spot_img

Cătălin Hrimiuc expune cristal optic în Ghețăria de la Mogoșoaia

Duminică, 19 mai 2013, de la ora 16.00, la Palatele Brâncovenești de la Mogoșoaia, în Ghețărie, va avea loc vernisajul expoziției de sculptură în cristal optic, semnată de artistul Cătălin Hrimiuc. Expoziția poate fi vizitată în perioada 19 mai – 30 iunie 2013. Curator: Doina Mândru. Un eveniment organizat de Centrul Cultural Palatele Brâncovenești, Primăria Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București.

„Lucrările sale (C.H.) cu suprafeţe diamantine par destinate să decoreze interioarele feerice a unor locuinţe din veacurile viitoare, în ele împletindu-se oglindirea cu spectrul solar, transparenţa cu opacitatea, matul cu sclipirea, din care decurge revelarea universurilor mistice ale materialităţii.” Adrian Silvan Ionescu (1987 – Catalogul expoziţiei personale Cătălin Hrimiuc)

„Sticla lui Hrimiuc concentrează datele unei ştiinţe a meşteşugului acestuia complicat care aminteşte pe artistul Renaşterii, niciodată mulţumit de ceea ce izbutea să smulgă focului; el caută, încearcă, experimentează mereu vrând să desluşească alte înfăţişări ale transparenţei. Înnobilat de flacără, umilul nisip devine la el lumină şi transparenţă.” Dan Grigorescu (1989 – Catalogul expoziţiei personale Cătălin Hrimiuc)

„Sticla este pentru el (C.H.) în acelaşi timp simbol al purităţii şi al bucuriei de a trăi. Hrimiuc cunoaşte pericolul frumuseţii materialului, sticlei şi de aceea înţelege să combată acest pericol şi să evite alunecarea într-un decorativism superficial. Privitorul este în permanenţă surprins de discrepanţa aparentă dintre volumul corpurilor abstracte din sticlă şi caracterul uşor şi elegant al acestora”. Christina Schroeter (1990 – Muzeul de Artă Decorativă Frankfurt pe Main)

“Materialul predilect al sculptorului este sticla optică. O materie pretenţioasă, gravă, solemnă şi suficientă sieşi, o materie care cu greu se lasă pătrunsă de tăişul dălţii sau al minţii.” Daniel Nicolescu (2000 –Observatorul Cultural”)

” (…)Cătălin Hrimiuc continuă să folosească materialul său de predilecţie, sticla optică, înfăţişându-ne un ciclu unitar de lucrări având ca supratemă metaforică lumina. (…). Este în această alegere şi un elogiu adus transparenţei, calitate de seamă a materialului în care lucrează, în sensul alcătuirii unui spaţiu vibrat de lumină în jurul ideii directoare în care fiecare element este o parte integrantă dintr-un environment nu lipsit de conotaţii simbolice. Căci semnele pe care Hrimiuc le gravează parcă în chiar interiorul acestor blocuri de „lumină solidificată” sugerează o serie necunoscută sau elemente ale unei decoraţiuni care a aparţinut unei civilizaţii dispărute” Andrei Pintilie („Ochiul în ureche” – Editura Meridiane – Bucureşti 2002)

Sensibil şi inspirat, un alchimist cu multă ştiinţă în amestecarea, în retorte imaginare, a substanţelor producătoare de lichid vitros, Cătălin Hrimiuc uimeşte la fiecare nouă apariţie a sa cu o suită de lucrări proaspete.
I-am observat evoluţia încă de la debut şi de atunci ne leaga o caldă şi statornică prietenie. Dar, atunci când sunt confruntat cu opera sa, prietenia înceteaza – ori, mai degrabă, este eclipsată de profesiunea criticului ce solicită obiectivitate şi impune o analiză, cu rigoare şi pertinenţă, a obiectului.
Cătălin Hrimiuc este şi sculptor şi artist decorator, cumulând priceperea cioplitorului în piatră sau a modelatorului în lut cu aceea a plăsmuitorului de obiecte agreabile, destinate interiorului. Descendent al lui Lalique, Gallé şi Tiffany, el vehiculeaza sticla opalescentă şi cristalul cu simţul picturalităţii caracteristic coloristului înnăscut. Forme ciudate, de factură organică – care trimit la erele primordiale -, sau elegante pinioane de catedrală gotică, mirifice suprafeţe acvatice ori avântate piscuri muntoase, sunt tot atâtea propuneri de obiecte investite cu subtilă tactilitate şi ideatică imanentă pe care Cătălin Hrimiuc ştie să le plămădească, printr-o generozitate a spiritului său de etern copil jucăuş.
Căci numai din joc poţi obţine o creaţie care să asigure perenitatea!
11 ianuarie 2012, Dr. Adrian Silvan Ionescu

Articole recomandate

2 COMENTARII

  1. Ceea ce stiu mai putin criticii, dar simt, este pasiunea exclusiva pentru arta a lui Catalin Hrimiuc inca din prima copilarie. Vacantele din nordul Moldovei i-au inlesnit libertatea de a gandi si observa si de a lucra primele obiecte din lemn si lut. Nu era un copil obisnuit. Avea aviditatea de a gasi si reda forme gandite si finisate indelung…Si intalnirea cu universul care permitea sticlei sa capete atatea forme si nuante tot in Nordul bunicilor a fost…Evolutia ulterioara a fost pe linia pasiunii de la care, din fericire, nu s-a abatut.
    Am crezut intotdeauna in viitorul lui Catalin Hrimiuc si traiesc acum sentimentul atat de bogat al confirmarii.
    Ii urez noi succese in plan artistic, satisfactiile acumularilor sale asa cum toata arderea vietii sale o merita !

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508