spot_img
AcasăCronica de cArte

Cronica de cArte

Combinat. Cauciuc ars. Cameră de trăit și de evadare!

Seară de toamnă în București. Ajung puțin după ora 20:00 la Combinatul Fondului Plastic, unde mă întâmpină un miros puternic de cauciuc ars. Mă gândesc că poate are legătură cu vernisajul noii expoziții colective de la IOMO, „eyelid noon” directed by Horațiu Lipot, căci este cunoscut faptul că acesta intervine în proiectele sale curatoriale cu elemente de decor sau sinestezice cel puțin surprinzătoare menite a completa conceptele artistice (lumânări, apă sfințită, prenadez, etc.). Selecția artiștilor - Dan Beudean, Lucian Bran, Florina Drăguș, Luca Florian, Mihai Grecu, IRLO, Andreea Medar, Hortensia Mi Kafchin, Andrei Nițu, Tudor Pătrașcu, Roxana Savin și Andrei Sclifos - ca și punerea în scenă de altfel, promițătoare a priori, chiar merită o vizită la galerie, atât pentru festinul vizual, cât și pentru felul în care curatorul transformă un white cube clasic, cu ajutorul unor materiale banale dar de efect (un perete din cutii de carton, o folie reflectorizantă, un chenar de vopsea neagră) într-un refugiu, un loc al evadării. Este genul de expoziție care furnizează un context, pentru a-l cita pe Paul O’Neill, „în care arta este transformată, prin logica evadării, trecând de la o stare la alta datorită faptului că devine pentru o clipă publică și vizibilă în procesul de expunere.” (Ana Daniela Sultana)

”Fake Nature” de Ioan Galea, un solo-show la Galateca

„Prin recenta serie de pictură a lui Ioan Galea avem acces la o (re)întoarcere la natură și, întrucâtva, la esențializarea temei, dintr-o perspectivă artistică în care s-au consumat mai multe etape de creație marcate de experiment cromatic. Dacă, de exemplu, pe la începutul anilor ’90 artistul explora dimensiuni estetice în negru și auriu, în lucrările de față domină nuanțele de verde, albastru și ocru – culori pe care, poate, în altă perioadă a vieții, le-ar fi evitat în mod cert. A evitat, de asemenea, o bună perioadă stilul figurativ. «Fake Nature» este o colecție de «imagini secunde» pentru a folosi chiar cuvintele lui Ioan Galea, din peregrinările acestuia prin natură. Astfel, natura, ca subiect, ne dezvăluie nu doar potențiale preocupări ecologice ale artistului, ci și un demers temerar având în vedere tendințele actuale în arta contemporană.” (Ana Daniela Sultana, curator) „Lucrările din expoziția «Fake Nature» sunt realizate în ultimii doi ani, în perioada în care izolarea generată de condițiile exterioare au oferit creatorilor răgazul de care aveau poate nevoie să își exprime în tihnă trăirile și gândurile. Iar universul lui Ioana Galea este unul luminos, proaspăt, ce încarcă privitorul de energie pozitivă, un univers în care încă mai există o speranță.” (Andreea Sandu, fondator Galateca)

„Suprapuneri”, de Noaptea Galeriilor

NAG #16 vine desigur cu multe propuneri, majoritatea evenimentelor sunt dispersate prin tot orașul, însă, în ceea ce privește fotografia, se distinge clar un traseu must-see pentru cei care nu au ajuns la vernisaje sau vor să (re)vadă lucrările din amplul proiect foto care are loc zilele acestea simultan în patru spații expoziționale de referință din București, majoritatea de tip artist-run. Este vorba despre „Suprapuneri”, un inedit și coerent demers artistic desfășurat la ETAJ artist-run space, Atelier 030202, 2/3 galeria, respectiv Carol 53. Expun artiștii Alexandru Maxim, Andreea Elena Teleagă, Andrei Fărcășanu, Claudia Retegan, Horațiu Lipot, Irina Dora Dumitrașcu, Justinian Scărlătescu, Mihai Zgondoiu, Mircea Sorin Albuțiu, Mircea Modreanu, Olimpiu Bandalac, Răzvan Neagoe, Sabina Suru, Sandu-Milea Lucian și Ștefan Dinu, într-un concept curatorial semnat de Răzvan Neagoe, având la bază tehnica dublei expuneri. Practic, lucrările din proiect – diferite ca formă de print sau display (print textil, instalație lightbox, diaproiectoare, etc.) și diferite, de asemenea, de la un spațiu expozițional la altul – prezintă experimente realizate pe film de 120mm, în tandem, de către artiștii participanți. Un exercițiu vizual interesant de urmărit atât ca rezultat al procesului de creație sau imaginar al artiștilor, cât și pentru viziunea curatorială.

„Incandescent” de Edith Torony, la Galeria Senso

„Edith Torony și-a creat și dezvoltat o practică artistică la confluența dintre figurativ și abstract, recognoscibilă ca stil prin cromatica energică și intensă (folosește, bunăoară, culori neon) și prin elementele de sorginte pop-art pe care le inserează pe fundaluri fantastice. Fără a încerca neapărat o încadrare a picturii sale într-un curent sau altul, selecția de față – care reprezintă, de altfel, apogeul unei întregi etape de creație – amintește, poate, de (pop)suprarealism. Avem astfel de-a face, în fiecare dintre lucrările expuse, cu un fel de hartă a unui vis, în care toată simbolistica este dispusă precum într-o carte de tarot mai de grabă decât secvențial-cinematografic. În ceea ce privește tematica abordată, Edith Torony recurge la «dialecte ale limbajului simbolic universal», pentru a-l cita pe Erich Fromm referitor la acel limbaj uitat al viselor, basmelor și miturilor, în sensul că lucrările artistei pot fi interpretate în chei diferite, în funcție de experiența personală a privitorului. Dacă ar fi totuși să numim un element distinctiv, recurent, aparținând imaginarului artistei, care se regăsește din plin în selecția expozițională, acela ar fi focul. Sigur, ar mai fi și norii, carourile alb-negru și dungile alb-roșu dispuse paralel sau radial, dar focul este cel mai puternic reprezentat și înseamnă, în viziunea lui Edith Torony, transformare, refacere, reconstruire.” – Ana Daniela Sultana

„Castele de nisip”, în luna septembrie, la Galeria Senso

„Continuăm – prin proiectul expozițional «Castele de nisip» inițiat de Ion Anghel – seria de colaborări cu nume consacrate autohtone de curatori-invitați din programul Galeriei Senso. «Clouds & I Clouds», evenimentul precedent, având-o curatoare pe Raluca Ilaria Demetrescu, a constituit un real succes atât în ceea ce privește aportul de artiști și lucrări noi în portofoliul galeriei, cât și în ceea ce privește diversitatea publicului galeriei, iar anul trecut, colectiva «Desemne de peste an» a reunit lucrări ale studenților secției de Grafică din cadrul Facultății de Arte Plastice a UNArte București, aflați sub îndrumarea coordonatoarei de an, dr. Anca Boeriu. Însă, adevărata reușită a acestei serii ar fi aceea că lucrând cu mentori din domeniul artelor vizuale (Ion Anghel, Anca Boeriu și Raluca Ilaria Demetrescu sunt dintre artiștii care în buna tradiție pedagogică se ocupă, pe lângă propria lor activitate expozițională, și de cea a mai tinerilor lor colegi) putem realmente contribui la formarea noilor generații de artiști, oferindu-le posibilitatea de expunere atât de necesară într-o primă etapă a parcursului artistic. Ion Anghel, în plus, merge cu studenții săi în tabere de creație, «Castele de nisip» fiind produsul unui astfel de demers desfășurat timp de o săptămână, vara aceasta în Deltă, la Sf. Gheorghe. Expoziția ai cărei protagoniști sunt Ion Anghel, Ioana Badea, Robert-Alexandru Burdușel, Ada Jugănaru, Sabina-Elena Legănaru și Ana-Ruxandra Pascu se configurează, astfel, ca o întâlnire între un profesor universitar de pictură și foștii săi studenți, al cărei rezultat nu este, în mod surprinzător, pictura.” (Ana Daniela Sultana – curator al Galeriei Senso).

Artele focului, la Galeria Senso

„La sfârșit de vară, la Galeria Senso, în paralel cu ampla și eclectica expoziție de grup «Clouds & I Clouds», curatoriată de Raluca Ilaria Demetrescu la etaj, se desfășoară, la parter, o altă colectivă, dedicată de această dată artelor focului, o expoziție care aduce împreună lucrări ale artiștilor Dan Băncilă, Liviu Brezeanu, Lucian Butucariu, Dinu Câmpeanu, Daniela Făiniș, Denis Nanciu, Aniela Ovadiuc și Cristian Pentelescu. Dacă la etaj practicile artistice și tehnicile plastice sunt dintre cele mai avangardiste (întâlnim, bunăoară, o instalație realizată de Beaver în care artistul îmbină în mod spectaculos pictura și realitatea virtuală), la parter selecția expozițională mizează mai de grabă pe modalități tradiționale de exprimare artistică: ceramică (Aniela Ovadiuc), porțelan (Daniela Făiniș), sticlă modelată la cald (Lucian Butucariu), sculptură în lemn sau bronz (Dan Băncilă, Liviu Brezeanu, Dinu Câmpeanu și Cristian Pentelescu). Indiferent de etaj, inovația și originalitatea sunt la ele acasă. Dacă majoritatea artiștilor reuniți în «Artele focului» sunt deja consacrați – nu doar pentru publicul galeriei, ci pentru publicul de artă contemporană în general – avem de-a face și cu o revelație: Denis Nanciu, un reprezentant al generației tinere (n. 1999), masterand la UNArte, Departamentul Ceramică – Sticlă – Metal, artist care este prezent în expoziție cu un obiect sculptural realizat din sticlă și metal, al cărui mesaj (fiind vorba de o geantă) poate face trimitere la paradigma consumeristă sau la discursul ecologic.” – Ana Daniela Sultana, curator

„Conservă de timp”, la Centrul de Artă Aluniș din Ținutul Buzăului

„Angrenat în sistemul încă ierarhizat și de multe ori divizat al artei contemporane, îngrădit, poate, câteodată, de agendele spațiilor expoziționale în care operează, de bugete, sau de un anume tip de relaționare specifică mediului în care activează, un curator («nu ştiu alţii cum sunt, dar eu [...]») simte, la un moment dat, nevoia unui proiect în care să-și exprime viziunea fără constrângeri, fără nicio miză, în deplină autonomie, „de amorul artei” cum s-ar spune. Aceasta este premisa expoziției de față – «Conservă de timp» – o expoziție (foarte) personală, în sensul lui Szeemann («Grandfather: A Pioneer Like Us», 1974), întrucât artistul expus este chiar tatăl meu, Constantin Sultana. Pictură abstractă, rulografie (termen propus de artistul însuși, ca și titlul, de altfel), dar și crochiuri – o selecție expozițională care aduce dimpreună lucrări din serii diferite, în încercarea de a oferi o perspectivă asupra unei complexe activități artistice care are la bază experimentul și care se desfășoară de mai bine de patru decenii. Demersul, pe lângă componenta sa estetică, ține și de un anume tip de meditație interioară provenit din introspecție sau din căutarea / regăsirea de sine, proces spiritual care invocă la un anumit nivel și relația cu părinții, mentorii sau modelele personale.” (Ana Daniela Sultana)

Megan Dominescu și Maria Pop Timaru, într-o expoziție la galeria Senso

„Ce amprentă de carbon lasă producerea unui burger? Mai este posibilă  sustenabilitatea (sau dezvoltarea durabilă, cum i se mai spune) în ziua de azi, fără a recurge la niște transformări structurale radicale în societățile de consum, sau este inevitabil un anume tip de hedonism capitalist care duce la excese, risipă de resurse, poluarea mediului și la alte consecințe cu impact asupra schimbărilor climatice? Pe lângă efectele negative pe care le înglobează, noua paradigmă generată de pandemie și de conflictele politico-economice actuale, însă, pare a avea și părțile ei bune, una dintre ele fiind chiar chestionarea creșterii constante a productivității și a supra-producției. La astfel de reflecții ne invită burger-ii din lucrările Mariei Pop Timaru și ale lui Megan Dominescu, pe de o parte. Pe de altă parte, ceramica glazurată a Mariei Pop Timaru în care straturile suprapuse de ingrediente lucesc apetisant ne duce cu gândul la faimoasele replici cu Big Kahuna sau Royale with Cheese din filmul cult «Pulp Fiction» al lui Tarantino. În același timp, secvența redată cu fir textil de către Megan Dominescu (practica sa artistică se numește «rug hooking») într-o lucrare în care un câine în lesă se îndreaptă vertiginos către un burger, invocă o poftă viscerală de fast food. Ambivalență etică, dar certă delectare estetică!” – Ana Daniela Sultana

Noi proiecte artistice, la Centrul de Artă Aluniș din Ținutul Buzăului

Anul acesta se împlinesc doi ani de la vernisajul inaugural al spațiului expozițional Aluniș Art Center, când au expus trei dintre cei mai apreciați artiști plastici din Buzău: Florin Menzopol, Stefan Daniel Lăzărescu și Dumitrache Ciprian. Au urmat apoi alte două expoziții de grup - Smaranda Isar, Victor Costache și Dinu Mihai Fălcoianu (expoziția „Astral. Geometric. Ancestral”), respectiv Maia Ștefana Oprea și Samir Mihail Văncică (expoziția „Homo faber, femina faber") - dar și expoziții personale: Alexandra Baciu (expoziția „Human Naturscape”), Mădălina Costache (expoziția „A Heroine’s Journey”) și Ruslan Cîrlan (expoziția „Life in progress”). Pentru sezonul care tocmai a început, echipa alcătuită din fondatoarea centrului Iulia Sîrbu, curatoarea Ana Daniela Sultana și coordonatoarea de proiecte Maria Radu a pregătit rezidențe artistice și, bineînțeles, noi proiecte expoziționale, expoziția caritabilă „Arta la Aluniș” fiind unul dintre ele.

4 tendințe în pictura abstractă contemporană, la Galeria Senso

„Domeniu al inefabilului, pictura abstractă - care a constituit încă de la apariția sa în modernism prilej de controversă pentru radicalismul și subversiunea sa - poate părea acum, în raport cu tendințele actuale din arta contemporană, când digitalizarea și politizarea dictează norma, din nou, o strategie aproape iconoclastă. Expoziția de față explorează diferite valențe ale picturii abstracte de azi, de sigur, fără pretenția de a le acoperi pe toate în mod exhaustiv. Întâlnim, așadar, patru tendințe diferite: gestualism la Sabina Legănaru, op art la Florentina Otari, experimente cromatice la Augustin Răzvan Radu și artă conceptuală la Constantin Rusu. Dacă la Augustin Răzvan Radu miza este culoarea, la Florentina Otari, Sabina Legănaru și Constantin Rusu primează mai de grabă procesul de creație. Astfel, realizarea selecției a fost deopotrivă o delectare și o provocare mai ales pentru că lucrările - reprezentative pentru practica artistică și stilul bine definit al fiecăruia dintre artiști - lasă mult spațiu interpretării. Să înceapă, așadar, jocul liber al imaginației!” - Ana Daniela Sultana

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508