În perioada 27 iunie – 30 august, 2016, în Iași se va desfăşura programul expoziţional “Fragments of a Life” / „Fragmente dintr-o viaţă”, curator: Olga Ştefan, organizator: 1+1, co-organizator: tranzit. ro/ Iași. Vernisajul va avea loc luni, 27 iunie 2016, ora 18.00, la tranzit. ro/ Iași, Str. Lăpușneanu nr. 7-9. Participanți: Daniel Spoerri, Samy Briss, Olga Ștefan/Miklos Klaus Rozsa/Gabi Basalici, Elianna Renner, Myriam Lefkowitz, David Schwartz/ Katia Pascariu/ Ioana Florea/ Alice Marinescu, Romulus Balazs, Simcha Jacobovici, Dan Paul Ionescu, Adrian Cioflâncă.

Cu ajutorul naraţiunilor personale şi al materialului biografic, această expoziţie multi-site şi multi-media va explora evenimentele din 27 iunie – 30 iunie 1941 din Iaşi, când aproximativ 13.000 de evrei au fost omorâţi de autorităţile române, cu ajutorul armatei germane, la comanda Mareşalului Ion Antonescu, conducătorul României, în cel mai mare pogrom din Europa.

Programat să coincidă cu împlinirea a 75 de ani de la acest moment întunecat al istoriei româneşti, un moment care a fost în mare parte ignorat de societatea românească şi manipulat din punct de vedere politic, proiectul din Iaşi discută efectul războiului, al violenţei şi al persecuţiei asupra destinelor victimelor şi ale urmaşilor lor, precum şi biografiile întrerupte ale generaţiei trecute, care merg în paralel cu cele de azi, dar în alte zone geografice mai puţin vizibile, precum Orientul Mijlociu.

Proiectul „Fragments of a Life” / „Fragmente dintr-o viaţă” se axează pe poveşti individuale, autobiografice, şi nu pe naraţiuni de amploare şi tratează evenimente reale din perspectiva celor care le-au trăit sau a urmaşilor lor, revelând în acest fel maleabilitatea memoriei, afectată de perspectiva temporală a subiectului.

Mai multe detalii puteți găsi la www.unuplusunu.org

PROGRAM:

27 iunie, ora 18.00 – Vernisajul expoziţiei “Fragments of a Life” / “Fragmente dintr-o viaţă” la tranzit. ro/ Iași, Str. Lăpușneanu nr. 7-9;
Expoziţia istorică cu materiale culturale (texte și video) a emigranţilor din Iași va putea fi vizitată până pe 30 august în paralel cu expoziţia de artă contemporană.
În deschidere vom audia lucrări ale compozitorului cehoslovac Erwin Schulhoff, interpretate de pianista Laura Turtă.

28 iunie, ora 14.00 – proiecţie de film “Oare Cît Trăiesc Cocorii?”, de Dan Paul Ionescu, tranzit.ro/Iași, Str, Lăpuşneanu, nr. 7-9;

28 iunie, ora 18.00 – proiecţie de film, “Amintiri din Iași” (în premiere internaţional) și discuţie între Romulus Balazs și Olga Stefan, tranzit. ro/ Iași, Str. Lăpușneanu, nr. 7-9;

29 iunie, orele 10.00-17.00 – “Mers, Mîini, Ochi”, performance pentru cîte o persoană prin spaţiul public urban de Myriam Lefkowitz, înscriere la delia.bulgaru@tranzit.org pînă pe data de 15 iunie 2016;

29 iunie, ora 17.30 – “Vieţi întrerupte. Repertorierea victimelor pogromului de la Iași”, prezentare de Adrian Cioflâncă, director al Centrului pentru Studiul Istoriei Evreilor din România, tranzit. ro/ Iași, Str. Lăpușneanu, nr. 7-9;

30 iunie, ora 18.00 – reprezentaţie teatrală “Între Graniţe”, David Schwartz, Ioana Florea, Alice Monica Marinescu, Katia Pascariu, urmată de discuţie, Teatru Fix, Str. Cuza Vodă, nr. 10;

30 iunie, ora 20.00 – proiecţie de film, “Înfruntînd Rinocerul” ( în premiere în Iaşi), de Simcha Jacobovici, Teatru Fix, Str. Cuza Vodă, nr. 10.

PARTICIPANȚI:

Miklos Klaus Rozsa: Fotograf şi activist politic (născut 1954, Hungary), Miklos Rozsa este de asemenea jurnalist; a emigrat în Elveţia împreună cu familia după invazia sovietică a Ungariei din 1956. Implicat profund în politica de stânga a mişcărilor studenţeşti din anii 1980, şi motivat de jurnalismul independent, Rozsa a adunat o vastă arhivă de imagini, care au fost folosite pentru diverse publicaţii, pentru broşuri şi materiale de presă. Dincolo de valoarea documentară intrinsecă a acestor imagini, Rózsa consideră că activitatea lui este un act politic. Rózsa a “răspuns tirului” cu ajutorul aparatului de fotografiat, încercând să deconspire informatori şi să imortalizeze brutalitatea forţelor de ordine. Dosarele dezvăluie modurile în care forţele de ordine au reacţionat la „contraspionajul” făcut de Rózsa. Miklos Klaus Rózsa şi-a formulat şi el perspectiva asupra evenimentelor, într-un eseu personal scris special pentru această publicaţie.

Olga Ștefan: curatoare, scriitoare independentă, s-a născut la București, a crescut în Chicago și, din 2009 trăiește în Zurich. A curatoriat numeroase expoziții inclusiv expoziții personale cu Dan Perjovshi, Lia Perjovshi, Ștefan Constantinescu și Keren Cytter. Expozițiile sale de grup includ Laughter and Forgetting, o expoziție multi-site pentru Bucharest Art Week, Showtime: The Cinema in the Gallery, Guess Who’s Coming to Dinner: Hospitality as Artistic Practice, the traveling Few Were Happy with their Condition: Video, Film, and Photography in Romania, Blurred Lines and Fire it Up: Ceramic as Material in Contemporary Sculpture. Scrie regulat pentru ArtReview, Frieze Magazine, Art in America, Flash Art, Sculpture Magazine, Artslant și Artmargins. Din 1998 pînă în 2003 a lucrat ca director executiv al Festivalului Chicago’s Around the Coyote Arts, din 2005 până în 2009 ca director executiv al Chicago Artists’ Coalition iar din 2003 până în 2005 a scris granturi pentru strângere de fonduri pentru Woman Made Gallery.

Elianna Renner: Artista conceptuală Elianna Renner (Elveţia) lucrează la intersecţia dintre biografie, ficţiune şi istorie. Abordarea ei multimedia se axează pe performance şi pe instalaţii audio-vizuale, pe care le combină uneori cu filmul şi fotografia. Tema de bază a lucrărilor sale o reprezintă memoria, arhiva şi recuperarea istoriilor.

Daniel Spoerri: Sculptor elveţian, artist de performance şi scriitor, născut la Galaţi, România, în 1930. În 1942 a fugit în Elveţia cu ceea ce mai rămăsese din familia lui, după ce tatăl lui, evreu convertit la creștinism, fusese omorât în pogromul de la Iaşi din 1941. Experienţele din teatru i-au oferit un fundament pentru lucrările pe care a început să le producă după ce s-a stabilit la Paris în 1959. În 1960, Spoerri devenit membru fondator al Noului Realism (Nouveau réalisme). În acelaşi an a produs primul dintre tablourile sale capcană (tableaux pièges), în care obiecte aşezate aleatoriu erau lipite de mobilă şi alte suporturi, pe care stăteau exact în felul în care fuseseră găsite. Pentru că sculptura rezultată era expusă pe perete, nu pe duşumea, şi astfel obiectele păreau să sfideze gravitaţia, Spoerri îşi transforma naturile moarte realiste în tablouri.
Deși Spoerri a continuat să-şi dezvolte metodele de assemblage, a rămas dedicat şi evenimentelor live, precum Autothéâtre, la care a colaborat cu Tinguely începând cu 1953. Până în 1963 a fost implicat în mişcarea Fluxus.
Expoziţia Musée sentimental a lui Spoerri (Paris, Pompidou, 1979), urmată de expoziţii similare în Germania (Koln, Kstver., 1979) şi Elveţia (Basel, Gewmus, 1989), i-au permis să creeze o aproximare a unui muzeu cultural. În fiecare caz a folosit documente istorice pentru a concentra atenţia pe diferite chestiuni. În ce constă cultura unui oraş? Cum poate fi reprezentată amploarea referinţelor sale – la artă, religie, ştiinţă, economie, instituţii legale şi sport? Muzeul cultural este interpretat ca un muzeu viu, în care obiectele spun poveşti. Spoerri continuă să fie implicat în numeroase activităţi.

Myriam Lefkowitz: Născută în 1980, Myriam Lefkowitz locuieşte în Paris şi activează în domeniul performance. Din 2010, cercetează probleme legate de atenţie şi percepţie, prin diverse procedee în care sunt implicaţi total un spectator şi un artist. Lucrările sale au fost prezentate, printre altele, la Bienala de la Veneţia, Le nouveau festival – Pompidou, Le Mouvement (Biel), Situations (Bristol), Agenţia Publică pentru Artă (Suedia), Centrul de Artă Contemporană (Vilnius), Creative Time Summit.
A luat parte la programul de masterat de experimentare în artă şi politică (SPEAP, Science Po Paris) fondat de Bruno Latour, care are ca scop principal reprezentarea şi definirea chestiunilor publice actuale. În 2013 a devenit membră a comitetului didactic al SPEAP. Este invitată în mod regulat la ateliere de lucru şi discuţii la Muzeul de Artă Modernă Georges Pompidou (Paris), Palais de Tokyo (Paris), Open School East (London), HEAD (Genève), Institutul Regal de Artă (Cercetare şi Dezvoltare Artistică, Stockholm). În ultimii doi ani a lucrat în cadrul unei rezidenţe de cercetare la Laboratoires d’Aubervilliers la un proiect colaborativ, La Piscine, un ansamblu de practici artistice diverse, activate în spaţiul public.

Samy Briss: Amintirile din copilărie ale lui Briss (n. 1930, Iaşi), conectează două lumi în contrast. Viaţa în marea comunitate evreiască din Iaşi i-a înrădăcinat puternic în fiinţa lui cultura evreiască. În acelaşi timp, Briss a găsit inspiraţie profundă în tradiţia bizantină, atât de prezentă în arta tradiţională românească şi în faimoasele icoane din Iaşi, fosta capitală a Moldovei, recunoscut şi drept capitală culturală a României. Samy Briss pictează o poveste a nostalgiei. Lucrările sale înfăţişează amintiri din copilărie, într-o atmosferă de armonie şi de joie de vivre. Atmosfera onirică a picturilor sale ascunde o poveste personală plină de lupta cu persecuţiile şi cu pogromurile. Briss a emigrat în Israel în 1959, la vârsta de 29 de ani. În 1974 s-a mutat la Paris, unde locuieşte de atunci, păstrându-şi legătura puternică cu Israelul, dar făcând expoziţii peste tot în lume. În ţesătura timpului, aceste amintiri din copilărie capătă un statut mitic şi universal.

David Schwartz/ Katia Pascariu/ Ioana Florea/ Alice Marinescu (RO). – In Between este o piesă formată din mărturii personale ce descriu viaţa după pogrom a supravieţuitorilor şi a generaţiilor viitoare, legând acest eveniment de poveştile actuale ale migraţiei şi marginalizării.

David Schwartz locuieşte în Bucureşti şi este regizor de teatru şi artist comunitar. Este interesat de teatrul bazat pe istorii personale şi de filmul documentar, precum şi de arta care stimulează emanciparea socială.
A regizat spectacolele Butoiul cu praf de puşcă (după textul lui Dejan Dukovski, 2007), Afară! (text de Mihaela Michailov, 2007), România! Te pup! (text de Bogdan Georgescu, 2009), Faceţi loc! (text by Mihaela Michailov, 2009), Capete înfierbântate (text de Mihaela Michailov, 2010), Declar pe propria răspundere (text de Alina Șerban, 2011) şi Sub Pământ (text de Mihaela Michailov, 2012).

Katia Pascariu este actriță, trainer artistic, membră a Centrului de Artă Comunitară Vârsta4 și a Centrului de Teatru Educațional Replika, are o activitate dedicată teatrului educațional și lucrului cu copii și adolescenți, și teatrului politic, lucrând în echipe multidisciplinare la chestionarea istoriei recente.

Ioana Florea este cercetător social, lucrează în proiecte de educație pentru solidaritate și justiție socială în cadrul asociației Quantic, este co-coordonatoare a revistelor Gazeta de Artă Politică și IDEE – Ideas Debate Exchange Education.

Alice Marinescu este actriță și dramaturg, coinițiatoare a proiectului de artă comunitară Vârsta4. Lucrează în proiecte de teatru documentar cu mize politice și este interesată de cercetare în domeniul migrației, istoriei recente și de lucrul cu istorii personale.

PROIECȚII DE FILM:

Souvenirs de Iaşi / Amintiri din Iaşi – Romulus Balacz, 2016 (premieră în România) (RO/FR)

Oare cât trăiesc cocorii? / I wonder how long cranes live – Dan Paul Ionescu (RO), 2011

Charging the Rhino / Înfruntând rinocerul – Simcha Jacobovici, 2007 (premieră în Iași) (CA/IL)

Expoziția „Fragments of a life”, curatoriată de Olga Ștefan, iunie 27- 30 august 2016, la Iași, România, este organizată de Asociația 1+1, co-organizată de tranzit. ro/ Iași, co-finanțată de Administrația Fondului Cultural Național cu sprijin suplimentar de la ProHelvetia, Ambasada Elveției în România, Swiss Sponsors’ Fund și a Ambasadei Republicii Federale Germswsane în România. Parteneri sunt: Teatru Fix, Muzeul Literaturii Române Iași, Revista Timpul, Asociația Vector și Centrul pentru Studiu Istoriei Evreilor în România.