Șapte lucruri uimitoare despre lumea în care trăim pe care le descoperi în cartea ”Cifrele nu mint” de Vaclav Smil

oct. 5th, 2021 | By | Category: Agenda de carte

Frumusețea lumii în care trăim, unicitatea speciei, creativitatea, elementele ce țin de cultură și civilizație sunt cel mai adesea oglindite în opere de artă. Mai puțin obișnuit este ca cifrele să devină un vehicul prin intermediul cărora să fie exprimate toate acestea. Vaclav Smil, profesor emerit la Universitatea din Manitoba, inclus de publicația Foreign Policy în primii 100 de intelectuali ai lumii, realizează în ”Cifrele nu mint„, carte publicată de Lifestyle Publishing instantanee ale lumii de azi sau surprinsă pe parcursul evoluției ei, studiază cifre, statistici și adevărul din spatele lor. Provocator, contrazicându-ne toate așteptările, spulberând mentalități pe care le avem înrădăcinate, unele de secole, ”Cifrele nu mint” arată o lume altfel decât o știe majoritatea, tocmai pentru că perspectiva este una total inedită. Autorul preferat al lui Bill Gates, Vaclav Smil se delectează provocând cititorii să gândească „out of the box”, iar uneori, realitatea descrisă de cifre este surprinzătoare chiar și pentru el.

 

Iată 7 lucruri uimitoare despre lumea în care trăim, care pot fi descoperite în ”Cifrele nu mint ”de Vaclav Smil.

 

  1. Transpirația a ajutat enorm specia umană pe parcursul evoluției sale. Capacitatea de a-și regla temperatura corpului prin transpirație le-a oferit oamenilor capacitatea de a face un lucru pe care unii dintre cei mai mari prădători, leii, spre exemplu, nu-l pot realiza: să își hăituiască prada pe distanțe lungi, sub soarele amiezii. „Suntem supervedetele transpirației”, afirmă Vaclav Smil în Cifrele nu mint, iar acest lucru a ajutat specia umană să devină un prădător diurn redutabil. Oamenii nu sunt la fel de puternici precum leii, nici rapizi ca antilopele, însă, simplul fapt că transpiră abundent și astfel se produce termoreglarea i-a ajutat să devină vânători mai buni.
  2. Dieta mediteraneană e pe cale de dispariție! Similară cu longevitatea și calitatea ridicată a vieții chiar și la vârste foarte înaintate, inclusă de UNESCO pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, dieta mediteraneană tinde să fie abandonată în chiar țările de origine. „În aceste paradisuri de sănătate există o problemă în creștere: dieta mediteraneeană adevărată este practicată în prezent doar în anumite avanposturi izolate de coastă sau montane. Tranziția alimentară a fost rapidă și de mare amploare, în special în cele mai populate două țări din regiune, Italia și Spania”, spune Vaclav Smil în Cifrele nu mint. Studiind cifrele, profesorul emerit observă că italienii consumă de 3 ori mai multe grăsimi animale și carne ca în trecut și folosesc mai puțin ulei de măsline. Aceasta pentru că oamenii gătesc mai puțin acasă și preferă să cumpere semipreparate. Consecința o arată tot cifrele: rata obezității a crescut în Italia, Spania și Franța.
  3. Italienii mănâncă mai puține paste, iar spaniolii beau la fel de multă bere ca nemții și olandezii! Adevărul dezvăluit de unele statistici prezentate de Vaclav Smil în Cifrele nu mint dărâmă unele dintre imaginile-simbol ale lumii în care trăim. Cu greu se poate imagina că  Italia și Spania renunță la o „moștenire culinară” străveche, celebră și cu multe beneficii, în favoarea produselor fast-food. Cu toate acestea, statistic, italienii mănâncă mai puține paste și consumul de vin a scăzut cu 75%. Astăzi se cumpără o cantitate de bere egală cu cea de „vin rosso și bianco”. Spaniolii urmează același tipar: beau „mai multă cerveza decât tinto”, mănâncă mai puține verdețuri și legume, în timp de procentul de grăsimi, carne, zahăr și produse fast-food a crescut.
  4. Japonezii sunt națiunea cu cea mai ridicată speranță de viață de pe planetă pentru că mănâncă foarte puțin! Deși japonezii muncesc în medie mai mult decât alte popoare, au vacanțe scurte, iar navetele la slujbă sunt lungi și chinuitoare, au conform statisticilor cea mai ridicată speranță de viață – 87,5 femei/81,3 bărbați. Iar la 80 de ani, o japoneză are speranță de viață suplimentară de încă 12 ani. Secretul longevității lor pare a fi alimentația. Spre deosebire de americani, germani, francezi și chiar spanioli, care au la dispoziție zilnic între 3400 și 4000 de kilocalorii/cap de locuitor, japonezii au un consum mediu real de doar 1900 kilocalorii. „Umple burta opt părți din 10” spune un vechi proverb confucianist, pe care japonezii chiar îl aplică.
  5. Zborul cu avionul, una dintre activitățile cu cele mai mici riscuri pentru viață! „Zborul cu avionul nu a fost niciodată mai sigur”, observă Vaclav Smil în Cifrele nu mint. „În medie, probabilitatea suplimentară de a muri în timpul unui zbor cu avionul reprezintă doar 5/1 000 din riscul de a trăi, pur și simplu”, precizează profesorul emerit de la Universitatea din Manitoba. Unele activități care se petrec la sol pun viața în pericol mult mai mult decât un zbor cu avionul. Spre exemplu, unele dintre cele mai primejdioase locuri de pe planetă sunt saloanele spitalelor. „Așa că zburați mai departe și evitați spitalele”, spune Vaclav Smil.
  6. Lumea modernă – creată în anii 1880! Deși există opinia că sfârșitul secolului 20 și primele decenii ale secolului 21 au adus un număr impresionant de invenții, Vaclav Smil relevă adevărul din spatele cifrelor: „Poate cea mai inventivă perioadă din istoria omenirii a fost în anii 1880”. De la teoria electromagnetismului, iluminatul ieftin, ascensoarele sigure, antiperspirante, hârtia kraft, fierul electric și până la sistemul de cale ferată ușorară, bicicleta cu roti egale și transmisie pe lanț, ușa rotativă, zgârie-nori pe cadre de oțel, Coca-Cola, automatul modern de mâncare și revista Wall Street Journal, toate acestea și încă multe altele (precum exploatarea undelor radio și microprocesoarele) au fost inventate în anii 1800 și au creat premisele invențiilor din lumea modernă.
  7. Trăim pe o planetă a vacilor! După ce a studiat zoomasa mai multor specii și a comparat-o cu cea a oamenilor, Vaclav Smil a ajuns la o concluzie uimitoare: planeta noastră este dominată de doar două specii de vertebrate: bovine (Bos taurus) și oameni (Homo sapiens), în această ordine – specifică profesorul de origine cehă. Însă, zoomasa bovinelor, greutatea lor totală în viu, este cu 50% mai mare decât cea a oamenilor, specia imediat următoare. „Până în 2050, vor fi 9 miliarde de oameni și, cel mai probabil, 2 miliarde de vite, consolidându-și împreună dominația deja zdrobitoare asupra Pământului”, concluzionează Vaclav Smil în Cifrele nu mint.

 

Număr de vizualizări :77


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro