O carte despre Constantin Silvestri, publicată de Editura ICR, lansată în cadrul Festivalului Internațional George Enescu

sept. 23rd, 2021 | By | Category: Agenda de carte

Volumul „Constantin Silvestri în cronici și interviuri, 1930-1959”, realizat de istoricul Cristina Enășescu și publicat de Editura Institutului Cultural Român, va fi lansat joi, 23 septembrie 2021, de la ora 16.00, în foaierul Ateneului Român, în cadrul Festivalului Internațional George Enescu, la standul Librăriilor Humanitas. La eveniment vor participa, alături de autoarea volumului, Mirel Taloș, președintele Institutului Cultural Român, Iosif Ion Prunner, președintele Fundației Silvestri, pianista Lena Vieru Conta. Lansarea de la Ateneul Român va avea loc înaintea concertului de la ora 16.30. Oratoriul Strigoii – manuscris enescian finalizat postum și înregistrat în premieră absolută la Berlin în 2019, cu Radio Symphonieorchester Berlin – va putea fi ascultat pentru prima dată în Festival, interpretat de Filarmonica George Enescu, condusă de dirijorul Gabriel Bebeșelea.

„Volumul de față, strâns laolaltă, îngrijit și adnotat cu minuțiozitate de Cristina Enășescu, are ceva dintr-o expoziție de pictură. E ca și cum fiecare capitol, fiecare cronică muzicală, interviu ori dare de seamă, fiecare enumerare ori anexă ar surprinde ceva, o fațetă unică a portretului unui om care a fascinat și continuă să o facă: genialul Constantin Silvestri. E o carte în care ai ce să citești și în care găsești, la fiecare pagină, idei asupra cărora te poți opri să reflectezi. Nu-ți poți opri șuvoiul de exclamații mirate, dar mereu confirmate de conținutul acestor pagini: ce lume!, ce stil!, ce anvergură!, ce directețe și spirit pătrunzător!”, apreciază compozitorul și muzicologul Dan Dediu, în prefața volumului.„Se cuvin laude pentru această inițiativă editoriată tuturor celor care au sprijinit-o și făcut-o posibilă. Este un cadou ce ni se face la jumătate de secol de la moartea prematură a celui despre care George Enescu spunea: De acum eu pot muri, pentru că urmașul meu va fi Silvestri”, subliniază Dan Dediu, la finalul textului său.

„Cu acest volum care adună cele mai importante articole apărute în ziarele și revistele din România, în perioada februarie 1930-iulie 1959, dorim să-l omagiem pe compozitorul, pianistul și dirijorul Constantin Silvestri, la 50 de ani de la încetarea sa prematură din viață”, a declarat istoricul Cristina Enășescu. „Fără a dori o periodizare a articolelor, alta decât cea cronologică, aceasta apare legată de momentele de viață ale artistului, dar și de contextul politic în care se desfășoară activitatea la care se face referire în respectiva cronică”, precizează autoarea volumului.

Constantin Silvestri (1913-1969), dirijor, compozitor şi pianist, s-a născut la Bucureşti pe 31 mai 1913 şi a murit pe 23 februarie 1969 la Londra. A urmat cursurile Conservatorului din Bucureşti, a studiat compoziţie cu Mihail Jora şi pian cu Florica Musicescu. La vârsta de zece ani a debutat pe scenă în calitate de pianist. A susţinut primul concert de dirijat la Orchestra Radio pe 29 martie 1939, cu o lucrare în primă audiţie.

La Ateneu, primul concert de dirijat a avut loc pe 2 mai 1940. A fost director la Operă între decembrie 1953 şi aprilie 1955. A fost numit director al Filarmonicii din Bucureşti între 1947 şi 1953. A fost profesor de dirijat la Conservatorul „Ciprian Porumbescu“, între 1948 şi 1959. Pe 13 septembrie 1958 a dirijat premiera românească a operei „Oedipe” de George Enescu. A fost distins cu patru premii „George Enescu“. Pleacă definitiv din ţară la începutul anului 1959, cu ocazia unui turneu, stabilindu-se întâi la Paris. În 1961 a fost numit dirijor principal al Orchestrei Filarmonice din Bournemouth (Marea Britanie), la pupitrul căreia va ramâne până la sfârşitul vieţii. A realizat numeroase turnee, dirijând în principalele centre muzicale din Europa, dar şi din Japonia, Australia şi America de Sud. A murit prematur, într-un spital londonez, pe 23 februarie 1969.

***

Având în vedere reglementările legale în vigoare (respectiv prevederile din Anexa nr. 3 art. 1 pct. 7. Și 8¹ din H.G. 932/2021, cu toate modificările la zi) desfășurarea activității cu publicul în cadrul Ateneul Român se face în următoarele condiții:

Este permis accesul până la 50% din capacitatea maximă a spațiului, cu purtarea măștii de protecție. În perioadele în care incidența este mai mare de 3/1.000 de locuitori și mai mică sau egală cu 6/1.000 de locuitori, participarea este permisă doar pentru persoanele care:

▪ sunt vaccinate împotriva virusului SARS-CoV2 și pentru care au trecut 10 zile de la finalizarea schemei complete de vaccinare,

▪ prezintă rezultatul negativ al unui test RT-PCR pentru infecția cu virusul SARSCoV-2 nu mai vechi de 72 de ore sau

▪ prezintă rezultatul negativ certificat al unui test antigen rapid pentru infecția cu virusul SARS-CoV2 nu mai vechi de 48 de ore.

 

Număr de vizualizări :116


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro