“Sunt un scriitor pitoresc. M-am uitat prin dicţionare, dar n-am izbutit să desluşesc prea bine tâlcul acestui cuvint; intuiesc doar încotro bate. Am visat întotdeauna să vă povestesc despre alte lucruri. Despre nefericiţi care îşi istorisesc poveştile de dragoste prin cârciumi, în nopţi de iarnă, despre nesfârşitele aventuri ale unor îndrăgostiţi care dispar, păşind pe urmele unei taine, prin oraşe cufundate în beznă; Dumnezeu nu m-a binecuvântat însă, decât cu dumneavoastră, cititorii mei. O s-o scoatem noi la capăt, şi de o parte, şi de cealaltă.” (Orhan Pamuk)

La Editura Polirom, în “Colecţia de artă”, va apărea volumul “Dicţionar de artă. Forme, tehnici, stiluri artistice”, coordonat de Mircea Popescu, ediţia a II-a. Volumul va apărea şi în ediţie digitală. Contribuitori: Irina Cios, Călin Demetrescu, Viorica Dene, Liviu Lăzărescu, Hortensia Masichievici, Adina Nanu, Ion Panaitescu, Amelia Pavel, Carmen Răchiţeanu, Tereza Sinigalia.

Apărut într-o primă ediţie în două volume, în 1995 şi 1998, Dicţionarul de artă este singurul de acest fel din lexicografia autohtonă. Dicţionarul selectează şi defineşte formele, materialele, tehnicile şi stilurile artistice din mai toate domeniile artei, de la pictură, sculptură şi grafică la arhitectură şi arte decorative, şi cu referire la toate perioadele istorice. Problemele practice (ce ţin de procedee şi tehnici) şi cele teoretice (conceptele esteticii) sînt circumscrise cu aceeaşi rigoare şi efort documentar. Definiţiile au formulări concrete, precise, spaţiul acordat acestora depinzînd de importanţa subiectului. Explicaţiile multora dintre termeni sînt însoţite de schiţe, desene tehnice şi reproduceri. Volumul este realizat de un grup de istorici şi critici de artă, muzeografi şi artişti plastici, fiind adresat elevilor şi studenţilor de la liceele şi universităţile de artă, precum şi publicului intelectual interesat de artă.

MIRCEA POPESCU, critic de artă, traducător, a fost profesor doctor la Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” (actuala Universitate Naţională de Artă). Membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România, secţia critică.

Volumul reprezintă prima sinteză autohtonă a temelor majore din politica mondială. Manualul se adresează studenţilor de la Relaţii Internaţionale şi Studii Europene şi de la Ştiinţe Politice care, dincolo de cunoaşterea teoriilor domeniului, doresc să-şi dezvolte abilităţile de interpretare a evenimentelor curente din politica mondială. Autorii oferă o prezentare succintă, oriunde este posibil, şi a unei perspective româneşti asupra evoluţiilor internaţionale şi totdată asigură un nivel cât mai accesibil lucrării, apt să o facă interesantă pentru publicul general, receptarea textelor nefiind condiţionată de acumularea prealabilă a unor cunoştinţe teoretice.

LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ este lector universitar doctor la Universitatea „Mihail Kogălniceanu” din Iaşi şi coordonatorul seriei „Collegium. Relaţii internaţionale” a Editurii Polirom.

DANIEL BIRO este lector universitar doctor în cadrul School of Communication, International Studies and Languages, University of South Australia.

La Editura Humanitas,

“Fiecare om are ceva bun în el – o calitate, o aptitudine, o vocaţie, de care merită să profite atât în folosul lui, cât şi al celor din jur. Dar pentru a o putea face, trebuie să se cunoască, să-şi descopere frumuseţea şi puterea interioară, ascunse în spatele unui paravan de temeri, deprinderi, dogme, frâne, ridicat de-a lungul vieţii, din cauza tuturor constrângerilor şi loviturilor la care este supus începând din prima clipă, cea a naşterii ? o experienţă traumatizantă care îşi pune amprenta asupra oricărui copil.
Prea adesea ajungem să ne formăm o imagine negativă despre noi înşine, una puternic influenţată de judecăţi incorecte şi de îndoieli. Printr-o reuşită metaforă, Guy Corneau ne invită să deschidem porţile celei mai frumoase dintre grădini: cea care există înăuntrul nostru şi nu cere nimic altceva pentru a înflori în toată splendoarea ei decât lumina pe care i-o dăm prin atenţia acordată.
Numeroase situaţii din viaţă ne permit să ajungem la acea grădină. Cine nu avut oare parte de ciocniri în sânul familiei, la serviciu ori în cercurile de prieteni? Cine nu a fost implicat în controverse lipsite de sens? Autorul îl invită pe cititor să perceapă orice situaţie de acest gen ca pe o ocazie de a se înţelege şi de a găsi în el puterea soluţionării problemelor şi progresării pe un drum al dăruirii de sine şi al creaţiei. Nu oricine este un Picasso sau un Mozart; dar fiecare dintre noi poate face loc manifestării impulsurilor sale creatoare în forma care i se potriveşte cel mai bine, doar aflând unde anume se ascund ele în grădina lăuntrică a sufletului şi deschizându-i larg porţile în faţa lor. Aceasta este cheia libertăţii individului şi creării unei societăţi mai bune.”, a scris autorul.

Cunoscut analist jungian (diploma la Institutul „Carl Gustav Jung“ din Zurich), Guy Corneau profesează la Quebec şi ţine în întreaga lume conferinţe pe tema cuplului şi a raporturilor familiale. Prima lui carte, Pere manquant, fils manque(1989), a fost tradusă în zece limbi şi i-a adus celebritatea. Există iubiri fericite?s-a vândut în Franţa în peste 100 000 de exemplare şi are deja traduceri în unsprezece limbi. În 2003 i-a apărut în Franţa (Robert Laffont) şi Canada (Editions de l’Homme) cartea Victime des autres, bourreau de soi-meme.

La Cartea Românească va apărea volumul „Lumi din cuvinte. Reprezentări şi identităţi în literatura română postbelică ” de Sanda Cordo

Eseurile de faţă încearcă să traseze o hartă a literaturii române postbelice, evidenţiind  ideologii literare şi  reprezentări comunitare acute şi de neignorat şi să dea seama, astfel, de forţa de reprezentare identitară a literaturii, ca şi de puterea de seducţie a lumii asupra căreia se exercită, cu atât mai seducătoare (într-o ecuaţie proprie artei), cu cât este mai primejdioasă.

Literatura poate fi, aşadar, o reprezentare artistică şi identitară remarcabilă, atât prin puterea de a surprinde în mod nuanţat şi profund identităţile neaşezate, neliniştitoare şi, foarte adesea,  marginalizate ale lumii sale, cât şi prin capacitatea de a le prezerva în durata lungă, menţinîndu-le vii în conştiinţa comunitară şi, mai mult, dându-le astfel şansa (pe care numai arta o poate oferi) de a deveni, pe termen lung, din identităţi marginale, identităţi exemplare. (Sanda Cordoş)

Sanda Cordoş (n. 2 august 1966) este conferenţiar la Facultatea de Litere a Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, unde conduce Departamentul de literatură română şi teoria literaturii. A publicat cărţile: Literatura între revoluţie şi reacţiune. Problema crizei în literatura română şi rusă a secolului XX, 1999 (reditare 2002); Alexandru Ivasiuc, 2001; În lumea nouă, 2003; Ce rost are să mai citim literatură, 2004. A coordonat volumele Spiritul critic la Cercul literar de la Sibiu, 2009; Spiritul critic la Liviu Petrescu, 2011; Ion Pop – 70, 2011. A coeditat Romanian writers on writing (ed. Norman Manea, 2011). A colaborat la mai multe volume colective şi lucrări lexicografice, printre care Kindlers Literatur Lexikon (2009).

La Editura Polirom, în colecţia „Hors Collection”, va

Florian Roatiş este conferenţiar universitar doctor la Universitatea de Nord din Baia Mare, unde predă ştiinţe socioumane, director al Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic din cadrul aceleiaşi universităţi. Este îngrijitor de ediţie al seriei de autor „N. Steinhardt” iniţiată de Mănăstirea „Sfînta Ana” Rohia şi Editura Polirom. De acelaşi autor: Economie. Sinteze şi comentarii (Polirom, 1998, 2002).

La Editura Polirom, în “Colecţia Economie şi societate”, va apărea volumul „Ce am fost. Cum au pierdut Statele Unite supremaţia în lumea pe care au inventat-o şi cum o pot redobândi” de Thomas L. Friedman şi Michael Mandelbaum, traducere de Lucia Dos şi Miruna Andriescu.

O strălucită analiză a problemelor şi eşecurilor politice şi economice americane actuale. Friedman şi Mandelbaum fac o strălucită analiză a problemelor şi eşecurilor politice şi economice americane actuale, ale căror cauze principale par a fi paralizia sistemului politic şi pierderea valorilor tradiţionale. Soluţiile nu pot fi găsite în acest caz, consideră autorii, decît tot în istoria Statelor Unite, prin revigorarea priorităţilor şi practicilor care i-au asigurat succesul în trecut. Căci pentru a deţine în continuare supremaţia Statele Unite sînt obligate să facă faţă celor patru provocări majore ale prezentului: globalizarea, revoluţionarea tehnologiei informaţiei, deficitele bugetare cronice şi modelul american de consum energetic.

THOMAS L. FRIEDMAN a cîştigat de trei ori Premiul Pulitzer pentru articolele sale de politică externă din The New York Times. De acelaşi autor la Editura Polirom: Pămîntul este plat. Scurtă istorie a secolului XXI (2007), Lexus şi măslinul (2008), Cald, plat şi aglomerat (2010).

MICHAEL MANDELBAUM este profesor de politică externă la Johns Hopkins University. A mai publicat The Case For Goliath: How America Acts as the World’s Government in the 21st Century (2006).

La Editura Cartea Românească va apărea romanul “Vârstele jocului, Strada Cetăţii” de Claudiu Mihail Florian.

„Vârstele jocului. Strada Cetăţii” este o imersiune high fidelity în datele şi atmosfera unei epoci şi încercarea de portretizare a confluenţei dintre cinci mentalităţi: ardelenească, oltenească, săsească, regăţeană, vest-germană, patru generaţii: străbunici, bunici, părinţi, copil – prezente sincronic, în acelaşi moment temporal, trei istorii: românească, săsească, germană, două culturi: a românilor şi a saşilor transilvăneni şi a unui prezent continuu: mijlocul anilor ’70, având ca punct terminus moartea dictatorului chinez, Mao Zedong.
Într-un burg transilvan multietnic, în casa bunicilor – impregnată de miresmele unor madlene viitoare − un şoim al patriei deprinde regulile unui joc complicat… Ale unui joc care este existenţa însăşi. Roman „nemţesc”, admirabil scris şi orchestrat, Strada Cetăţii adună poveştile de viaţă ale unei familii prinse între iluziile destinderii ceauşiste şi mirajul Germaniei Federale şi impune, cu siguranţă, un prozator de vârf (chiar dacă aflat abia la prima carte): Claudiu M. Florian.

Din perspectiva înduioşătoare a copilului, Claudiu M. Florian reuşeşte sa tematizeze cu o profunzime ieşită din comun probleme politice, istorice si sociale, fără a renunţa niciodată la umorul fin si inocent care străbate întregul roman.” (Alexandra Şora)

Claudiu Mihail Florian s-a născut în 1969 la Rupea, judeţul Braşov. Licenţiat în Germanistică, la Bucureşti, în 1994. Magister în Ştiinţe Umaniste Interdisciplinare în limba Germană, la Bucureşti (1996), şi în Istorie Contemporană, la Bielefeld/Germania (2000). În perioada studenţiei, a tradus în româneşte o serie de romane din limbile engleză şi germană, între care câte două de Sven Hassel şi Hermann Hesse. Din anul 2002, angajat al Ministerului Afacerilor Externe. Ataşat cultural şi de presă la Ambasada României la Berlin (2004-2009).
În anul 2008, debutează cu romanul Zweieinhalb Störche (Două berze şi jumătate) la Editura Transit, Berlin. Din 2010 este prim-colaborator al Ambasadei României în Elveţia, la Berna.

La Editura Polirom, în colecţia „Historia”, va apărea volumul (publicat şi în ediţie digitală) „Ţările Române între Imperiul Otoman şi Europa creştină” de Bogdan Murgescu, unul dintre cei mai substanţiali şi mai provocatori istorici români.

Volumul reuneşte studii pe teme de istorie medievală târzie şi modernă timpurie, un domeniu care l-a preocupat constant pe autor, studiile fiind scrise şi publicate în ţară şi în străinătate de-a lungul a două decenii şi jumătate. Temele de politică şi diplomaţie ale epocii se împletesc cu cele de economie şi finanţe, notabilă fiind perspectiva sintetică şi comparativă, prin care situaţia Ţărilor Române este văzută în cadrul aceleia mai largi a ţărilor din Europa Centrală şi de Sud-Est, iar relaţiile româno-otomane sunt analizate în paralel cu cele dintre Ţările Române şi Europa.

BOGDAN MURGESCU este profesor doctor la Facultatea de Istorie a Universităţii Bucureş ti. Distins cu Premiul „Nicolae Iorga” al Academiei Române pentru lucrarea Circulaţia monetară în Ţările Române în secolul al XVI-lea (1996). De acelaşi autor la Editura Polirom: Revoluţia română din decembrie 1989. Istorie şi memorie (coord., 2007), România şi Europa. Acumularea decalajelor economice (2010).