spot_img

Catedrala bizantină Sfânta Sofia a devenit moschee

O veste halucinantă a acestor zile, și-așa teribile din cauza pandemiei cu coronavirus, ce anunța transformarea bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul în moschee – după ce Consiliul de Stat a stabilit că statutul de muzeu a fost atribuit ilegal edificiului de către fondatorul Turciei moderne, Mustafa Kemal Atatürk, în 1934 – a cutremurat lumea creștină de pe întreg pământul. Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a deschis ușile Hagiei Sofia, la 10 iulie 2020, pentru îndeplinirea serviciului religios al cultului musulman, declarând că Turcia și-a exercitat dreptul de suveran în transformarea structurii iconice din secolul al VI-lea într-o moschee și că va interpreta criticile despre decizia lui ca pe un atac la independența țării. 

O minune a lumii, o operă arhitectonică unică, edificată în secolul al VI-lea, templul sacru al încoronării împăraților bizantini şi sit UNESCO, Catedrala Sfânta Sofia face parte din patrimoniul cultural mondial al umanității și așa va rămâne în veacul vecilor, oricâte asedii, de orice natură, inclusiv religioasă va avea de îndurat, tot așa cum minunile lumii antice nu vor dispărea niciodată din memoria afectivă a omenirii. Biserica actuală, reconstruită în vremea împăratului Iustinian (482-565) pe locul fostului edificiu ridicat de Constantin cel Mare în anul 325 (lăcașul a ars într-un incendiu, în anul 404), decorată cu mozaicuri, coloane de marmură și acoperișul ce i-a uimit pe toți arhitecții lumii, a fost o vreme catedrala Patriarhiei de Constantinopol. Frumusețea acestui templu l-a copleșit pe Iustinian însuși care își dorise o biserică așa cum nu a mai fost niciodată de la Adam încoace și cum nu va mai fi nicicând de-acum inainte, făcându-l să exclame entuziasmat: „Solomon, te-am depășit!”. De asemenea, arhitectura, grandoarea slujbelor religioase săvârșite aici i-au determinat pe ambasadorii cneazului Vladimir să opteze, în 988 d.Hr., pentru creștinarea rușilor de către Patriarhia de Constantinopol. Timp de aproape un mileniu, în Sfânta Sofia, Sfânta Înțelepciune a creștinilor, s-au ridicat imnuri de slavă lui Iisus Hristos și Maicii Domnului. Din nefericire, ultima ceremonie creștină a fost săvârșită la 29 mai 1453, când Constantinopolul a căzut în mâinile otomanilor, după care sultanul Mahomed Cuceritorul a ordonat ca Sfânta Sofia bizantină să devină moschee, lăcaș al cultului musulman, în care s-a ţinut ritualul religios conform Coranului, timp de 500 de ani. Legendele spun că pe unul din pereții albi s-a păstrat amprenta palmei pline de sânge a sultanului.

Convertită în moschee, catedrala a fost transformată în muzeu, în 1934, de preşedintele Republicii laice a Turciei, Mustafa Kemal Atatürk, care a dorit „să o ofere umanităţii”. Multă vreme, oficialități ale Patriarhiei Ecumenice şi ale Sfântului Scaun au întreprins demersuri pentru restituirea Sfintei Sofia către Biserica Ortodoxă, însă toate aceste eforturi au fost zadarnice, deoarece autorităţile turceşti au reuşit, prin deturnarea muzeului, o întoarcere în evul mediu al lui Mahomed al II-lea Cuceritorul (1432-1481), cel care a adus sfârşitul Imperiului Bizantin. Într-o relatare critică pentru bizantini şi fondatorii Turciei moderne, Erdogan a spus că i-ar putea ierta de blestemul aruncat de Mahomed al II-lea asupra celor care ar face din moscheea Sfânta Sofia o biserică.

 

Perdele pentru spectacol alternativ

 

Odată cu această convertire musulmană a Catedralei Sfânta Sofia, lumea creştină se întreabă ce se va întâmpla cu numeroasele mozaicuri originale, aflate în interiorul bazilicii, dacă vor fi acoperite sau chiar distruse. Ziarul turcesc Hurriyet a relatat că acestea vor fi acoperite cu perdele special concepute pentru ritualul rugăciunilor musulmane şi că vizitatorilor li se va cere să-și scoată încălţările înainte de a pătrunde în lăcaş, aşa cum se obişnuieşte la toate moscheile. Aceste mozaicuri, repere ale artei bizantine, cu reprezentări ale lui Iisus şi ale ctitorilor, au fost astupate pe perioada celor 500 de ani islamişti şi dezvelite din momentul în care biserica a devenit muzeu. Fiecare dintre noi a admirat fascinanta lucrare aflată pe cupola din spatele altarului ce-i înfăţişează pe Fecioara Maria şi pruncul Iisus. Pantocratorul îl arată pe Iisus binecuvântând lumea cu mâna dreaptă și purtând scripturile în mâna stângă, iar „Deesis”, cel mai renumit mozaic din lume, situat pe peretele vestic, este apreciat ca fiind începutul renașterii artei bizantine.

„Nu poţi rămâne indiferent”

 

Ce se va întâmpla cu Sfânta Sofia? Va fi un teatru bizar, în care rolurile principale le vor juca perdelele care se vor trage sau se vor deschide în funcţie de spectatori. Se coboară peste mozaicuri, pentru slujbele musulmane, se ridică pentru turiştii desculţi. O situaţie nemaiîntâlnită în întreaga istorie a umanităţii. Evenimentul conversiunii a stârnit reacţii critice din partea liderilor religioşi şi politici, printre care Patriarhul ecumenic de Constantinopol, Bartolomeu I, care a avertizat încă de luna trecută că „transformarea bazilicii Sfânta Sofia în moschee ar putea întoarce milioane de creştini din lume împotriva islamului”, notează Agenţia France-Presse. „Sfânta Sofia este un monument aparţinând întregii umanităţi, independent de orice credinţă religioasă”, a amintit ministrul grec al Culturii.

„UNESCO regretă profund decizia autorităților turce, luată fără discuții prealabile și solicită păstrarea valorii universale a patrimoniului mondial. Această decizie ridică problema impactului schimbării de statut asupra valorii universale a proprietății. Statele au obligația să se asigure că modificările nu afectează Valoarea universală excepțională a site-urilor înscrise pe teritoriile lor.” (Directorul general al UNESCO, Audrey Azoulay). Rusia şi Grecia, dar şi Statele Unite şi Franţa, au luat de asemenea atitudine faţă de această măsură luată de preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan. Subliniind că „în istoria relaţiilor dintre Rusia şi Constantinopol au existat câteva momente, uneori foarte dificile”, patriarhul Kirill afirmă că „orice încercare de a umili sau de a călca în picioare moştenirea spirituală milenară a bisericii din Constantinopol este percepută de către poporul rus, atât în trecut cât şi în prezent, cu amărăciune şi indignare”.

Scriitorul turc, laureat al Premiului Nobel pentru  Literatură (2006), Orhan Pamuk, criticând decizia guvernului, declară: „A o transforma înapoi în moschee înseamnă a spune restului lumii, din păcate, că suntem laici.”

„Nu poți rămâne indiferent în fața negurii invazive a minții unui om; nu ai cum, dacă ceva, măcar un dram din ceea ce numim civilizație contează și pentru tine. Oare turcii cu mintea limpede – atâția câți au scăpat teferi și nu înfundă încă temnițele sultanului – înțeleg că gestul lui Erdogan nu are nicio legătură cu Allah și credința? Oare Europa înțelege că semnătura pe acel decret este doar un preambul pentru ceva ce nu va însemna nici Binele, nici Adevărul, nici Frumosul?

Nori negri peste Hagia Sophia și peste oameni.” (scriitorul român Mihai Șora). Încheiem cu aprecierile arheologului şi istoricului de artă belgian Charles Delvoye (1917-1991), specialist în arta greacă şi bizantină: „Credinciosului ce se pregătea să intre în Sfânta Sofia îi era oferită viziunea unei scene din lumea celestă, care îi întărea sentimentul despre măreţia cetăţii Constantinopol şi a Bisericii sale, întrucât şi una şi cealaltă, proslăvite în lumea de dincolo şi în acelaşi timp închinate Maicii Domnului, erau asigurate că beneficiază de protecţia divină.”

 

Astăzi, Sfânta Sofia este un metis, o fiinţă bipolară, alcătuită din vestigiile bizantine şi adăugirile musulmane, un Ianus cu două feţe ce atestă dezarticulările produse de lupta pentru supremaţie, de-a lungul istoriei. Otomanii au construit în exterior patru minarete, iar în interior au adăugat panouri cu numele arabe ale lui Dumnezeu, Profetul Mohamed și califii musulmani. Imaginea lui Iisus Pantocrator a fost înlocuită cu un verset din Coran şi îngerii, cu medalioane mari, cu caligrafii arabe aurite, pe fond negru. Au apărut de-a lungul timpului o fântână pentru spălatul ritualic, un orologiu, o școală coranică și mausolee.

Partea plină a paharului ne face să spunem bine că nu au pus-o la pământ cum a făcut regimul Ceauşescu, demolând cartier după cartier în Bucureşti, locuri care accentuau denumirea de Micul Paris, făcând loc monstruoasei clădiri cu titlul mistificator, Casa Poporului. Cele două destine seamănă atât de mult…

 

Maria Dobrescu

 

Articole recomandate

1 COMENTARIU

  1. La suprafață, pare o decizie nefirească istoric, dar este un rău necesar, fiindcă o catedrală ortodoxă la Istanbul ar deveni, în instabilitatea contemporană, ținta unui atentat terorist. Astfel, catedrala este pusă la adăpost. Creştinismul catolic trece printr-o criză profundă, în Occident sunt demolate catedrale milenare, altele sunt transformate în grădinițe pt. copii etc. Iar Turcia nu este un stat de religie creştină. În climatul actual de bulversare a valorilor cred că ne merităm din plin gestul turcilor, fiindcă noi singuri ne batem joc de valorile trecutului şi decădem în hăhăieli matinale, miştocăreală, cufurism ordinar, băşcălie infectă, caterincă sau ce termeni preferați voi.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508