Vineri, 7 ianuarie 2022, la ora 18:00, va fi deschisă oficial ArtEast Gallery din Iași (Strada Păcurari nr. 108), cu acest prilej fiind vernisată expoziția „The L.I.G.H.T” ce reunește o serie de lucrări semnate de două talentate artiste, Marinela Ciobanu și Rodica Crîșmaru. Expoziția va fi deschisă publicului în intervalul 7 ianuarie – 6 februarie 2022.
Evenimentul expozițional este curatoriat de Dana Lungu, iar vernisajul este prezentat de criticul literar Bogdan Crețu. Lucrările din proiectul „The L.I.G.H.T.”, acronim provenit de la Libertate, Iluzie, Grijă, Habitat și Timp, sunt realizate în anul 2021 și tratează tema maternității în izolare, un context care a avut un efect de lupă asupra realității. „Lumina pătrunde nestingherită și o observăm cu prospețime cum limpezește cele mai ascunse colțuri ale casei. Despre lumină și efectul ei de lupă asupra detaliilor și expresiilor estompate de rutină este expoziția celor două artiste ieșene, care-și reconstruiesc spațiul domestic și relațiile de familie cu ochii unui vizitator străin în propria lume, așa cum este orice artist autentic”, a declarat curatoarea Dana Lungu.
Expoziția celor două talentate autoare propune lucrări ce transfigurează artistic sentimentele și emoțiile trăite în timpul pandemiei, exprimate printr-o pictură contemporană, vie, spectaculoasă, care pune accentul asupra spațiului domestic, intim, al episoadelor casnice. „Când te simți copleșit, uneori singurul loc în care vrei să fii este propriul tău pat. Chiar dacă nu dormi, există ceva liniștitor în timpul petrecut în cearșafurile de pat, ascuns de lume, patul fiind un spațiu sigur. Uneori lucrările lipsite de o prezență umană fac referire la singurătate și izolare, reflectând poate ceea ce mulți dintre noi au experimentat în această perioadă”, a spus Marinela Ciobanu, artistă ieșeană.
Pentru artista Rodica Crîșmaru perioada în care au fost realizate lucrările s-a suprapus cu un timp plin de învățături. „Am înțeles ce înseamnă dragostea, ce înseamnă răbdarea, sau suferința. Totodată, am mai învățat un singur lucru, anume acela că nu există întuneric fără lumina. De aceea lumina este elementul-cheie prezent în toate compozițiile mele plastice”, a adăugat artista Rodica Crîșmaru.

Proiectul „MoldArte” va avea loc în perioada ianuarie – octombrie 2022 și va fi organizat de Institutul Cultural Român în colaborare cu Institutul Cultural Goethe, Ambasada Austriei din Republica Moldova și Delegația Uniunii Europene din Republica Moldova. Proiectul este beneficiarul unui grant câștigat în urma concursului de proiecte din cadrul programului „Spații Europene de Cultură” organizat de EUNIC – rețeaua institutelor culturale europene. „MoldArte” a fost selectat de către un juriu internațional în luna iunie 2021 dintr-un total de 39 de aplicații și a parcurs o etapă pregătitoare în perioada septembrie-noiembrie 2021, în care au fost stabilite cadrul de colaborare, responsabilitățile partenerilor implicați, conținutul și modalitățile de implementare, respectiv sustenabilitatea proiectului pe termen lung. Partenerii locali din Republica Moldova vor fi Coaliția Sectorului Cultural Independent din Republica Moldova, Muzeul Național de Artă din Chișinău, Asociația Tinerilor Artiști din Moldova Oberliht, Centrul de Artă Contemporană Ksa:K, Asociația MOLDOX, Asociația Studio Cocoșul Roșu.

Miercuri 5 ianuarie 2022, Teatrul de Comedie sărbătorește 61 de ani de  activitate, printr-un program inedit, care se va desfășura atât fizic, cât și online. În cei 61 de ani ai săi, Teatrul de Comedie a stat permanent în atenția  spectatorilor, dar și a specialiștilor, ca un etalon al umorului românesc de calitate. Sute  de actori, mii de reprezentații și milioane de spectatori au contribuit la formarea unui  teatru-familie, în care s-a trăit cu dragoste pentru artă. De altfel, acesta a fost și obiectivul  care a stat la baza înființării Teatrului, așa cum afirma Radu Beligan, primul director al  instituției: ”Se știe că lumea actorilor este o lume dificilă, dar având avantajul de a-i  cunoaște, am putut avea destulă diplomație și suficientă autoritate pentru a crea un climat  nu numai de înalt profesionalism, dar și de dragoste între membrii familiei. Nu m-am  considerat niciodată un director în sensul autorității. Eram camaradul lor care avea o  muncă în plus. Nu stăteam niciodată în biroul directorial, ci numai pe scenă sau în  ateliere.”  

Ultima zi a anului 2021 le-a adus cinefililor și fanilor Elenei Ferrante acces la ecranizarea romanului ”Fiica ascunsă” pe una dintre cele mai populare platforme de streaming, Netflix. Filmul reprezintă debutul în regie al actriței Maggie Gyllenhaal, care a scris și scenariul, premiat anul acesta la Festivalul Internațional de Film de la Veneția, unde pelicula a avut premiera oficială. Distribuția reunește nume importante ale cinematografiei, precum Olivia Colman, Dakota Johnson, Peter Sarsgaard, Jessie Buckley sau Paul Mescal. Dpă lansarea din septembrie, în scurt timp, ecranizarea a cucerit și festivalurile de la Chicago, Philadelphia și Londra. „O ecranizare care te zguduie și îți lasă cicatrici emoționale, așa cum numai cele mai bune filme sunt capabile să o facă”, apreciază criticii. Numele protagonistei Olivia Colman și al regizoarei-scenariste Maggie Gyllenhaal s-au regăsit, recent, în mai toate listele de premii și nominalizări importante, inclusiv la Globurile de Aur din 2022 – pentru cea mai bună actriță, respectiv cea mai bună regizoare.

În perioada 7-28 ianuarie 2022, Institutul Cervantes îi aduce un omagiu cineastului și scriitorului Fernando Fernán-Gómez, care ocupă un loc de onoare în cultura spaniolă, oferind publicului ocazia să vizioneze, pe canalul Vimeo al Institutului, patru filme reprezentative pentru activitatea sa grandioasă: scurtmetrajul F. F. G. Un retrato, realizat de Jesús García de Dueñas în onoarea artistului, două filme regizate de el, Manicomio, El extraño viaje și unul în care joacă rolul protagonistului: La lengua de las mariposas, regizat de José Luis Cuerda. Filmele vor fi disponibile pe canalul Vimeo al Institutului Cervantes timp de 48 de ore, începând cu ora 21 din ziua programată. Fernando Fernán-Gómez (1921- 2007), actor, cineast, jurnalist și dramaturg, romanicer și autor de scenarii de film – realizări pentru care a fost recunoscut drept un savant al limbii spaniole –, este unul dintre artiștii excepționali ai culturii noastre recente. De la primele sale creații și în toată cariera sa complexă, Fernando Fernán-Gómez, fiu și nepot de actori, are, fără îndoială, un rol de seamă în consolidarea „cinemaului clasic spaniol”. A fost considerat unul dintre cei mai prestigioși artiști spanioli la nivel internațional în ceea ce privește activitatea sa teatrală și cinematografică, atât ca actor, cât și ca regizor. „Dincolo de a fi cea mai influentă personalitate a istoriei cinematografiei spaniole, a fost cel mai versatil și copleșitor creator din istoria culturii spaniole” (Luis Alegre)

”N-aş putea să-mi închipui că adolescenţa fiecăruia dintre noi, cei care am trecut în copilărie prin traumele şi avatarul celui de al doilea război, să nu fi fost îndulcită compensatoriu de către scrierile lui Ionel Teodoreanu, îndeosebi de lectura fascinantei sale trilogii „La Medeleni”, care se citea „pe rupte” , pe nerăsuflate, nemaiputând-o lăsa „să-ţi pice din mână”, chiar dacă uneori cititul „pe sub bancă” în orele de clasă avea ca rezultat severe admonestări verbale din partea exigenţilor magiştri ai Liceului Internat de la Iaşi. Într-adevăr, „Medelenii” lui Ionel Teodoreanu, inoculând în adâncul sufletelor cititorilor adolescentini o stare de farmec şi mister a inocentelor sentimente simţite, purtătoare de exhibiţii erotice peste margini de vis, meritau asumata înfruntare a oricărui risc. Şi asta pentru că naraţiunea „Medelenilor” lui Ionel Teodoreanu, în modalitatea ei de exprimare a amintirilor evocate, părea mai degrabă una convertită spre o proză poetică tulburătoare, de mare emotivitate şi exaltare, care anima până la extaz pe orice adolescent cititor, aşa cum am perceput-o nu numai eu, dar şi colegii mei „internatişti”, care au avut „şansa” acestei lecturi fascinante. Şi cum s-ar fi putut, ca cititor licean, să nu fii impresionat sufleteşte de acţiunea dinamică, ştrengărească, teribilistă, plină de înfiorare, închegată cu o verosimilitate infailibilă, dintre Olguţa, Dan şi Monica, cele trei personaje principale ale trilogiei, aflate într-o vacanţă pe moşia Delenilor de la Medeleni?” – Mihai Caba

Unele dintre cele mai noi proiecte ale creativilor din București pot fi văzute între 14 și 16 ianuarie 2022 cu ocazia „Zilelor Culturii Urbane la ARCUB. Artiști români contemporani în prim plan”. Proiectul organizat de Primăria Capitalei prin ARCUB marchează Ziua Culturii Naționale cu o serie de evenimente selectate din proiectele culturale ale Programului de finanțare „București – Oraș deschis” 2021. Punând accent pe modelele noi de expresie culturală, ARCUB celebrează Ziua Culturii Naționale cu un program eclectic de evenimente realizat în colaborare cu nouă operatori culturali din București. În weekendul 14-16 ianuarie, „Zilele Culturii Urbane la ARCUB. Artiști români contemporani în prim plan” animă spațiile Hanului Gabroveni cu ateliere de dans contemporan, expoziții de artă vizuală și proiecții de film documentar, dar și unele dintre cele mai recente proiecte de teatru din București.

Retroactiv – cea de-a doua personală semnată de Ion Anghel la Galeria Senso – deschide programul expozițional 2022 al galeriei și reunește cele mai recente lucrări ale artistului, lucrări care, în ciuda noutății lor, fac trimitere, așa cum de altfel semnalează și titlul, la o apetență către trecutul recent. Îmbinând pictură, sculptură, colaj și asamblaj, selecția expozițională indică, pe de o parte, în mod asumat (și recurent, dacă ne gândim la o altă expoziție personală a sa din 2013, de la Muzeu Țăranului Român) un stil profund influențat de Arte Povera, iar pe de altă parte relevă chiar relația pe care Ion Anghel o are cu obiectele pe care le colecționează și pe care le integrează în lucrările sale. Aceste elemente aparent banale au, fiecare în parte, o poveste proprie, un destin aparte, la care artistul adaugă noi înțelesuri și valențe, prin juxtapuneri surprinzătoare, pline de substanță. Astfel, amprenta demersului auctorial la Ion Anghel nu vine doar din nevoia de inovare, ci și din asumarea specificității pe care practica sa artistică o presupune, fiind situată la confluența mai multor straturi. Spiritul pedagogic se suprapune actului creației, rolul de artist interferează cu cel de curator sau cu cel de colecționar, asemeni modului în care Ion Anghel intervine cu tușe de culoare peste asamblaje sau cu material textil peste colaje. (Ana Daniela Sultana)