul României”, Libris Editorial, Brașov, 2019; autor al volumului ”Accent pe istorie II”, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2020; autor al volumului „Set. Acțiune! România construită”, editura Creator (grup Libris), Brașov, 2020. În perioada august 2016 - mai 2017 a realizat rubrica ”Accent pe istorie® ” la postul Radio France Internationale România, iar în prezent este autoare a rubricii ”Accent pe istorie®” în săptămânalul Dilema Veche și colaboratoare a revistei Historia. Coprezentator, coautor (comentariu și scenariu) serial documentar (10 episoade) ”România construită”, Casa de Producție TVR, realizator Alexandru Munteanu. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu Mihaela Simina.
123...26Pagina 2 din 26

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508

Prima agenție de știri și comentarii on-line dedicată industiei editoriale din România, evenimentelor de carte și scriitorilor români. Agenţia de Carte îşi doreşte să creeze o puternică şi activă comunitate de autori de cărţi care să îşi promoveze evenimentele lor editoriale.

© 2023 Agentia de cArte - All Rights Reserved / made with by Web Design Agency & MWP