Archive for septembrie 17th, 2021

Una dintre cele mai importante colecții de monede românești, scoasă la vânzare

sept. 17th, 2021 | By
Una dintre cele mai importante colecții de monede românești, scoasă la vânzare

În premieră în România, a cărei piață de artă nu a fost până astăzi tentată de vânzări publice de numismatică importantă, este scoasă la licitație una dintre cele mai importante colecții de monede românești. Colecționarii de monede, obișnuiți până mai ieri să se intereseze de monede importante și să le tranzacționeze în cercuri restrânse, prin schimburi ori vânzări private, ori, mai rar, în străinătate, la casele de licitație specializate din Germania ori Elveția, sunt chemați în premieră să vizioneze și participe la licitația primei mari colecții importante de numismatică românească, pe data de 23 septembrie 2021, joi, săptămâna viitoare.
Printre raritățile colecției se numără prima monedă românească bătută în argint, dar și prima cu valoare nominală de 1 Leu. Moneda din 1870 (estimare 6.500-8.500 de euro) a fost bătută în epocă într-un tiraj de doar 400.000 de exemplare, aflându-se într-o stare excepțională de conservare. Un alt exemplar rarisim, bătut la Bruxelles, este și moneda 50 Bani (estimare 3.500-5.500 de euro), considerată de experți ca fiind cea mai rară emisiune cu această valoare nominală. O piesă foarte valoroasă pentru colecționari este și moneda 5 Lei din 1882 (estimare 10.000-15.000 de euro), an în care au fost folosite mai multe matrițe pentru această monedă, tirajul fiind bătut progresiv, în funcție de nevoia pieței și de acoperirea Băncii Naționale. Această monedă este singura cunoscută cu gradarea MS (mint state). O altă piesă căutată de toți colecționarii și cercetătorii din domeniul numismaticii este moneda 2 Lei din 1901 (estimare 18.000-23.000 de euro), fiind cea mai rară monedă românească din argint, cu un tiraj extrem de mic, de doar 12.476 de exemplare.



Proiecții de filme la Institutul Cervantes din București / Portret de regizor: Víctor Erice

sept. 17th, 2021 | By
Proiecții de filme la Institutul Cervantes din București / Portret de regizor: Víctor Erice

Institutul Cervantes din București continuă seria de filme de limba spaniolă cu două producții ale regizorului Víctor Erice, El espíritu de la colmena (Spiritul stupului) (1973) și El Sur (Sudul) (1983), programate pe 20 și 21 septembrie, în sala Auditorium a Instituto Cervantes, de la ora 20:00. Filmele vor rula în versiunea originală, cu subtitrare în limba română, și vor avea loc cu respectarea tuturor măsurilor de proiecţie privind sănătatea în contextul actual.



UNDERCLOUD 14: 7 seri magice, la final de septembrie

sept. 17th, 2021 | By
UNDERCLOUD 14: 7 seri magice, la final de septembrie

Începe UNDERCLOUD – Festivalul de Teatru Independent care dovedește pentru a 14-a oară consecutiv că este mai mult decât un festival unic și mult așteptat: spectacole de teatru necesar, workshop-uri–experiență, spectacole–lectură în premieră mondială, expoziție de video-portrete, lansări de carte în prezența autorilor și ateliere de actorie și dezvoltare personală pentru copii și adolescenți. Ediția din acest an se va desfășura în perioada 24-30 septembrie 2021 la Muzeul Național al Țăranului Român și în Grădina Muzeului „Grigore Antipa”.



„Mărturisirea unui învingător. Amintiri dintr-un veac neterminat”, de Ion Moraru

sept. 17th, 2021 | By
„Mărturisirea unui învingător. Amintiri dintr-un veac neterminat”, de Ion Moraru

Editura Niculescu semnalează apariția volumului „Mărturisirea unui învingător. Amintiri dintr-un veac neterminat”, autor Ion Moraru, carte apărută în septembrie 2021. Atmosfera scriitoricească în care ne introduce acest volum este una istorică, cuprinzând o perioadă vastă de timp (anii ‘40-’90), cu conotații politice pe alocuri dar aducând în prim plan povestea de viață a autorului.



Povestea cimpoiului şi a muzicii lui ancestrale

sept. 17th, 2021 | By
Povestea cimpoiului şi a muzicii lui ancestrale

În vechime, cimpoiul avea nu numai funcţie de executare solistică şi de acompaniere a vocii, ci şi de dublare a rolurilor păpuşilor cu caracter hazliu, din piesele teatrale destinate copiilor şi maturilor, jucate pe străzi şi în bâlciuri. Acest lucru a fost studiat de Constantin Brăiloiu (1893-1958; compozitor, critic muzical, etnomuzicolog, folclorist şi profesor) în Oltenia, în 1931.



Biblioteca Metropolitană București sărbătorește Bucureștiul

sept. 17th, 2021 | By
Biblioteca Metropolitană București sărbătorește Bucureștiul

În perioada 19-20 septembrie 2021, Biblioteca Metropolitană Bucureşti (BMB) cu sprijinul Direcţiei Cultură, Învăţământ, Turism a Primăriei Municipiului Bucureşti își va deschide porțile publicului care dorește să ia parte la manifestările culturale dedicate Zilelor Bucureștiului. Pe parcursul celor două zile, toți cei interesați vor avea ocazia să vizioneze expoziții tematice de carte și artă, de pagini din istoricul recent al capitalei, momente muzicale, lansări de carte și alte activități educative pentru copii, adolescenţi și adulți. Proiectul Bibliotecii Metropolitane București, „Zilele Bucureștilor” urmărește să inducă sentimentul de apartenență locală, de creștere a respectului față de lucrurile lăsate de înaintași, de conștientizare a valorii patrimoniului cultural și peisagistic bucureștean, dar și de rememorare a trecutului tumultuos și nedrept.



Nevăzut, necunoscut

sept. 17th, 2021 | By
Nevăzut, necunoscut

Ipoteză: un scriitor din provincie are de zece ori mai multe șanse să rămînă nevăzut, necunoscut publicului, prin comparație cu unul dintr-un mare oraș.
O fi adevărat? Sau e o prejudecată? Publicul care nu cunoaște lumea literară e convins că talentul răzbește oricum. Doar e suficient să îl ai (talentul) și imediat vine, la pachet, recunoașterea. Nț. În primul rînd, cei mai mulți nu citesc cu ochii lor și nu înțeleg cu mintea lor. Le trebuie o perioadă îndelungată să se obișnuiască cu un nume nou, cu prezența lui în diverse împrejurări, cu discuții pro și contra, pînă cînd curiozitate binevoiește să deschidă un ochi. Curiozitatea e mai leneșă ca pisica. Țin să vă aduc aminte că, dacă nu era evaluat și impus publicului în cîteva pagini grele din Istoria literaturii…, Bacovia ar fi devenit un mare poet abia după moarte. Și nu foarte repede.
Cred că ăsta e și cazul autorului despre care vreau să vorbesc astăzi, deși nu e nici mort, nici timid. Păcatul lui e că a fost, pînă în urmă cu nu mult timp, gălățean. Într-o zi, și-a trimis romanul la editura Polirom, iar editura l-a publicat. Titlul romanului era (și este) Zilele noastre mărunte. Așa-i că nu ați auzit de el? Ei, cum nu ați auzit de romanul ăsta, așa nu ați auzit și de Cezar Amariei. Căci despre el e vorba. Cezar a publicat de curînd, tot la Polirom, un volum de povestiri: Exerciții de liniște. Fie vorba între noi, e un titlu care nu spune nimic, la fel cum chestia cu „zilele mărunte” sugerează o proză minimalistă a cotidianului cenușiu. Nimic mai greșit.