”Îmi trebuie un spațiu în care nimeni să nu atingă aerul poeziei mele în scriere”

aug. 24th, 2021 | By | Category: Dialogul de carte

Născută la Petroșani, în 1993, Gabriela Feceoru este o poetă româncă feministă. A publicat două volume de poeme: ”blister”, Cartea Românească, 2017 și ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Charmides, 2019. A colaborat cu diverse reviste literare și platforme: ”Prăvălia culturală”; ”DLITE”; ”Zona nouă”; ”Bucovina Literară”; ”Apostrof”; ”Familia” și altele. A lucrat la revista ”Vatra”, (Târgu Mureș) și la site-ul ”monden.ro”. Antologii colective: ”#Rezist! Poezia”, coord. Cosmin Perța, Paralela45, 2017; ”Poezie călătoare”, Ediția a II-a, coord. Anca Zaharia, Cartea de după, 2019. În prezent locuiește pe blogul gabrielascrie.ro și pe buymeacoffee.com/gabrielascrie. Nominalizări: Premiul Național pentru debut în poezie ”Iustin Panța”, 2017; Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM, 2018; Bac-Fest. Festival Național ”George Bacovia”, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea debut, 2018; Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatura scrisă de femei, secțiunea poezie, 2020. Festivaluri internaționale de poezie: ”Z9; Poezia e la Bistrița”; ”AuthorsReading Month” etc. Receptare critică: Al Cistelecan, ”Nonșalanța terapeutică”, Astra, 2018; Cristina Timar, ”Manifest feminist codificat”, Vatra, 2020; Teona Farmatu, ”Impulsivități cerebrale”, poeticstand.com, 2020; Raisa Manolescu, ”Vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv sau despre urletele din noi care ricoșează (în noi)”, alecart.ro, 2020; Ramona Boldizsar, ”vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv”, Gabriela Feceoru, ramona.boldizsar.ro, 2021; Andrada Yunusoglu, ”Un manifest al vindecării”, citestema.ro, 2021; Gabriel Enache, ”Plasa cu ochiuri dese (…)”, semndincarte.ro, 2021; etc. Citări, cronici în lucrări de specialitate: Mihai Iovănel, ”Istoria literaturii române contemporane” (1990-2020), Polirom, 2021; Angela Nache Mamier, ”Matrițe stilistice din lirica de azi”, Minela, 2021; Grupaje de poeme traduse din limba engleză: ”Raed Wahesh – poeme”, Vatra, 2020; ”Yury R. Zavadsky – Omul liber nu s-a născut”, Bucovina Literară, 2020; ”Yury R. Zavadsky – poeme”, Astra, 2021. Tudor Voicu a dialogat, în exclusivitate pentru AgențiadecArte.ro, cu poeta Gabriela Feceoru.

 

De curând, locul în care te întâlnești cu cititorii și cu tine însăți este gabrielascrie.ro, un spațiu primitor și promițător. Cum se trăiește debutul unui site poetic într-o lume preocupată de milioane de alte lucruri?

 

Salut, Tudor Voicu, poetul! Îți mulțumesc mult că-mi prilejuiești ocazia de a discuta cu tine, trebuie spus că suntem prima dată într-un dialog oficial și cuvintele mele vor veni în siajul admirației față de poezia ta.

Îmi doream un spațiu independent & dezinhibat unde să mă regăsesc de fiecare dată când vin din drumuri care nu duc decât dezamăgitor în arid. O cheie pe care să o am în caz de incendii, un loc personal, indecent și nebun. Locul în care să-mi exprim cele mai ascunse gânduri cu riscul că le veți citi și voi. Unde să-mi las citite stările, emoțiile, senzațiile, fricile fără cenzură. Pentru că ce urmează să zic necesită un anumit grad de libertate. Voiam să coexist cu o masă de oameni liberi, ca atunci când te duci într-un subsol cu oameni care fac lucruri pe care cei de la suprafață, mereu vizibili nu și le permit, un loc să-mi permită intimități excesive, tăcute, nespuse, gânduri hedoniste volatile în care să plutim extatici ludici, o lună, un an, o viață. În afara timpului, a condițiilor meteo. Cititorii mei nu sunt simpli oameni, sunt oameni care gândesc, oameni reactivi, desprinși de doctrine și cutume, desclavizați, visători, inteligenți emoțional și băutori de cafea.

Blogul gabrielascrie.ro conține pentru moment 5 categorii emblematice: Poeme; Recenzii; Gânduri; Opinii; Anunțuri. Avem în partea de sus dreapta trei butoane: Acasă (introducerea în vibe); Contact (formular de contact); Despre mine (cu nume, data, locul și motivul nașterii). Debutul blogului gabrielascrie.ro a fost cu ecou. Nu știi niciodată pe cine tocmai ai ajutat cu ce ai spus, sau cu ce ai de spus, nu-i așa? Și în 2017 aveam site, am rugat să-mi fie dizolvat. Acolo simțeam pe numele meu o foarte mare presiune, mai ales pentru că începuse a căpăta aspectul unui monument de muzeu, iar eu sunt vie. Nu eram pregătită pentru a gestiona un site de anvergură, nici nu aveam disponibilitatea să învăț tehnicalități. Simțeam că am pierdut ceva și am făcut ca orice pierzător. Hai să pierd totul, dacă tot am pierdut. Între timp jucându-mă cu telefoane, tablete și laptopuri, întâmplător am devenit pasionată și de zona asta de IT, de programe, am descoperit ce îți poate oferi un program, cum să-l aduci împreună cu altele ca să funcționeze optim și să bucure ochiul uman. Tocmai îmi augmentez creativitatea ca să fac link între textele mele și inteligența artificială. O zonă care necesită niște abilități de care mai ieri nu dispuneam.

Butonul buymeacoffee, grație plugin-ului buymeacoffee și grație platformei buymeacoffee.com vă permite să-mi cumpărați cafea (ultima cafea excepțională băută a fost în Ivano Frankivsk, Ucraina, îmi amintiți de Ucraina astfel). În dreapta jos când intrați în blog vă întâmpină paharul de coffee to go. click pe el și faceți posibil: la 200 de cafele ale voastre facem procedurile să cumpărăm colecția de cărți Raftul Denisei coordonată de Denisa Comănescu la Editura Humanitas. Pentru că este o colecție esențială și valoroasă despre care merită să vorbim și pe care merită să o răsplătim. Este munca unei întregi echipe, de contactare, traducere, redactare etc. Și mi se pare important să începem de aici să învățăm împreună să respectăm valorile reale ale acestei țări.

Subscribe, ca să fiți aproape de mine avem pe blog un pop-up la care am lucrat vreo 6 ore, asta pentru că inițial nu știam cum se face și a trebuit să descopăr două exteriorități, Convertful și Mailchimp. Am creat conturi ca să pot să fac link între subscriberi, lista de subscriberi și panouri de control. Există deja reflectoare pe blogul gabrielascrie.ro. Dar pentru că sunt eu în spate, nu-mi fac griji. Îmi voi face griji atunci când blogul va fi cu mult mai elaborat, când îl voi aduce la statutul de instituție și voi avea nevoie de o echipă tehnică în spate.

 

Cum se aude în societate vocea unei poete feministe? Și care sunt dificultațile și satisfacțiile întâlnite din perspectiva asta?

Vocea mea s-a auzit pe marile scene naționale/internaționale și în unele dintre cele mai consistente proiecte poetice de până acum: Z9 (Sibiu); Poezia e la Bistrița (Bistrița); Author΄s Reading Month (Lviv, Ucraina); Stand up Poetry (Alba Iulia); Colocviile Tinerilor Scriitori (Alba Iulia); Scriitori la Școală (Târgu Mureș); Poeți în dialog (Târgu Mureș); Zilele revistei Familia; Premiile Sofia Nădejde Pentru Literatura scrisă de Femei etc. Prin festivaluri și nominalizări, la cenacluri din toată țara.

Stigma de femeie care trebuie să tragă șapte căruțe după ea prin munca sa, o resimt. Uneori am avut surprize de respingere pe culoare pe care nu credeam că voi fi respinsă din motive neenunțate onest. Pentru că mi-am permis să vorbesc în poeziile mele politice ca într-un spațiu unde nu am de dat socoteală nimănui. Conservatorii nu m-au agreat niciodată și nu mă vor agrea. Pe scena Premiilor Sofia Nădejde Pentru Literatura Scrisă de Femei în 2020 în plină pandemie spuneam ceva la microfon: Lăsați femeile să intre în Universități! N-aș vrea să mai spun așa ceva în deschiderea poemelor mele, ideal ar fi să avem cu toții drepturi egale și meritocratice. Nu am nimic de împărțit cu nimeni, nu blamez pe nimeni, zic doar că unele lucruri pot fi gândite mai panoramic. Că uneori o decizie proastă a conducerii poate afecta viața cuiva într-un mod în care nu-ți imaginezi și orice acțiune are undeva în Univers consecințe, să ținem cont de ceea ce înseamnă noise thinking cum zice Daniel Kahneman și erorile umane de la butoane.

Debutul tău cu „blister” (Cartea Românească, 2017) a fost unul puternic, vizibil și rezonant. Cum simți, acum, receptarea celui de-al doilea volum pe care îl semnezi, „vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv” (Charmides, 2019)?

În spatele acestui debut, blister (Cartea Românească, 2017), se află trei nume apreciate ale literaturii române: Medeea Iancu, Mihok Tamas, Al. Cistelecan. Au avut grijă direct și indirect de ceea ce înseamnă produsul Gabriela Feceoru, personajul. Pentru că era un entry, și pentru că probabil au văzut că există potențial. La imaginea acestui produs și la evoluție au lucrat mulți oameni, vezi cronicile, lansările de carte, interacțiunile, conversațiile, absolut toate astea au pus cărămizi la ceea ce am devenit în cadrul industriei.

Poemele din vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv (Charmides, 2019) sunt unele dintre cele mai speciale pentru mine, cartea ca întreg acoperă o mare gamă de probleme dintr-o relație unde am realizat cât de defectă sunt și cât de mult am de lucrat cu mine, dar și cum se răsfrânge surplusul emoțional asupra partenerului meu. Cât despre cumpărarea cărții, expunere, festivaluri, cititori, mesaje de la cititori, toate acestea sunt efecte ale unei munci de lungă durată. S-a scris mult despre vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv, și mă bucură că a fost receptată mai ales de tineri. Este o carte-tribut adus sănătății mintale și tinerilor care reușesc să se descurce cu relațiile având în vedere trecutul mai mult sau mai puțin traumatizant. Uneori e greu să dai la o parte toate foițele ca să rămâi doar tu cu partenerul tău. Ești tu, celălalt, trecutul, prezentul și simți cum ți se ridică sufletul din trup și nu te mai conții fiindcă se suprapun amintiri, senzații, afecte. Îmi doresc să fi avut mai mult timp cu omul din vorbesc din nou pozitiv și din nou pozitiv.

Cum te-ai întâlnit cu poezia și cum ai ajuns să scrii? Când scrii, și unde? Mai exact, care sunt culisele poemelor semnate de Gabriela Feceoru?

Tatăl meu scria poeme. În armată scrisese versuri în boneta lui de militar în interior pe căptușeală. După ce s-a căsătorit nu a mai scris. Așa că foarte devreme liricizam și învățam poeme. Poezia pentru mine e foare intimă. Am scris și cu partenerii mei ocazionali, dar îmi trebuie un spațiu al meu în care nimeni să nu atingă aerul poeziei mele în scriere, chiar dacă suntem în aceeași cameră. Când locuiam la Mureș scriam în garsoniera mea, la semafoare, pe drum, sau mă opream pe bănci, pe digul Mureșului. Interviul ăsta îl scriu din Spahii, Gorj, noaptea când Zian doarme și pot să-mi permit câteva ore de liniște. Am improvizat în debara un fel de birou din mașina de cusut a mamei în fața ferestrei înconjurată de rafturi pline de haine. Casa e într-un continuu șantier și e o soluție temporară. Îmi încep dimineața cu un cola în curte în hamac, sau lângă pisici (avem 4 pisici), privesc cerul, caut semnificația zilei în forma norilor, arhivez versurile în mintea mea până le pot transcrie, e o calitate pe care am dobândit-o când fiul meu era bebeluș și îngrijindu-l 24/24 doar eu, nu puteam scrie decât disciplinat.

Te va lăsa gabrielascrie.ro să mai publici o carte curând? Ce planuri, mai mult sau mai puțin literare, ai în viitorul care ni se întrezărește sfios?

 

Blogul gabrielascrie.ro este o ieșire la mare, văd valurile, văd pescărușii, văd cantitatea de sare pe bluză, văd stropii de apă în nisip și amprentele, ca o vacanță. Va exista un volum de poeme despre familie dedicat viitorului adult, Zian, pentru a-și cunoaște istoria. Trebuie să decid doar momentul.

 

Foto: Alex Crefe

Număr de vizualizări :541


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro