spot_img

Agenda culturală a MNLR

AgențiadeCarte.ro vă prezintă activitățile MNLR planificate în on-line (site, cont Facebook, Vimeo, YouTube, Instagram, platforma culturaindirect.ro, aplicația MNLR disponibilă prin Google Play), precum și la sediul MNLR Crețulescu, la Casele Memoriale ale MNLR, la sediul MNLR HUB Griviței și al partenerilor MNLR, pentru perioada 1 – 7 noiembrie 2021.

Pe site-ul MNLR, pe platforma culturaindirect.ro, inițiată de Muzeul Național al Literaturii Române, dar și pe conturile de Facebook, Vimeo și YouTube, pe aplicația MNLR disponibilă prin Google Play, la sediile expoziționale, v-am pregătit pentru săptămâna 1 – 7 noiembrie 2021 o serie de dialoguri, prezentări și dezbateri din trecutul și prezentul literaturii române.

 

Evenimente cu public

 

Joi, 4 noiembrie 2021, orele 10.00 – 18.00

Muzeul Național al Literaturii Române, Str. Nicolae Crețulescu 8 

Vizitează muzeul în ritmul tău!

Intrare liberă în prima joi din lună!

Alege compania unui muzeograf, un atelier de educație muzeală sau unul dintre audioghidurile muzeului, adaptate vârstei vizitatorilor (audioghidul pentru copii, audioghidul pentru adolescenți, audioghidul pentru tineri & adulți), precum și audioghidul pentru turiștii străini în limba engleză.

MNLR vă pune la dispoziție, în mod gratuit, Ghidul în Braille, precum și Ghidul video în limbaj mimico-gestual, prin intermediul cărora puteți practica scrierea în Braille sau limbajul semnelor.

Programează-ți vizita la numărul 0736.598.451 (WhatsApp) sau la adresa programe@mnlr.ro (Gabriela Toma) și nu uita să consulți informațiile cu privire la vizitarea muzeului.

 

Expoziții temporare

 

Expoziția Anton PannPovestea Vorbei

Muzeul Național al Literaturii Române, Sala „Petru Creția”, Calea Griviței 64-66

2 noiembrie – 4 decembrie 2021

 

Expoziția documentară, organizată cu ocazia împlinirii, la 2 noiembrie, a 167 de ani de la trecerea în eternitate a lui Anton Pann, conține 25 de panouri despre viața și opera acestuia.

A fost scriitor, folclorist, pedagog și muzician, personalitate complexă, reprezentant remarcabil al literaturii orientale în cultura română, creator de școală și unul dintre poeții pentru care Ion Barbu, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Lucian Blaga și Marin Sorescu împărtășeau o deosebită prețuire.

Vizitarea expoziției se face pe baza unei programări la numărul de telefon 0762.671.698 sau prin trimiterea unui e-mail la adresa relatiipublice@mnlr.ro, cu respectarea măsurilor legale, impuse de situația actuală. Detalii, aici.

______________

 

Expoziția Mihail Sadoveanu

Muzeul Național al Literaturii Române, Sala „Al. Condeescu”, Calea Griviței 64-66

19 octombrie – 4 noiembrie 2021

Muzeul Național al Literaturii Române vă invită să vizitați expoziția Mihail Sadoveanu, organizată cu prilejul comemorării a 60 de ani de la moartea marelui scriitor. Expoziția reunește o selecție de peste 30 de lucrări aflate în patrimoniul MNLR, unele dintre cele mai reprezentative ale pictorului și scriitorului Eugen Ispir, opere plastice care ilustrează universul sadovenian.

Mihail Sadoveanu – scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român – este unul dintre cei mai prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini de memorialistică.

Mihail Sadoveanu, scriitor a cărui receptare a fost umbrită în ultimele decenii de implicarea sa politică, dar și de presupusa arhaicitate a operei sale, rămâne un autor plin de surprize, complex, reflexiv și rafinat, trecut prin marile tradiții spirituale ale Orientului și Occidentului, reușind să construiască adevărate hărți ale unor culturi, urmărite în cele mai fine detalii, așa cum observa criticul și istoricul literar Paul Cernat.

Eugen Ispir este pictor român, dar şi scriitor, născut pe meleaguri nemţene, în prima jumătate a secolului trecut. Ispir a fost pictorul care a avut sarcina să panoteze expoziţia din Transnistria, în 1942, atunci fiind simplu soldat terist: „Spre toamna anului 1942, preocupările pentru relansarea vieții artistice a Odessei s-au intensificat și chiar s-au declanșat pregătirile pentru organizarea unui salon oficial. Sarcina panotării lui și-au asumat-o artiștii plastici mobilizați de armată, iar comisar al viitoarei expoziții a fost desemnat Eugen Ispir, un pictor de o valoare indiscutabilă, astăzi uitat.” – Mihai Pelin, documentar despre Eugen Ispir.

Expoziția poate fi vizitată în perioada 19 octombrie – 4 noiembrie 2021, în intervalul orar 10.00 – 18.00, la sediul Muzeului Național al Literaturii Române din Calea Griviței 64-66, pe baza unei programări la numărul de telefon 0762.671.698 sau prin trimiterea unui e-mail la adresa relatiipublice@mnlr.ro, cu respectarea măsurilor legale, impuse de situația actuală. Detalii, aici.

_____________

 

Expoziția Internațională de Caricatură – Portret. Bacovia 140, realizată de Victor Eugen Mihai – Vem

Casa Memorială George și Agatha Bacovia, Strada George Bacovia 63

17 septembrie – 17 decembrie 2021

Pentru această expoziție, au desenat, timp de 4 ani, 180 de artiști din 50 de țări. S-au strâns peste 350 de desene, iar expoziția pe care publicul vizitator o va putea admira până în 17 decembrie 2021 este alcătuită dintr-o selecție a celor mai reprezentative lucrări.

Artiști selectați: Nestor Damaso del Pino (Spania), Ivailo Tsvetkov (Bulgaria), Ricardo Ajler (Argentina), Martin Alejandro Fallocca (Argentina), Alexandru Plăcintă (Republica Moldova), Antonio Santos (Portugalia), Eduard Mattes (Israel), Sara Mladenovic (Serbia), Jitet Kustana (Indonezia), Edgar Vargas Villa (Venezuela), Constantin Pavel (România), Vasile Crăiță Mândră (România), Cătălin Nedelcu (România), Cătălin Mihai Zaharia (România), Marian Avramescu (România), Leonte Năstase (România), Gabriel Rusu (România), Cristinel Vecerdea-Criv (România), Ștefan Tistu (România), Codrin Mihai Cârdu (România), Doru Axinte (România), Liviu Stănilă (România).

Expoziția internațională de caricatură – „Portret. Bacovia 140” poate fi admirată de marți până duminică, în intervalul orar 10.00 – 18.00, la Casa Memorială „George și Agatha Bacovia” (Strada George Bacovia nr. 63), cu respectarea măsurilor legale, impuse de situația actuală. Detalii, aici.

_______________

 

Timbre de ieri și de azi | Expoziție MNLR în Plaza România 

Bulevardul Timișoara 26

28 octombrie – 14 noiembrie 2021

 

Muzeul Național al Literaturii Române în parteneriat cu Romfilatelia, Plaza România și Centrul pentru Tineret al Municipiului București vă invită să descoperiți povestea timbrelor și a elementelor care le însoțesc.

 

„Lectura” unui timbru se face ținând seama de elementele acestuia: imaginile selectate în funcție de perioadă sau de evenimentele culturale importante ale epocii, nuanțele folosite la tipărirea mărcii, simbolurile, reprezentări grafice ș.a. Povestea timbrului este strâns legată de cartea poștală sau de plicul ce însoțește scrisoarea, precum și de schimbul de replici sau de mesajul transmis de către expeditor destinatarului.

Sunt prezentate în expoziție timbre românești, nemțești, elvețiene, finlandeze, franceze, precum și mărci columbiene din arhiva MNLR, timbre emise de Romfilatelia în parteneriat cu MNLR, precum și timbre din colecția personală a Monicăi Lazăr, din perioada 1975-1982.

 

Cărțile poștale timbrate și mărcile seriilor filatelice emise în colaborare cu Romfilatelia sunt însoțite de scurte descrieri literare, realizate de muzeografii Muzeului Național al Literaturii Române.

 

Expoziția va putea fi vizitată zilnic, în perioada 28 octombrie – 14 noiembrie 2021, în Plaza România (Bulevardul Timișoara 26), cu respectarea tuturor regulilor în vigoare, impuse de autoritățile competente și comunicate de către centrul comercial.

______________

 

București – India – Hawaii – Mexic: harta călătoriilor realizate de scriitorii români

Micro-expoziţie MNLR la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi

Strada Londra 39

13 octombrie – 7 noiembrie 2021

Vă prezentăm micro-expoziţia „București – India – Hawaii – Mexic: Harta călătoriilor realizate de scriitorii români”, organizată de MNLR la Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi și care poate vizitată până pe 7 noiembrie octombrie 2021.

Aceasta face parte din cadrul proiectului „Harta călătoriilor MNLR în muzeele din Capitală” realizat de Secția Programe în colaborare cu Secția Patrimoniu a Muzeului Naţional al Literaturii Române. Conceptul proiectului constă în selecția unor materiale din arhiva MNLR și crearea unor legături vizuale și de conținut cu specificul și cu misiunea muzeelor gazdă din Capitală.

Micro-expoziția prezintă câteva dintre însemnările scriitorilor români din călătoriile lor, iar harta pe care o propunem vizitatorilor pornește din București și va avea opriri în Italia, Franța și va ajunge până în îndepărtatul Hawaii, cu o scurtă excursie în Mexic.

Fie că vorbim despre cărțile poștale care surprind primele impresii de la Genova (Italia), „mare – primăvară – strașnic de frumos”, adresate de Sextil Pușcariu Ștefaniei Dobrogeanu-Gherea, fie că ne aruncăm privirea asupra unei cărți poștale cu amintiri din Pisa  („ricordo di Pisa”), în așteptarea zorilor pentru vizitarea orașului, călătoriile în Italia au fascinat cel mai mult scriitorii români.

Nu vom ocoli Berlinul, mai exact strada Tiergarten, pe care o vom străbate împreună cu Mateiu Caragiale, pentru a face o comparație între palatele vieneze ale nobililor și casa contelui Tiele Winckler. În Grecia vor ajunge Nicolae Iorga și Ion Pillat.

Ne îndreptăm apoi spre India la bordul vaporului japonez „Hakone Maru” împreună cu Mircea Eliade, în drum spre India, unde scriitorul începe să ia lecții de sanscrită și unde leagă prietenii și poartă conversații cu intelectuali din mai multe țări. Mirajul depărtării ne va purta până în tropicalul Hawaii (Honolulu), unde Ștefan Baciu s-a stabilit şi a locuit până la sfârşitul vieţii. O scurtă călătorie în Mexic vom face împreună cu Marin Sorescu.

Micro-expoziția se află la etajul I al Muzeului Hărților şi vizitarea acesteia este inclusă în biletul de acces în muzeu.

Vă aşteptăm cu drag!

________________

 

Peisaje, monumente-simbol și portrete din America Latină | expoziție MNLR în București Mall Vitan

28 octombrie – 14 noiembrie 2021

 

Muzeul Național al Literaturii Române, cu sprijinul deosebit al Ambasadei Republicii Argentina, Ambasadei Republicii Chile, Ambasadei Cubei, Ambasadei Statelor Unite Mexicane, Ambasadei Republicii Peru și Ambasadei Republicii Orientale Uruguay în România și în parteneriat cu Institutul Cervantes, Asociația Română a Traducătorilor Literari, București Mall Vitan și Centrul pentru Tineret al Municipiului București, organizează expoziția Peisaje, monumente-simbol și portrete din America Latină începând cu 28 octombrie 2021, dată la care are loc deschiderea celei de-a doua ediții a Festivalului Cultural Latino-American (FCLA 2021), inițiat de MNLR.

Expoziția cuprinde fotografii puse la dispoziție de cele șase ambasade partenere, imagini din arhiva MNLR, precum și texte de prezentare a scriitorilor români care au vizitat, au locuit sau au scris despre America Latină, dar și descrieri ale unor monumente-simbol și ale unor peisaje de importanță culturală și turistică din America Latină, majoritatea textelor fiind bilingve (română și spaniolă).

În prim-plan se vor afla scriitori români: Petru Popescu (autorul volumului Revelație pe Amazon), Octavian Paler (autorului jurnalului călătoriei în Mexic, Caminante), Ștefan Baciu (autor a numeroase articole despre literatura latinoamericană), Marin Sorescu (autorul însemnărilor călătoriei sale în Mexic), precum și scriitori latino-americani: Silviana Ocampo (Argentina), Omar Lara, Gabriela Mistral, Pablo Neruda (Chile), Javier Villaurrutia și Juan Rulfo (Mexic), Ricardo Palma (Peru) y Juana de Ibarbourou (Uruguay).

Nu vor lipsi nici edificiile și monumentele emblematice: Insula Paștelui (Chile), centrul orașului Havana și plajele din Cuba, Piramida lui Kukulkán (Chichén Itzá, Mexic), centrul istoric al orașului Arequipa (Peru), Punta del Este și Teatrul Solís (Uruguay).

Vă invităm să vizitați expoziția în București Mall Vitan (Calea Vitan 55-59), de luni până duminică, cu respectarea tuturor măsurilor în vigoare, impuse de autoritățile române competente.

Co-organizatori: Ambasada Republicii Argentina, Ambasada Republicii Chile, Ambasada Republicii Cuba, Ambasada Statelor Unite Mexicane, Ambasada Republicii Peru și Ambasada Republicii Orientale Uruguay în România, Institutul Cervantes, Asociația Română a Traducătorilor Literari, București Mall Vitan și Centrul pentru Tineret al Municipiului București.

Parteneri media: Radio România Cultural, Agerpres, Zile și Nopți, Observator cultural, Revista Familia, News.ro, Agenția de Carte, Iqool, Contemporanul, Modernism.ro, Radio Trinitas, Ordinea zilei

Echipa de proiect:

Relații Publice: Gabriela Mareș, Ilinca Stratan

Creația grafică a materialelor vizuale și a panourilor expoziționale: Cristina Milca

Patrimoniu: Eugenia Oprescu, Andra Ispas

Redactor: Radu Băieșu

Fotograf: Dan Vatamaniuc

Multimedia: Daniel-Paul Ciobanu, Alexandru Ursu

Coordonator FCLA 2021: Gabriela Toma

______________

 

Expoziția foto-documentară Şcoala Ardeleană

Sediul MNLR, Str. Nicolae Crețulescu 8

Expoziția reunește 21 de panouri, reprezentând: Iluminismul și reprezentanții săiDeviza Școlii Ardelene și Petiția valahilor din TransilvaniaScrieri teologice din epocă și personalități ale clerului transilvan implicate în evenimente, dar și precursori ai Școlii Ardelene în Principatele Române ori personalități culturale contemporane și continuatori.

În spiritul curentului iluminist european, reprezentanții Școlii Ardelene au scris cărţi de istorie, literatură, gramatică şi dicţionare. Au înfiinţat şcoli, dar şi biserici. Dar mai ales au introdus grafia latină, în locul slovelor chirilice.

Să nu uităm însă că Immanuel Kant publicase deja „Critica raţiunii pure” (1781), înaintea slovelor lui Ienăchiţă Văcărescu, poet revalorizat și introdus în categoria iluminiştilor. Este şi aceasta, dacă vrem, o măsură pentru distanţa redusă dintre cultura română şi matricele sale occidentale.

Trăsătura fundamentală a  iluminismului Școlii Ardelene rezidă în argumentaţia istorică, filologică şi demografică a tezei că românii sunt urmaşi ai romanilor. Demni, prin urmare, de drepturile spirituale, politice şi sociale ale „naţiunilor” transilvănene. În acest scop au fost adresate împăratului Leopold al II-lea petiţiile Supplex Libellus Valachorum (1791 şi 1792). Deviza Virtus Romana Rediviva, dincolo de îndemnul la renașterea și lupta pentru identitate românească, era și un îndemn la unirea tuturor românilor.

___________

 

Expoziția Tudor Arghezi, tipograf și ziarist reprezintă o colecție de desene semnate Francisc Șirato, imprimate după o serie de plăci tipografice de zinc existente în Colecția Casei Memoriale „Tudor Arghezi – Mărțișor”. Desenele au fost publicate în paginile revistei „Cronica” (1915-1916) al cărei director era Tudor Arghezi. Majoritatea imaginilor expuse apar pe coperta revistei săptămânale și ilustrează articolul din deschiderea fiecărui număr, articol scris, de cele mai multe ori, chiar de Tudor Arghezi. Iată, așadar, cum colaborează gazetarul cu ilustratorul, cum se pot completa, în exprimarea unei idei, două tipuri de manifestări artistice, cea plastică și cea a cuvântului, cum se conjugă pamfletul și caricatura, totul devenind posibil prin „miracolul” tipografiei, acest meșteșug atât de drag lui Arghezi!

Expoziția poate fi vizitată la Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor” (Str. Mărțișor 26), fiind expusă în Tipografia Mărțișorului în fiecare zi, de marți până duminică, în intervalul orar 09.00 – 17.00.

 

Evenimente on-line:

 

mini-Cafeneaua critică on-line
Luni, 1 noiembrie 2021, ora 19.00: Doru Mareș
Joi, 4 noiembrie 2021, ora 19.00: Anca Vintilă Dragu

pe site-ul MNLR,pe platforma culturaindirect.ro și pe pagina de Facebook a MNLR.

 

Invitatul episodului #78 al mini-Cafenelei critice on-line, de luni, 1 noiembrie  2021, este Doru Mareș, critic de teatru și poet, traducător, jurnalist.

 

Invitata episodului #79 al mini-Cafenelei critice on-line, de joi, 4 noiembrie  2021, este Anca Vintilă Dragu, artistă ceramistă și custode al Galeriei Galateea a Uniunii Artiștilor Plastici.

 

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

________________

Desfășurată din primăvara lui 2018 la Muzeul Național al Literaturii Române – MNLR, Cafeneaua critică, longevivul proiect de dezbateri culturale inițiat în 1994 de criticul Ion Bogdan Lefter, profesor la Facultatea de Litere a Universității din București, și-a suspendat edițiile săptămânale în martie 2020 din cauza pandemiei generate de coronavirusul SARS-COV-2. Încă în plină criză sanitară mondială, deci în imposibilitate de a-și relua întâlnirile cu invitați speciali și cu public, Cafeneaua critică a revenit totuși la 1 februarie 2021 sub forma unor mini-Cafenele critice on-line pe siteul MNLR, pe platforma  și pe pagina de Facebook a Muzeului. În locul obișnuitelor dezbateri ample pe subiecte de actualitate culturală, mini-Cafenelele critice oferă dialoguri cu personalități literare, artistice, intelectuale despre chiar viața din timpul pandemiei.

Primele episoade ale mini-Cafenelei critice on-line pot fi accesate aici.

 

_______________________

 

Marți, 2 noiembrie 2021, ora 12.00

Eveniment transmis în regim de premieră live pe pagina de Facebook a MNLR

Evocare Anton Pann

Ziua de 2 noiembrie are o dublă semnificație pentru Casa Memorială „Anton Pann”, casă aflată în custodia Muzeului Național al Literaturii Române din București. Este ziua în care casa a fost inaugurată ca muzeu, în urmă 3 ani, și ziua în care an de an evocăm memoria lui Anton Pann, anul acesta împlinindu-se 167 de ani de la trecerea sa în neființă. Vă invităm să evocăm memoria eruditului Anton Pann și să marcăm deschiderea casei care îi spune povestea vieții prin intermediul unui material video realizat de colegii noștri Mădălina Șchiopu și Alex Ursu.

Casa memorială, premiată de curând cu premiul DASA, vorbește despre personalitatea celui care, în secolul al XIX-lea, s-a dăruit cu devotament omului simplu, a scris „Povestea vorbii”, l-a „românit” pe Nastratin, a conceput „Bazul teoretic și practic al muzicii bisericești”, un manual de teorie muzicală ecleziastică, destinat viitorilor psalți din bisericile țării și a fost unul dintre responsabilii cu „românirea muzicii bisericești”.

Casa memorială vorbește și despre pasiunea sa pentru muzică, pasiune care l-a urmărit din copilărie și este un loc care încă îi spune povestea de viață și de muncă.

 

_____________

 

Marți, 2 noiembrie 2021, ora 16.00

Eveniment on-line, difuzat în regim live pe pagina de Facebook a MNLR

„Case de muzicieni”

 

Pe 2 noiembrie 2021, Asociația Opus lansează site-ul bilingv casedemuzicieni.ro, un proiect co-finanțat de Arcub în programul București – Oraș deschis. În premieră, inițiativa aduce în atenție casele unor mari muzicieni care au locuit în București, din secolul al XIX-lea și până aproape de prezent (de la Anton Pann, Alexandru Flechtenmacher, C. C. Nottara, George Enescu și până la George Georgescu, Dinu Lipatti, Dan Mizrahy, Ion Voicu, Mihail Jora, Constantin Silvestri, Cella Delavrancea, Ștefan Gheorghiu, Silvia Șerbescu, Iosif Sava, Maria Tănase, Emilia Petrescu, între alții), reunite pe o singură hartă digitală și documentate prin intermediul unui site dedicat acestora.

Proiectul își propune să pună la dispoziția tuturor utilizatorilor de internet informații esențiale despre patrimoniul material, imobiliar al Capitalei (fiind vorba, în bună parte, despre spații cu semnificație istorică), totul corelat cu povestea marilor personalități ale culturii muzicale românești care le conturează un profil distinct și viu până astăzi în memoria afectivă a orașului București. Este vizat un public de toate vârstele, interesat să cunoască povestea orașului, care având acest ghid online la dispoziție, este invitat la plimbare pe străzile Bucureștiului. Cei plecați în căutarea acestor imobile (și nu numai ei) vor găsi pe site-ul casedemuzicieni.ro informații esențiale despre istoria culturală a Bucureștiului redactate de muzicologii și, în același timp, realizatorii de emisiuni la Radio România Muzical (Ioana Marghita, Ștefan Costache, Larisa Clempuș, Monica Isăcescu, Petre Fugaciu), informații oferite de arhitecții implicați în demersul de față despre casele ce fac subiectul proiectului (cele mai multe texte aparținându-i arhitectei drd. Andreea Mihaela Chircă), însoțite de fotografii actuale (realizate de Andra Aron, fotograf profesionist, absolventă a Facultății de Regie-Film și TV), dar și extrase din arhive. Daniel Ivașcu, artist vizual și graphic-designer a asigurat realizarea site-ului și concepția sa grafică, iar traducerea îi aparține Mariei Monica Bojin.

Proiectul este unul interactiv, în sensul în care a adresat o invitație tuturor celor care dețin informații despre case în care au locuit muzicieni și pentru cei care descoperă în plimbările lor case cu plăcuțe comemorative, de a le semnala sub forma unor mesaje transmise pe pagina de facebook a proiectului (Case de muzicieni), urmând ca propunerile să fie integrate pe site și în hartă, după verificarea lor, specificându-se numele celui căruia i se datorează completarea respectivă.

Finalizarea celor două activități principale (realizarea hărții digitale și a site-ului casedemuzicieni.ro) va fi marcată de un eveniment de lansare, pe 2 noiembrie 2021, ora 16.00, la care va participa Formația „Imago Mundi” – ce promovează muzica veche românească într-o abordare modernă – la Casa Memorială „Anton Pann”, în ziua în care se împlinesc 167 de ani de la trecerea la cele veșnice a compozitorului, culegătorului de muzică tradițională și profesorului Anton Pann.

Proiectul a fost co-finanțat de Arcub, în programul „București – oraș deschis”, fiind sprijinit de BRD și de doamna Ioana Georgescu Răileanu.

Parteneri: Muzeul Național al Literaturii Române, Muzeul Național „George Enescu”, aiciastat.ro, e-zeppelin.ro, Asociația „Da’ De ce”.

Partener media principal: Radio România Muzical.

Parteneri media: Radio Trinitas și Verbsdescribsus.

 

_______________

 

Prin rubrica „Mozaic scriitoricesc în po-stări sufletești” ne propunem să vă captăm atenția printr-o incursiune în viața scriitorilor de la casele memoriale aflate în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române: Casa Memorială „Tudor Arghezi – Mărțișor”, Casa Memorială „George și Agatha Bacovia”, Casa Memorială „Ion Minulescu și Claudia Millian”, Casa Memorială „Liviu și Fanny Liviu Rebreanu” și Casa Memorială „Anton Pann”. Vom aduce în prim-plan fragmente inedite, amintiri cu și despre scriitori, aspecte mai puțin cunoscute, nu doar despre cei cinci scriitori, dar și despre întâlnirile lor cu alți contemporani, toate acestea cu trăiri intense, tristeți și atașamente, prietenii, eforturi, povestite cu umor și naturalețe, adunate ca într-un mozaic scriitoricesc. Un puzzle imens al vremurilor trecute, ce recompune din mici piese adunate de noi figuri care au marcat pentru totdeauna cultura română.

„Mozaic scriitoricesc în po-stări sufletești” este o rubrică săptămânală, cu două episoade difuzate miercurea și sâmbăta, de la ora 21.00, pe pagina de Facebook a MNLR, pe website-ul www.mnlr.ro și pe platforma www.culturaindirect.ro.

_____________

 

Joi, 4 noiembrie 2021, ora 20.00

Un nou episod al rubricii Litera Mov, realizată de Doina Ruști, va fi disponibil pe platforma culturaindirect.ro, pe pagina de Facebook și pe site-ul MNLR.

Cuvintele #7

 

Duminică, 7 noiembrie 2021, ora 11.00
Poezie și creație cu Loreta Popa

Invitat: Cristian Simion

Evenimentul poate fi urmărit pe site-ul MNLR și pe pagina de Facebook a MNLR.

 

Duminică, 7 noiembrie 2021, ora 13.00

Pe pagina de Facebook, pe site-ul MNLR și pe culturaindirect.ro

Indulgențe cu Ion Mureșan

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508