spot_img

Artista Alma Redlinger expune la Veroniki Art

Miercuri, 25 ianuarie 2012, ora 18:00, la Veroniki Art (Intrarea Murmurului nr 2, Bucureşti), va avea loc vernisajul expoziţiei Almei Redlinger. Lucrările de pictură şi grafică vor fi prezentate de criticul de artă Luiza Barcan. Expoziţia va fi deschisă publicului până la 26 februarie 2012.

„O atmosferă paşnică, de reverie şi lentoare levantină, sugestiile refuzului de a părăsi modul de viaţă şi tabieturile unei epoci de acum trecute, pe care cei mai mulţi n-am trăit-o, dar pe care o intuim şi, în acelaşi timp, un prezent continuu al creaţiei, cât se poate de concret şi de viu, într-o încăpere cu ferestre largi ce dau spre Bulevardul Magheru. Mulţime de pânze şi cartoane vechi şi noi, puzederie de tuburi, pensule, borcane cu vopsele, obiecte decorative, obiecte cu valoare sentimentală, afişe şi cataloage, fotografii, mai pe scurt, un spaţiu tixit de amintiri ce se transfigurează continuu în noi şi noi compoziţii: pictură, grafică în tehnică mixtă ori colaj. Acesta e atelierul de multe decenii al Almei Redlinger, venerabilă şi în acelaşi timp mereu tânără doamnă a picturii româneşti contemporane. Tablourile Almei Redlinger sunt, în genere, oglinzi ale încăperii luminoase unde lucrează, dar şi oglinzi ale unui suflet senin, sincer şi incurabil îndrăgostit de lumea vie dar şi de lumea tainică şi tăcută a obiectelor.

Alma Redlinger a fost chemată spre picture de plein air în anii de început ai creaţiei sale, ca mai toată generaţia strălucită de artişti căreia îi aparţine. Şi-a aflat însă un drum propriu, definindu-şi viziunea prin constantă raportare la natura statică şi la portret. Formată ca artistă în ambianţa avangardistă a lui M.H. Maxy, Alma Redlinger a absorbit în creaţia sa influenţele mai mult curente ale modernităţii şi nu şi-a ascuns niciodată ataşamentul faţă de repere ale picturii universale precum Matisse, Mondrian, Braque, Picasso ori Van Gogh. Toate influenţele resimţite de-a lungul timpului de către pictoriţă se contopesc însă într-o personalitate creatoare originală şi inconfundabilă. Pictura Almei Redlinger nu rămâne tributară trecutului. Ea este o pictură a prezentului, cât se poate de vie, de actuală, de percutantă. Mesajul pe care-l transmite este de serenitate, bucurie a vieţuirii printre lucruri frumoase, încărcate de o poezie căreia îi este necesară măiestria pictorului spre a răzbate dincolo de coaja lor.

Caracterul intimist al compoziţiilor se constituie în trăsătura comună a lucrărilor care ascund, fiecare în parte, o poveste a genezei lor, ce se lasă cu şăgălnicie desluşită. Oricare dintre naturile statice semnate Alma Redlinger reinterpretează vizual şi sentimental un colţişor din universul personal al artistei. Obiectele, cărţile, plantele (flori, frunze ori ciulini), fotografiile reprezentate în naturile statice se transformă într-un fel de personaje care interacţionează între ele, cu ambianţa în care sunt plasate şi, în acelaşi timp, cu privitorul. În-sufleţirea acestora se datorează atracţiei pe care o resimte artista faţă de valoarea lor sentimentală sau pur estetică. Creaţia Almei Redlinger este, în bună măsură, autoreferenţială: nu de puţine ori, paleta, pensulele, tuburile de culoare, un fragment dintr-o natură statică pusă ca model în atelier, chiar şi un alt tablou sau doar un detaliu dintr-o altă compoziţie sunt încorporate în interioarele calde şi pline de nostalgie, reprezentate pe pânză. Oglindă în oglindă sau pictură în pictură, un suflet plin de gingăşie ce se oglindeşte pe sine, o artistă care încearcă uneori să se observe cu detaşare, în diferite ipostaze de lucru, incluzându-se printre numeroasele motive din atelierul său. Aşa se nasc, din naturile statice sau din scenele de gen, autoportretele artistei. Nu autoportrete în oglindă ci ipostaze ale artistei în ambianţa propriului studio de creaţie, în faţa şevaletului, în continuu dialog cu obiectele înconjurătoare. Autoportretul revine periodic în creaţia doamnei Redlinger. Au fost etape când nu l-am mai regăsit printre preocupările sale şi momente când el a revenit în forţă, dar nu ca o contemplare de sine ci ca dezvăluire a fiinţei înzestrate cu puterea de a da, asemenea unui magician, un chip şi o viaţă nouă fiinţelor şi obiectelor din jurul său.

Cea mai recentă expoziţie a Almei Redlinger alătură două autoportete care vin din două epoci de acum îndepărtate: unul de factură „clasică”, tributar încă anilor de căutare a unei formule plastice proprii, dar deosebit de relevant din punct de vedere al măiestriei execuţiei, şi unul foarte nou, un fel de sinteză a preocupărilor şi explorărilor vizuale întreprinse de pictoriţă de-a lungul vremii. Alma Redlinger din anii 50 nu se deosebeşte, totuşi, prea mult de Alma Redlinger din anul 2012. Se vede bine că face acelaşi lucru: pictează zilnic, cu fervoare, descoperind în fiecare zi un obiect neinterogat sau un raport nou de comunicare între obiecte, un ton sau o nuanţă de culoare încă neaşternute pe pânză, un detaliu semnificativ pentru poetica imaginii de pe o carte ori un album de pictură sau, poate, o floare de sezon din atelierul său.

Interesul pentru portret este, la rândul-i, o constantă în pictura şi grafica Almei Redlinger. Personajele reprezentate sunt, în genere, modele
de ocazie, adică „neprofesioniste”, respectiv prietenele sau rudele foarte apropiate ale artistei, instalate relaxat în câte un colţ plin de farmec al atelierului. Compoziţiile cu portrete nu urmăresc redarea realistă a figurilor ci mai degrabă o reinterpretare a caracterului fiecăruia. Oricare dintre portrete trece prin mai multe etape, până când pictoriţa îi găseşte forma finală. Mai importante decât asemănarea cu modelul sunt atitudinea, ipostazele alese şi acea trăsătură subtilă ce diferenţiază clar şi fără echivoc un chip de altul. Influenţa cubismului este cel mai uşor de observat în cazul compoziţiilor cu portrete. O dezvoltare a acestui gen cunosc astăzi lucrările în care artista a ales să abordeze un subiect nou: muzica şi muzicanţii. E uluitoare forţa cu care Alma Redlinger alcătuieşte compoziţii cu un personaj sau mai multe, performând la diferite instrumente. În cazul acestor abordări linia desenului e fermă, dinamică, plină de nerv, culoarea mai reţinută şi interesul focalizat asupra studiului de atitudine. Artista nu se reţine nici de la desfăşurări mai ample ca dimensiune, stăpânind deplin raporturile dintre personaje sau dintre personaj şi obiectele înconjurătoare.

Noua expoziţie a Almei Redlinger de la Galeria Veroniki Art reuneşte câteva zeci de lucrări de pictură şi grafică, expresii ale mai multor perioade de creaţie şi ale mai multor tipuri de preocupări ale artistei. Sunt printre acestea şi lucrări de dată foarte recentă, naturi statice, portrete şi autoportrete ce dovedesc neobosita sa raportare la universul cald şi familiar al atelierului, sursa ei princeps de inspiraţie. Această expoziţie urmează celei foarte ample, de anul trecut, de la Sala Dalles, ocazie cu care Alma Redlinger şi-a uimit din nou publicul prin prospeţimea abordărilor şi prin vivacitate. Ştiinţa desenului, vocaţia culorii, experienţa plastică de o viaţă a artistei sunt vizibile mai ales în modul de tratare a suprafeţelor picturale. Juxtapunerile de planuri, sugestiile de adâncime sau dimpotrivă, anularea deliberată a acesteia, transparenţele, interferenţele dintre zonele cromatice creează efecte estetice remarcabile. Artista operează cu griurile la fel de destins şi de sigur ca şi cu nuanţele puternice, saturate de culoare. Contrastul de complementare, cu acelaşi efect astăzi ca şi odinioară, este adesea utilizat de pictoriţă.

Obiectele şi personajele transpuse plastic pe pânză ori pe hârtie de Alma Redlinger sunt în mod cert şi nedisimulat parte a biografiei ei, imposibil de izolat din istoria sa personală. Pictura însăşi este pentru Alma Redlinger mai mult decât o profesiune: e o vocaţie şi un stil de viaţă.” (Luiza Barcan)

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508