Cronica de cArte

Biciul istoriei și pattern-urile politice

mart. 12th, 2019 | By
Biciul istoriei și pattern-urile politice

În prima decadă a acestui secol, printr-o serie de proiecte artistice europene marcante precum „East Art Map” (Ljubljana, 2001), „The Post-Communist Condition” (Karlsruhe, 2003), „Breakthrough: Perspectives on Art from the Ten New Member States” (Haga, 2004), „Check-In Europe: Reflecting Identities in Contemporary Art” (München, 2006), sau „The promises of the past: a discontinuous history of art in former Eastern Europe” (Paris, 2010), a fost prezentată, cu precădere, arta din fosta Europă de Est, accentul fiind pus pe condițiile de producție din regiune, care difereau în multe privințe față de cele din Europa de Vest. Contextul socio-politic actual (comemorăm anul acesta 30 de ani de la căderea Comunismului în România şi a Cortinei de Fier în Europa) îndeamnă la o reexaminare a condiţiei post-comuniste şi a dihotomiei Est-Vest în discursul cultural-artistic european.



EU-RO-PA, tema concursului InstantAdolescența 2019

mart. 1st, 2019 | By
EU-RO-PA, tema concursului InstantAdolescența 2019

Organizatorii Euro Fest-Teen anunță înscrierile pentru Concursul Naţional „Cele mai frumoase fotografii ale adolescenţilor – InstantAdolescența” (cele mai bune fotografii digitale realizate de adolescenţi cu telefonul mobil, care exprimă originalitate, creativitate şi hobby-uri adolescentine; tema acestei ediții: EU-RO-PA). Concursul este lansat online pe 1 martie 2019, va avea ca termen limită de înscriere 1 aprilie 2019, iar jurizarea va avea loc în perioada 2  -10 aprilie 2019. Vernisajul InstantAdolescența va avea loc joi, 9 mai 2019, ora 17:00, la Muzeul Municipiului Bucureşti (sediul central, Palatul Suţu, Bd. I.C. Bratianu nr.2). Fotografiile vor fi selectate şi premiate de un juriu prezidat de artistul vizual Mihai Zgondoiu, alături de  fotograful Andrei Runcanu și scriitorul Dan Mircea Cipariu. De asemenea, fotografiile premiate vor fi publicate în Antologia Rezidența LiterArt.



Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡

feb. 11th, 2019 | By
Gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡

În luna februarie, când toți se lasă conduși de ♡ și iz de marțipan, Editura Tracus Arte vă recomandă gimnastici intelectuale care nu dăunează grav ♡. Intelecte generale: douăzeci și unu de gânditori pentru secolul douăzeci și unu, de McKenzie Wark, Filosofeli amare și drăgălașe. O carte ciudățică pentru copiii mari, de KK Jart, O propunere de corpo-etică feministă: masculinități și filosofia diferenței sexuale, de Ovidiu Anemțoaicei. În perioada 14-24 februarie, aceste titluri beneficiază de 50% discount dacă le comandați de pe site-ul editurii Tracus Arte!



Elena Murariu și expoziția eveniment – ”Brazii”

ian. 30th, 2019 | By
Elena Murariu și expoziția eveniment – ”Brazii”

Luni, 11 februarie 2019, de la ora 16.30, în spațiile Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu” din București (str. Zborului, nr. 7-9), va fi vernisată expoziția ”Brazii” a artistei Elena Murariu, cu un text curatorial semnat de scriitorul Dan Mircea Cipariu.  O expoziție eveniment, închinată martirilor și eroilor,  la apropierea celor 30 de ani de la jertfele tinerilor din decembrie 1989.  Vor vorbi despre autoare și opera sa doamna Mona Șerbănescu, directorul Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”, și părintele Gheorghe Holbea. Elevii liceului vor putea interacționa în și cu spațiul expozițional, prin intervenții vizuale legate de simbolistica Brazilor, iar artista vizuală Ioana Petresco va prezenta, în cadrul expoziției ce va fi deschisă până la data de 25 februarie 2019, un video-art rezonant cu tema Brazilor. Partenerii media ai evenimentului sunt Radio Trinitas, cotidianul Lumina și AgențiadeCarte.ro.



Mickey Mouse e mort?

ian. 8th, 2019 | By
Mickey Mouse e mort?

Prima personală în străinătate a artistului sârb Mica Stajčić, vernisată, la sfârșitul lui decembrie 2018, la Atelier 030202 din București (spațiu de artă contemporană imaginat și coordonat de Mihai Zgondoiu), mi-a amintit, în fluxul de re-citire și de re-semantizare vizuală pe care îl propune Mica Stajčić, de una dintre cărțile minunate de poezie publicată de Traian T. Coșovei – ”Mickey Mouse e mort”, carte apărută în 1994, la Editura Cartea Românească, cu o copertă semnată de inconfundabilul Dan Stanciu. ”Unora, plajele pustii excitate de valuri / le trezesc străvechi remușcări. / Unora, importul de bistrouri și pulpe bronzate / a început să le pută.” – scria Traian T. Coșovei în poemul  ”Mickey mouse e mort”. Și iată că, peste mode și timp, în comunicarea invizibilă și indirectă între imagini poetice care au creat și nasc șabloane de receptare și șabloane stilistice, Mica Stajčić vine, cu personajele din lumea Disney, să ne prezinte discursul său autentic și organic despre faptul că arta și imaginarul ei nu se predau cauzei consumerismului. Iar bătăliile cu bolile post-istoriei, a post-postmodernismului sunt date chiar cu armele de exprimare ale acestor boli, într-o stilistică când ludică, când gata să re-conceptualizeze ideea de instalație. O bătălie, îmi place să cred, câștigată și cu acuratețea de a re-locui spațiul-obiect cu anamneza și avatarurile obiectului artistic care își desemnează spațiul (și pe cel public, și pe cel al receptării). ”Expoziția unui artist sârb”  propusă de Mihai Zgondoiu e, astfel, un punct de sprijin cu care și prin care putem muta din loc șabloanele și visele noastre consumeriste.



4X4. Instalația de cArte, nominalizată la Gala Premiilor AFCN 2018

ian. 3rd, 2019 | By
4X4. Instalația de cArte, nominalizată la Gala Premiilor AFCN 2018

Marți, 15 ianuarie 2019, de Ziua Culturii Naționale, începând cu ora 19:00, la Sala „Elvire Popesco” din București ( Bd. Dacia, nr. 77), va avea loc cea de a patra ediție a Galei Premiilor Administrației Fondului Cultural Național, în cadrul căreia vor fi decernate 10 premii pentru organizații neguvernamentale și manageri culturali, cărora li se vor adăuga un premiu special pentru proiecte dedicate Centenarului. Juriul acestei ediții este format din Matei Bejenaru, Cristi Borcan, Paul Dunca, Ioana Ilie, Sandra Jitianu, Lorand Maxim și Irina Petrescu. Asociația Euro CulturArt, editorul AgențiadeCarte.ro, a fost nominalizată cu programul 4X4. Instalația de cArte pentru PREMIUL PENTRU COMUNICARE ȘI MEDIERE CULTURALĂ, premiul acordat ”unui proiect care a vizat promovarea rolului culturii în modelarea societății”. AgențiadeCarte.ro vă prezintă nominalizările pentru Gala Premiilor AFCN 2018.
4 poeți – Dan Mircea Cipariu, Florin Iaru, Simona Popescu și Andra Rotaru – și 4 artiști vizuali – Cosmin Paulescu (aka Cozo), Ilina Schileru, Gabi Stamate și Mihai Zgondoiu – au realizat împreună, în patru sesiuni de creație, un program de cercetare poetică și vizuală și de re-creație artistică, în urma căruia au creat 4 produse ale programului; cartea de cArte, cu textele și schițele poeților și artiștilor vizuali invitați despre proiecția fiecăruia asupra formei și conținutului propriei sale cărți ideale, renshi de cArte, în 4 tururi, cu 4 trageri la sorți privind ordinea de intrare și de scriere a 4 exerciții de improvizație literară; dosArt (cu cărți-afiș- obiect, conținând fragmente din textele scrise în programul ”4X4.Instalația de cArte”, schițe și fotografii); videocArt, un altfel de montaj și dicteu vizual.



Academicianul Eugen Simion, distins cu Medalia de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel” pe anul 2018

dec. 18th, 2018 | By
Academicianul Eugen Simion, distins cu Medalia de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel” pe anul 2018

Academicianul Eugen Simion, președintele Secției de literatură și filologie a Academiei Române, este câștigătorul pentru anul 2018 al Medaliei de Aur pentru Filologie ”Alfred Nobel”, acordată de Societatea Internațională de Filologie. Ceremonia de decernare va avea loc la începutul anului 2019 la Palatul Parlamentului European de la Strasbourg și va fi urmată, conform regulamentului, de organizarea unei alte ceremonii în țara de origine a laureatului. De aproape un secol, Societatea Internațională de Filologie acordă, o dată la cinci ani, Medalia de Aur pentru Filologie Alfred Nobel, instituită ca echivalent al Premiului Nobel pentru Literatură, în semn de înaltă recunoaștere a valorii de excepție a lucrărilor în domeniul gramaticii sau criticii și istoriei literare. Ideea creării unui premiu special pentru critici sau cercetători în analiza gramaticii sau literaturii s-a născut odată cu acordarea, în 1927, a Premiului Nobel pentru Literatură filozofului francez Henri Bergson, care nu era nici poet, nici romancier. Astfel, s-a decis ca la fiecare cinci ani, Societatea Internațională de Filologie să acorde, după modelul Medaliei Fields pentru Matematică, o medalie de aur a filologiei în memoria lui Alfred Nobel. Societatea Internațională de Filologie selectează și propune cinci candidați, laureatul fiind decis în urma votului a peste 200 de universități din întreaga lume, membre ale acestei societăți. De-a lungul timpului, între laureații Medaliei de Aur pentru Filologie Alfred Nobel s-au numărat nume prestigioase precum: prințul Nikolai Trubețkoi (1936), lingvistul danez Louis Trolle Hjelmslev (1956), lingvistul Roman Jakobson (1981), semioticianul Yuri Lotman (1991), teoreticianul literar Umberto Eco (2001), sinologul Göran Malmqvist (2011). Începând cu anul 2016, Medalia de Aur se acordă în fiecare an, cel mai recent laureat fiind profesorul Noam  Chomsky.



Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

aug. 29th, 2018 | By
Robert Șerban, Pavel Vereș, Ioana Nicolaie, Cosmin Ciotloş, Elena Stancu și Cosmin Bumbuț, câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017”

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro au votat-o până luni, 27 august 2018, ora 23.00. Astfel, au fost declarați câștigătorii topului AgențiadeCarte.ro – ”Cele mai bune cărți ale anului 2017” : Robert Șerban, Pavel Vereș – ”Ascuns în transparență”, Editura Polirom (secțiunea Poezie, 50%, 84 de voturi), Ioana Nicolaie – “Pelinul negru“, Editura Humanitas (secțiunea Proză, 50%, 79 voturi), Cosmin Ciotloş – ”Elementar, dragul meu Rache. Detalii mateine sub lupă”, Editura Humanitas (secțiunea Critică, istorie și teorie literară . 40%, 34 Voturi), Elena Stancu, Cosmin Bumbuț – ”acasă, pe drum. 4 ani teleleu”, Editura Humanitas (secțiunea Eseistică, memorialistică și publicistică 43%, 38 Votes). La sfârșitul lunii noiembrie 2018, în cadrul Galelor APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), AgențiadeCarte.ro îi va premia pe câștigătorii celor mai bune cărți ale anului 2017.



Mici năzbâtii incitante

mart. 13th, 2018 | By
Mici năzbâtii incitante

Cu material la îndemâna oricui şi cu desăvârşit curaj al confesiunii jucăuş-provocatoare, Ada Carol exudă o poezie a sincerităţii caline, dar – mare noroc – inteligente. ”Declaraţie de dependenţă” (Ars Docendi, 2015) este un volum cochet, ilustrat antropomorfic spectral ori cu grafică de creion apăsat de Andana Călinescu şi Claudia Popescu. Copertele cu floarea soarelui efervescentă şi apoi răcorită în verde îi aparţin lui Ştefan Ciobanu. În prefaţă, anglista Monica Pillat evidenţiază umorul liric şi „autocontrolul emoţiei mărturisite” ce protejează vulnerabilitatea alter-egoului poetic. Cartea Adei Carol (Adriana Bulz) ar adăposti „un <> de Şeherazadă”, cu discurs „histrionic, jucăuş”.



Poeme de dragoste şi bravură

ian. 16th, 2018 | By
Poeme de dragoste şi bravură

Cu gesticulaţie bolintineană – ajustată la scară postindustrială – Romulus Bucur publică Poeme vechi&noi sub egida ”Artei războiului” la editura Tracus Arte. Selecţia e omogenă cu inserţia şi arată lumii un Romulus Bucur mai puţin diamantin, ironic, mecanizat şi absurd. Geometria cu care ne obişnuise este relaxată acum în texte fluide în care efectul special rezultă din combinarea formulelor antice cu derizoriul postmodern. Pseudo-grigorealexandrescianul ”Adio. La Axiopolis” înregistrează bufon “Katharsisul pe care îl simţi/ atunci când plăteşti o amendă”, amintiri copilăreşti cu cireşari şi Don Quijote, dar şi intertextualităţi cu blesteme omologate folcloric, ori fărâme din ”Tristele” ovidiene („<<Şi geţii râd ca proştii de graiul meu latin>>”). Cum se vede, dintru-început răsar în raza ochiului toate tehnicile, tacticile şi uneltele postmoderniste. Carevasăzică, e o bună ocazie să înţelegem cum se raportează acest arsenal deja clasicizat la etapa postumanistă şi conceptuală pe care începe să o traverseze şi poezia română.