spot_img

Bucharest Festival Orchestra, solista Angelica Postu și actorul Marcel Iureș, la Festivalul ”George Enescu”

Sâmbătă, 12 septembrie 2015, ora 19.30, în Piața George Enescu,  în cadrul manifestărilor Festivalului Internațional ”George Enescu”, va evolua Bucharest Festival Orchestra dirijată de Cristian Lupeș. Solist: Angelica Postu. Invitat: actorul Marcel Iureș. Programul cuprinde:  Barber The school of scandal, Gershwin Rhapsody in blue, Gh. Holst The Planets. Intrarea este liberă.

Cristian Lupeș s-a născut în martie 1976, dirijorul Cristian Lupeş îşi începe studiile la Univestitatea din Cluj, mai apoi, în 1998 să obţină licenţa în fizică şi chimie la Universitatea Bucureşti, anul următor devine student al UNMB Facultatea  de Compoziţie, Muzicologie şi Pedagogie muzicală, secţia de studii teoretice, din 2001 devine student al secţiei dirijat.

Cristian Lupeş se perfecţionează ca dirijor la Universität fur Musik und Darstelle Kunst Wien (Universitatea de Muzică din Viena) în anii 2004 şi 2005. În timpul studiilor, s-a perfecţionat colaborând privat cu dirijorii Horia Andreescu şi Cristian Mandeal, Alexander Myrat, Seiji Ozawa. În anul 2012 devine doctor în muzică al Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti.

Dirijează orchestre atât din ţară (Iaşi, Bacău, Timişoara, Orchestra Radio din Bucureşti, Braşov, Sibiu, Ploieşti, Craiova, Piteşti, Rm. Vâlcea, Galaţi,  Bucureşti, Botoşani), cât şi din străinătate (orchestrele filarmonice din Berna-Elveţia, Bamberg-Germania, Skopje – Macedonia, Grosseto – Italia)

Angelica Postu a absolvit cursurile Universității de Muzică București, secția pian (clasa prof. Delia Pavlovici și Prof.Dana Borșan), dar și ale Universității “Titu Maiorescu”, Facultatea Psihologie, pe care le încheie în 2011. A fructificat și o bursă de studii la Universitatea de Arte din Berlin în anul universitar 2008-2009 (la clasa prof. Sorin Enăchescu) .

În vara anului 2014 a încheiat studiile de Master la Conservatorul Roial din Bruxelles, la clasa renumitului pianist și profesor.Daniel Blumenthal. În prezent urmează cursurile postuniversitare ale Universității de Arte din Berlin.

A participat la mai multe cursuri internaționale de specializare interpretativă lucrând cu Prof. Kevin Kenner (Anglia), Prof. Roberto Russo (Italia), Prof. Einar Steen Nokleberg (Norvegia) Prof. Daniel Goți (România) și Prof. Christian Beldi(Germania). Premiile naționale și internaționale obținute mai ales între 2003 si 2009 vorbesc de o interpretă de o certă valoare din cea mai tânară generație de pianiști români.

Pianista Angelica Postu susține cu sala plină,oferind publicului concerte și recitaluri solistice de o deosebită valoare interpretativă pe scene din capitală – Ateneul Roman, Muzeul Național “George Enescu”, Palatul Șuțu, precum și pe diverse scene ale unor orașe cu o intensă activitate muzicală- Brașov, Sibiu, Cluj,Craiova, Râmnicu-Vâlcea,Târgoviște, Pitești.

În afara țării evoluează, bucurându-se de succes, în mai multe rânduri în Germania,Olanda,Belgia. În 2010, celebrând Anul Chopin, Angelica Postu susține o serie de concerte în Polonia la Centrele Europene Culturale din Varșovia și Cracovia, încheiând cu un recital in casa natală a a lui Frederic Chopin din  Zelazowa Wola .

În 2012 pianista concertează în Bucuresti într-un cadru privat, la inaugurarea pianului Bösendorfer Artist Series. Din toamna anului 2013 și până în prezent, artista colaborează cu violoncelistul de origine română Valentin Răduțiu, susținând alături de el concerte în Franța, Germania și Belgia.

De-a lungul anilor, Marcel Iureş şi-a consolidat prestigiul la nivel naţional şi internaţional, trecându-şi în filmografie numeroase proiecte ce implică nume de actori celebri de la Hollywood. A jucat alături de Bruce Willis, Tom Cruise, Brad Pitt, Johnny Depp, dar le-a dat replica şi actorilor Morgan Freeman sau Antonio Banderas.

Născut pe 2 august 1951, la Băileşti, Marcel Iureş este un actor de compoziţie, iar activitatea sa artistică este legată în principal de teatru.  Absolvent al Institutului de Arta Teatrală şi Cinematografică din Bucuresti I.L. Caragiale, secţia actorie, la clasa profesorului Marin Moraru,  Marcel Iureş a debutat în teatru cu piesa „Menajeria de sticlă”, de Tennesse Williams, în rolul lui Tom, la Teatrul Naţional Cluj, unde a jucat în perioada 1978-1980. Ulterior a avut spectacole şi la Bulandra (1980-1992), Odeon (1992-1993) şi Naţional, din Bucureşti. Pe scena teatrului Bulandra a debutat cu piesa „Ferma”, iar la Cluj a jucat în piese precum „Afară în faţa uşii” sau „Perşii”. Dintre rolurile din această perioadă amintim trei dintre cei mai importanţi eroi shakespearieni, Hamlet, Henric al IV-lea şi Richard al III-lea.

În paralel cu rolurile de pe scena teatrului, Marcel Iureş a primit în 1978 şi primul său rol de cinema, acela a compozitorului Franz Lizt, din filmul „Vis de ianuarie”, aflat în regia lui Nicolae Opriţescu.

În lumea filmului, prestaţia sa actoricească s-a dovedit a fi remarcabilă, creând roluri memorabile, în pelicule precum „Punga cu libelule” (1980), „Castelul din Carpaţi” (1981), „Să mori rănit din dragoste de viaţă” (1983), în regia lui Mircea Veroiu, „Sezonul pescăruşilor” (1985), „Domnişoara Aurica” (1986), „Somnul insulei” (1993), „Faimosul paparazzo” sau „Amen” (2002, în regia lui Costa Gavras). A mai jucat în lungmetrajele lui Radu Gabrea „Călătoria lui Gruber” (2008) şi „Mănuşi roşii” (premiera la 5 mai 2011). Despre „Să mori rănit din dragoste de viaţă”, actorul avea să declare, ani mai târziu, că e un film despre care a simţit încă de la început că va fi ca un moment decisiv, determinant, în cariera sa, care însă nu a fost apreciat la adevărata sa valoare în România, dar care s-a bucurat de laude în paginile revistei Variety, din America.

Începând cu anul 1994, Marcel Iureş devine actor liber profesionist, iar un an mai târziu îl găsim în calitate de preşedinte al Fundaţiei Cultural Artistice Teatrul ACT, punând astfel bazele primei scene independente de teatru din România şi singurul în producţiile căruia joacă cu regularitate. „Teatrul Act (Calea Victoriei, nr 126) a pornit ca o fundaţie, care a şi rămas. Iniţial, se numea Art Inter Odeon. Îşi datora existenţa unei întâmplări care s-a petrecut în Teatrul Odeon, în 1995. Mai apoi, s-a denumit Fundaţia Teatrul Act într-un singur scop: să facă acest spatiu care e azi Teatrul Act. L-a atins în 1998, iar de atunci există ca instituţie unde au loc spectacole, concerte, lansări de carte… Axa, coloana vertebrală a acestei instituţii este dată practic de spectacolele făcute de Alexandru Dabija, cu alte câteva nume extraordinare: Vlad Massaci sau Cristi Juncu. Încă nu sunt recunoscuţi util public, însă ei sunt deja util public de 15 ani. Oamenii îşi joacă propriile nume, propriile energii. Nu există oprelişti decât cele care derivă din educaţie, din bun simţ, din respect. În rest, oricine vrea să se exprime şi are aceste câteva mici reguli, e liber să o facă”, declară marele actor român.

Bucharest Festival Orchestra este mai mult decât o orchestră. Este o platforma artistica incredibilă, care colaborează si adună sub propria umbrelă, cei mai buni muzicieni, actori şi dansatori, care colaborează cu graficieni şi designeri tineri şi talentaţi, totul în scopul creeri unor evenimente excepţionale. De la prima apariţie a convins prin calitate şi inovaţie artistică. A colaborat cu mulţi muzicieni ai Orchestrei Naţionale Radio, Filarmonicii George Enescu, artişti lirici şi solişti de jazz, actori importanţi şi regizori de mare perspectivă.

Directorul artistic, Alexandru Boeru vine întodeauna cu idei inovatoare şi imprimă fenomenului multă rigoare. Dirijorul principal, Cristian Lupeş, este cunoscut ca fiind cel mai nonconformist dirijor român. Deschide noi perspective muzicale în zona sound-ului simfonic.

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508