A treisprezecea ediție a Maratonului de Poezie și Jazz, de Ziua Limbii Române

aug. 17th, 2021 | By | Category: Proiecte

Marți, 31 august 2021, de Ziua Limbii Române, de la orele 16.00 la 19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu, nr.8 ), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XIII-a, difuzat, de la ora 22.00, de Radio România Cultural. 21 de nume importante din generații și geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 10 poete – Magda Cârneci, Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Tatiana Ernuțeanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Livia Roșca, Olga Ștefan, Gabriela Toma și Elena Vlădăreanu – alături de 11 poeți – Florin Dumitrescu, Sorin Gherguț, Florin Iaru, Ioan Matiuț, Radu Nițescu, Dan Pleșa, Ioan Es.Pop, Bogdan O.Popescu, Adrian Suciu, Robert Șerban și Tudor Voicu. Invitat special: poetul și actorul Liviu Lucaci, rectorul UNATC ”I.L.Caragiale” din București. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Proiect cofinanțat de Ministerul Culturii. Parteneri: CopyRo și Opera Scrisă.ro. Coproducător: Radio România Cultural. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului. Intrarea la eveniment se face numai pe bază de invitații care pot fi solicitate la adresa de email cipariu@yahoo.com, în limita locurilor disponibile, cu păstrarea regulilor sociale și sanitare impuse de prevenirea Covid-19.

 

 

Programul Maratonului de Poezie și Jazz, ediția a XIII-a

16.00 / intro muzical band Mike Godoroja & Blue Spirit

16.02/ intro Dan Mircea Cipariu, prezentare Maraton

16.04 / recital Ioana Crăciunescu

16.09/ recital Florin Iaru

16.14/ recital Magda Cârneci

16.19/ muzică: Maria Răducanu

16.30/ recital Ioan Es Pop

16.35/ recital Tatiana Ernuțeanu

16.40/recital  Sorin Gherguț

16.45/ recital Mina Decu

16.50 / muzică: Mircea Tiberian

17.00/ recital Bogdan O.Popescu

17.05/ recital Livia Roșca

17.10/ recital Robert Șerban

17.15/ recital Rozana Mihalache

17.20/ recital Dan Pleșa

17.25/ Maria Răducanu & Mircea Tiberian

17.35/ recital Liviu Lucaci

17.40/ recital Olga Ștefan

17.45/ recital Tudor Voicu

17.50/ muzică: Mircea Tiberian

18.00 / recital Florin Dumitrescu

18.05/ recital Ioan Matiuț

18.10/ recital Cătălina Matei

18.15/ recital Radu Nițescu

18.20/ recital Gabriela Toma

18.25/ Mike Godoroja & Blue Spirit

18.35/ recital Elena Vlădăreanu

18.40/ recital Adrian Suciu

18.45/ Dan Mircea Cipariu & Mike Godoroja & Blue Spirit

Echipa tehnică: Anamaria Spătaru, producător

19.00 / /Final

 

 

Magda Cârneci este poetă, prozatoare și eseistă. Membră a celebrei generații literare ‘80, ea a fost și unul dintre teoreticienii postmodernismului în spațiul românesc și est-european. După Revoluția din decembrie 1989, la care a participat activ, ea s-a implicat în viața politică, civică și culturală a României postcomuniste. A fost membră a Frontului Salvării Naționale din 1990. A fost directoarea Institutului Cultural Român din Paris între 2006 și 2010. A fost președinta PEN România, filiala românească a celei mai mari și mai vechi organizații mondiale a scriitorilor, PEN International. A fost președinta Grupului pentru Dialog Social (GDS), un grup format din intelectuali români cunoscuți. Este de asemenea membră a Parlamentului Cultural European (ECP – European Cultural Parliament). În 2019 a primit medalia ”Legiunea de onoare, în grad de cavaler”, acordată de Statul Francez.

Magda Cârneci a publicat numeroase volume de poezie, eseu, traduceri și un roman. În 2019, volumul „Opera poetică”, care însumează toate volumele de poezie anterioare, a apărut la editura Cartea Românească din București. Cărțile ei au fost traduse în engleză, franceză, germană și olandeză, iar poemele ei au fost traduse în multe limbi și au apărut în numeroase antologii și reviste internaționale. Romanul ei FEM a apărut la editura Non Lieu din Paris în 2018, iar în 2021 a apărut la editura Deep Velum din Statele Unite, în traducerea lui Sean Cotter.

 

Ioana Crăciunescu (actriţă de teatru şi cinema şi poetă) s-a născut la 13 noiembrie 1950, la Bucureşti. În 1973 a absolvit Institutului de Artă Teatrală şi Cinematografică I. L. Caragiale din Bucureşti şi a devenit actriţă a Teatrului Nottara. A publicat volumele: “Duminica absent”, Cartea Românească, București, 1980; “Supa de ceapă”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1981; “Iarna clinic”, Cartea Românească, București, 1983; “Mașinăria cu aburi”, Editura Eminescu, București, 1984; “Creștet și gheare”, Cartea Românească, București, 1998; ”Supa de ceapă / Soupe à l’oignon”, Editura Brumar, Timișoara, 2007; “Mon general”, Editura Tracus Arte, 2017, ”Piața Chibrit”, Editura Charmides, 2017. Filmografie: Actorul și sălbaticii (1975); Artista, dolarii și ardelenii (1980). Ioana Crăciunescu a jucat în producțiile Pullman paradis (1995), Mensonge (1993), Quelque part vers Conakry (1992), Întâmplări cu Alexandra (1989), Duminica în familie (1987), Să-ți vorbesc despre mine (1987), Femeia din Ursa Mare (1982), La capătul liniei (1982), De ce trag clopotele, Mitică? (1981), Ion: Blestemul pamântului, blestemul iubirii (1979), Ediție specială (1978). Ioana Crăciunescu este membră a Uniunii Scriitorilor din România, a Uniunii Ziariştilor români, a UCIN şi UNITER.

 

Mina Decu (n. 15 aprilie 1983), masterandă în Filosofie și în Studii Europene, fost profesor de Studii socio-umane, fost librar, actual redactor, traducător și poet debutant, s-a făcut remarcată prin debutul cu ”Desprindere” (2018), volum de poeme, care a luat următoarele premii: Premiul Național pentru Poezie „Mihai Eminescu” Opus Primum; Premiul „Tânărul poet al anului 2018”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori; Premiul pentru debut, în cadrul Festivalului National de Poezie „Colocviile George Coșbuc”; Premiul pentru debut editorial în anul 2018, în cadrul Galei APLER. A participat la diverse festivaluri și evenimente de poezie și literatură. A apărut cu texte poetice în română și în traducere (engleză, franceză și maghiară) în mai multe antologii și reviste literare, din țară și din străinătate.

 

 

 

 

Florin Dumitrescu. S-a născut în 1966 în București. A debutat ca textier de rock cu Timpuri Noi la sfârșitul anilor ’80 (pe disc în 1992), apoi s-a consacrat cu Sarmalele Reci, cărora le este unic textier din 1993. Din 1998 scrie versurile multor hituri ale Direcției 5. În 2014, își îndeplinește visul de a colabora cu idolii tinereții sale, devenind textierul Phoenicșilor reuniți în Pasărea Rock (cărora le este recomandat ca fiind „cel mai bun epigon al lui Șerban Foarță”). Compune deopotrivă texte de ethno-rock (trupa RIT), jazz (Iordache, Jazzappella, Ninigra) și folk (Dan Manciulea).

Ca poet, debutează cu grupajul „Megaviziuni” în volumul colectiv Marfă (Ed. Salut, 1996, alături de Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț, Dan Pleșa și Bogdan O. Popescu), apoi publică Ana are mere (Cartea Românească, 1997, Premiul ASB pentru Debut). Revine cu ÎNcîntece (Ed. Vinea, 2007, Premiul Tiuk! pentru Poezie) și participă, cu grupajul „Furat la cîntare”, la antologia Marfă reîncărcată (Brumar, 2012) a aceluiași grup nouăzecist. În aceeași perioadă, publică poemul-poveste „Bucătarul Ben” în antologia pentru copii Ce poți face cu două cuvinte (Art, 2012). În 2015, ia parte la București 2021, „epopee participativă” ce reunește patruzeci de poeți (ARCUB, 2015, eveniment organizat de Svetlana Cârstean). După volumul Dodii (Vorpal/Nemira, 2016), revine alături de grupul Marfă în proiectul experimental Dosarte. unfinished, coordonat de Mihai Zgondoiu (Euro Culturart, București, 2019), cu grupajul „Atlantida. Cîntece nemaiauzite”.

 

Tatiana Ernuțeanu a studiat filologie, secția Limbi și Literaturi străine, continuând cu studii postuniversitare în comunicare, în cadrul SNSPA și de business MBA Business Europe, sub licența London School of Business and Communication din Marea Britanie. Și-a pus amprenta în strategiile de PR și Imagine, pentru Institutul de Relații Umane, Televiziunea Română, festivaluri de film, expoziții de artă, dar și pentru branduri cunoscute. De-a lungul anilor, a coordonat o revistă de lifestyle, în calitate de redactor-șef, și a colaborat cu numeroase publicații. Din 2012, are propriul boutique de PR și creație artistică si semnează rubrica ”Chicstalgia” în revista Forbes Life. A publicat poezii în ”To The Lite House” și ”Tastzine”, platforme de poezii pentru femei și în revistele ”Neuma”, ”Steaua”, ”Luceafărul”. În 2020, i-a apărut volumul Carne, visuri si oase triste uitate in Hydra – poeme nealese”, Editura Eikon.

 

 

Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017), ”Generația de aur” (Fractalia, 2020). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

 

Florin Iaru (Râpă) s-a născut la 24 mai 1954, în București și este unul dintre cei mai cunoscuţi poeţi ai generaţiei optzeciste.. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București, în 1978. Profesor la Galați și la Bulbucata, până în 1982, a devenit redactor al Editurii Cartea Românească în anul 1990, iar în perioada 1991-1992 a fost redactor la publicația „Cotidianul”. Scriitorul Florin Iaru își face debutul literar în anul 1962, prin publicarea unor versuri în revista „Luminița”. Devine membru al Cenaclului de luni din anul 1970, sub conducerea lui Nicolae Manolescu. În anul 1981, volumul său „Cîntece de trecut strada” se bucură de succes editorial, iar în 1982 contribuie la scrierea volumului „Aer cu diamante”, alături de Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei şi Ion Stratan. A fost vicepreşedintele Uniunii Scriitorilor în perioada 1995-1996. A realizat şi a prezentat emisiuni de cultură la postul naţional de televiziune şi la TVR Cultural. Face parte din echipa redacţională a săptămînalului Caţavencii. Alte volume: La cea mai înaltă ficţiune (Cartea Românească, 1984), Înnebunesc şi-mi pare rău(Cartea Românească, 1990), Poeme alese (Aula, 2002), Tescani 40238 (volum colectiv, Image, 2000), Poveşti erotice româneşti (volum colectiv, Trei, 2007), Prima mea beţie(volum colectiv, ART, 2009), Povestiri cu final schimbat (ART, 2013). La Editura Polirom a mai publicat Fraier de Bucureşti (2011, 2015) şi o povestire în volumul colectiv Scriitori la poliţie (2016), iar în 2017 volumul ”Sânii verzi”. Poemele sale au fost incluse în antologii din Germania, Italia, Anglia, Franţa, Spania, Statele Unite, Rusia etc. În 2019, a publicat volumul de poezie ”Jos realitatea!”, Editura Paralela 45.

 

Liviu Lucaci este actor la Teatrul Naţional din Bucureşti, scriitor, profesor de Arta Actorului la UNATC şi regizor. În 1989 intră în Teatrul Studenţesc Podul, unde debutează în rolul Efimiţa din Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale. După revoluţie, scoate un ziar în regie proprie care va avea doar două ediţii, vrea să devină pe rând marinar şi pilot de avion, apoi participă ca actor la spectacolul-eveniment al Teatrului Național O trilogie antică al lui Andrei Şerban. Experienţa ultimă îl convinge să dea la teatru, unde intră ca student al lui Ion Cojar, cel care-i va fi mentor şi îl va îndruma către cariera pedagogică. La terminarea studiilor, devine asistent universitar, iar astăzi lucrează ca profesor universitar doctor la masterat, unde predă Shakespeare, Cehov şi autorii antici. Cu ocazia unei burse a Institutului Internațional de Teatru, Liviu Lucaci studiază în Japonia teatrul tradiţional noh, kabuki şi kyogen, iar câţiva ani după aceea termină la Bucureşti doctoratul cu teza ’’Actorul ca jucător’’. În tot acest timp, ţine conferinţe, workshopuri, participă la festivaluri şi întâlniri ale şcolilor de teatru, îşi continuă cariera de actor. Ca regizor, debutează în 2009, montând la Teatrul de Comedie Domnişoara Iulia de Strindberg. În 2006 debutează cu volumul de proză Povestiri despre celălalt la editura Curtea Veche, excelent primit de public şi de critica literară. În 2010, a montat spectacolul Cinci rendez-vous-uri mortale, care l-a lansat şi ca dramaturg, spectacol cu care participă la Festivalul Internațional de Teatru Experimental de la Cairo. Urmează Un cuplu ciudat, la Teatrul de Comedie, un real succes de public şi Oameni ca noi pe texte proprii, spectacol care îl consacră ca autor dramatic. În 2012 publică volumul de teatru Marusia la editura Palimpsest. Ulterior, câștigă premiul pentru Cea mai bună piesă românească a anului oferit de Casa Regală a României, decernat în cadrul Galei Uniter, cu piesa Nostalgicii călători. Din anul 2019, Liviu Lucaci devine Rector al Universității Naționale de Artă Teatrală și Cimnematografică I.L. Caragiale București.

 

Cătălina Matei (n. 1988, București) a absolvit cursurile Facultății de Litere din cadrul Universității din București și ale Facultății de Interpretare Muzicală (UNMB). Apoi s-a răsucit și a urmat masteratul de Teoria literaturii și literatură comparată (Universitatea din București). A câștigat câteva concursuri literare, unul dintre ele având ca urmare debutul ei la editura Tracus Arte, în 2014, cu volumul de poezii ”Lanul cu sârme întinse”. A fost din 2013 și până în 2020 vatman al cafenelei culturale „Tramvaiul 26”. Cei șapte ani de-acasă. A făcut subtitrări, a predat și a lucrat ca redactor la editura Tracus Arte; a mai tradus din când în când (traducerea ei de inimă este antologia ”Poeme alese” – Anne Sexton, pe care a realizat-o împreună cu Diana Geacăr; anul acesta va apărea și traducerea ei a romanului ”1984” de George Orwell). Din 2021, s-a întors în învățământ – predă română și muzică. La anul crede că o să îi apără cel de-al doilea volum de poezie.

 

Ioan Matiuţ (născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă apăsată în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor-şef la MONITORUL CULTURAL, redactor la revista ARCA şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză, slovacă şi maghiară. Ca poet, primeşte premii din partea Uniunii Scriitorilor din România, Asociaţiei Presei Literare şi a Editurilor din Romania (A.P.L.E.R.), Principesei Margareta a României, precum şi a revistelor Convorbiri Literare şi Semne.

A publicat următoarele volume proprii de poezie: stâlpi de sare, editura Mirador (1996); umbre, editura Mirador  (1999); priviri, editura Mirador (2003); déjà vu, colecţia „Poeţii urbei” editura Dacia (2005); déjà vu, ediţie în limba maghiară, editura AB Art, Bratislava(2010); între ceruri, editura Brumar (2009); respiră să nu uiţi, editura Tipo Moldova (2011); fuga din urmă, editura Tracus Arte (2013), după perete, editura Mirador (2015), toate acestea, ediţie în limba chineză, editura Casa Româno – Chineză, (2016). A publicat poeme în mai multe antologii în ţară şi străinătate. În 2020, publică volumul de poezii ”contraatacul de panică”, Editura Tracus Arte.

 

Rozana Mihalache s-a născut într-o zi de joi, 10 noiembrie 1988, la București. Din 2009 și pînă în prezent a colaborat cu publicațiile: Dilema Veche, Observator Cultural, Jurnalul Național, Revista Cultura,  FilmMenu. A semnat interviuri cu: Leonard Cohen, Roscoe Beck, Solomon Marcus, Salman Rushdie, Attila Bartis. Tot din 2009 și pînă în prezent îi sînt publicate povestiri pe LiterNet.ro, iar în 2015 intră în antologia ”Literatură Fresh”, publicată sub egida ICR Praga – ”Scriitori LiterNet traduși în cehă”.În 2011 a absolvit Universitatea Națională de Teatru şi Film I.L. Caragiale, Bucureşti | Facultatea de Film, secţia Comunicare Audiovizuală.

Din aprilie 2011, este coordonator artistic al Green Hours jazz&theatre-café … și creator de afișe…și măturător de scenă…și regizor tehnic etc. etc. etc. Din 2016 este director artistic al Green Hours JAZZ Fest. Este asistent coordonator proiect al ”Unfinished Conversations on the Weight of Absence” – participarea României la cea de-a 58-a Expoziție Internațională de Artă: La Biennale di Venezia, 2019.

În noiembrie 2019, a debutat cu “Sunt aici”, Editura CDPL (Casa de Pariuri Literare), volum de nepoeme – inspirate de Leonard Cohen și ilustrate de Cătălina Flămînzeanu (nominalizare la Premiul ”Mihai Eminescu” – secțiunea Debut).

 

Radu Nițescu (n.1992) a publicat trei volume de poezie: ”gringo” (2012, Casa de Pariuri Literare) ”Dialectica urșilor”, (2016, Casa de editură Max Blecher), ”Satao” (2020, Casa de editură Max Blecher). A publicat poezii și traduceri în diverse reviste (Poesis international, Zona nouă, Echinox, Steaua, Subcapitol). A avut lecturi în România, Germania, Bulgaria și Turcia. A participat la mai multe festivaluri de literatură, cum ar fi Poets in Transylvania, Poezia e la Bistrița, FILIT, Sofia: Poetics, selecții din poemele sale fiind traduse în engleză, germană, bulgară, turcă și ebraică. În 2016 a primit premiul pentru poezie în limba română Nepotu’ lui Thoreau pentru volumul ”Dialectica urșilor”. În 2021 a primit Premiul Tânărul scriitor al anului 2020 pentru volumul ”Satao”.

 

 

 

Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, în Vărai, Maramureș. Printre cărţile publicate: ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească (CR), 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România (USR) și din Republica Moldova; porcec, CR, 1996; pantelimon 113 bis, CR, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul USR, Premiul pentru Poezie al Orașului București; petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul USR; unelte de dormit, CR, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiință și Artă din București; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din București; 1983. marş/2013. xanax, Editura Charmides, 2013; arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al USR – filiala Iași. A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August 2010. Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul Ciampi Valigie Rosse, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi. În octombrie 2019, a câștigat Marele Premiu „Cununa de Lauri” de la Alicante (Spania), la ediția a noua a Turnirului de Poezie organizat de Uniunea Scriitorilor din România. În 2020, i-a apărut volumul  ”un somn pe scaunul electric”, Editurile Tracus Arte și Charmides.

 

Bogdan O. Popescu s-a născut la 8 martie 1971, în Bucureşti. A absolvit în anul 1989 Liceul “Gheorghe Lazăr” și în 1996 Facultatea de Medicină a Universității de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din Capitală. A susținut două doctorate: primul referitor la moartea neuronală, la aceeași universitate, în anul 2000, și al doilea cu o teză despre mecanismele fiziopatologice ale bolii Alzheimer, la Institutul Karolinska din Stockholm, în anul 2004. Este medic neurolog la Spitalul Clinic Colentina și profesor universitar la Universitatea de Medicină și Farmacie “Carol Davila” din București. În anul 2007 a obținut premiul “Victor Babeș” al Academiei Române pentru cercetări în domeniul neuroștiințelor. A debutat în presa literară în 1987, în Suplimentul Literar-Artistic al Scânteii Tineretului (SLAST) şi a publicat după aceea în numeroase reviste literare. Volume de versuri publicate : „La revedere, prinţesă”, editura Vinea, 1995, carte distinsă cu Marele premiu „Ion Vinea” pentru debut literar, „Marfă” (antologie colectivă, împreună cu Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Sorin Gherguţ şi Dan Pleşa), editura Salut, 1996, „Poemul de gardă”, editura Celsius, 1999, „Pisica neagră, pisica moartă” (împreună cu Traian T. Coşovei), editura Crater, 2001, „Leul de după extravaganţe”, editura Cartea Românească, 2002, „Maşinăria de uitare”, editura Naţional, 2004, „Poeme în loc de tutun”, editura Brumar, 2007, “Aerobiciclete”, editura Brumar, 2010 (premiul ASB pentru poezie, 2011), “Cartea dragostei”, editura Humanitas, 2014. În anul 2011 a publicat volumul de proză scurtă “Viață de aruncat” la editura Polirom.   A fost tradus în suedeză, participând la antologia de poezie “Om jag inte får tala med någon nu”, editura Tranan, 2011 și la antologia de proză scurtă românească “Skräpliv”, editura 2244, 2013. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2002.

 

Dan Pleșa. Editor, scriitor și jurnalist cultural. A absolvit Academia de Teatru și Film – specializarea scenaristică și critică de film. A activat în presă și peste zece ani la o casă de discuri ca producător. Se numără printre fondatorii editurii Vellant și al revistei de proză scurtă „iocan” – singura revistă de proză scurtă din România care apare în format tipărit. În ultimii ani a scris și a realizarte interviuri cu persoanități ale vieții culturale românești pentru platforma culturală Art7 și pentru proiectul multimedia Cercul. a publicat în diverse periodice și volumele: poezie: Marfă – (antologie de grup) 1996 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), Marfă reîncărcată (antologie de grup) 2011 (împreună cu Bogdan O Popescu, Dan Mircea Cipariu, Sorin Gherguț și Florin Dumitrescu), A participat la scrierea celui mai rapid roman din lume, alături de alți 51 de scriitori (record omologat de guinees book) – „Moș Crăciun & co”, 2012. Proză scurtă publicată în antologiile Prima dată și Cum iubim. A fost curator al expozițiilor: Being George Roșu / George Roșu, Imaginarium Fotograficus /Cristina Șoiman, Traversare/Daniel Bălănescu.

 

Livia Roşca (Lucan-Arjoca) este scriitor, specialist in comunicare, presedinte al asociatiei 7 ARTE, blogger Adevarul.ro, formator acreditat şi autor premiat de Uniunea Scriitorilor din România pentru volumul de debut in poezie, „Ruj pe icoane”. A publicat: Volumul de poezie „Ruj pe icoane”, ed. Cartea Romaneasca, 2006 – Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania pentru debut (2006), Premiul Asociaţiei Scriitorilor Bucureşti (2006), Premiul Naţional Eminescu, Botoşani, 2006,  nominalizat la Premiile pentru debut ale revistei „România Literară” si la Premiul pentru debut al Fundaţiei Anonimul 2006. Volumul de poezie „1+1>2”, Editura Charmides, 2016. Prezenta în antologia de poezie „Literatura potenţială”, ed. Vinea, 2007. Prezentă în antologia de poezie „Ultima generaţie, primul val”, ed. Muzeul Literaturii Romane, 2006. Prezentă în a antologia de poezie „Dragostea este pe 14 februarie”, ed. Vinea, 2010. Prezentă în antologia de eseuri „Cele patru dimensiuni ale feminităţii româneşti”, ed. Neverland, 2010. Lecturi publice in cadrul unor festivaluri: Ziua Mondială a Poeziei, martie 2012; Maratonul de Poezie la Feminin, Braşov, 2013; Strada de C’Arte, 2013, Bcureşti, 2013; Festivalul Internațional de Poezie București, Târgul Național al Cărții de Poezie, 2015; Strada de C’Arte, Bucureşti, 2015; Festivalul Internațional de Poezie București, 2016. Livia Lucan-Arjoca are o carieră de peste 10 ani în industria comunicării. Timp de 4 ani a fost editor specializat pe domeniile sănătate şi parenting pentru publicațiile Adevarul, Adevarul Sănatate, Adevarul de Seara şi editor online pentru website-urile asociate acestor publicaţii. Din 2011 este specialist în marketing şi comunicare. În acest moment este specialist în comunicare la o editură și președinte al Asociației 7 ARTE.  În 2015, în cadrul asociatței 7 ARTE, Livia a inițiat proiectul smARTkid, care înseamna ateliere educative, creative şi recreative pentru copii şi tineri. Este antrenor de creativitate pentru atelierele smARTkid de scriere creativă, storytelling, lectură, jurnalism şi blogging organizate de Asociația 7 ARTE.

 

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993;Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi.  În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

 

Robert Şerban (1970) este scriitor și jurnalist. Președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara, redactor al revistei Orizont, publicist-comentator al revistei Banatul Azi și realizatorul emisiunii culturale de televiziune „Piper pe limbă” (TVR Timișoara și TVR 3).

Cărți publicate: Fireşte că exagerez (ed. Excelsior, poezie, 1994, Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor din România), Odyssex (ed. Marineasa, poezie, 1996), Piper pe limbă (ed. Brumar, interviuri, 1999, Premiul Filialei Timişoara a USR), Pe urmele marelui fluviu (ed. Fundaţiei Pro, coautor, poezie şi proză, 2002), Timişoara în trei prieteni (Brumar, coautor, împreună cu Dan Mircea Cipariu şi Mihai Zgondoiu, poezie, 2003, Premiul Poesis), A cincea roată (ed. Humanitas, interviuri, 2004, Premiul filialei din Timişoara a USR), Barzaconii / Anus dazumal (ed. Hartmann, proză, 2005), Cinema la mine-acasă (ed. Cartea Românească, poezie, 2006, Premiul Observator cultural, Premiul Filialei Timişoara a USR; ediţia a II-a, ed. Tracus Arte, 2019), Athénée  Palace Hotel (Brumar, teatru, coautor, împreună cu Alexander Hausvater, 2007), Ochiul cu streaşină (ed. Tritonic, publicistică, 2007), O căruţă încărcată cu nimic/ Ein karren beladen mit nichts (Brumar, poezie, coautor, împreună cu Ioan Es. Pop şi Peter Sragher, 2008),  Moartea parafină (Cartea Românească, poezie, 2010, Premiul Luceafărul de dimineaţă, Premiul Filialei Timişoara a USR), Naraţiunea de a fi. Robert Şerban în dialog cu Şerban Foarţă (Humanitas, 2013), Gura păcătosului. Dialog cu Valeriu Armeanu (Brumar, 2014), Timișoara. [20] Artiști ai Generației ’80 (Fundația Interart Triade, critică de artă, 2015), Puțin sub linie (Cartea Românească, poezie, 2015, Premiul pentru poezie al Radio România Cultural, Premiul Ateneu, Premiul Filialei Timișoara a USR), Livius Ciocârlie. Uneori îmi vine să râd. Dialoguri de Robert Șerban (Brumar, 2015), La Tolce Vita. Robert Șerban în dialog cu Marcel Tolcea, (ed. Universităţii de Vest, 2016), Vorbesc în gând, cu voce tare. Dialog de un cristian (ed. Casa de Pariuri Literare, 2016), Ascuns în transprență (ed. Polirom, poezie, împreună cu Pavel Vereș – digital art, 2017), Prozator din silă. Viorel Marineasa în dialog cu Robert Șerban (Casa de Pariuri Literare, 2017), Tata, eu glumesc serios! – Tudor Șerban la vorbă cu Robert Șerban (Polirom, 2018), Cele patru aripi ale bunicii (ed. Cartier, 2018), Tehnici de camuflaj (Tracus Arte, poezie, 2018, Premiul pentru poezie agenţiadecarte.ro).

Cărți de poezie publicate în străinătate: Heimkino, bei mir (Pop Verlag, Germania, 2009), Биоскоп у мојој куђи/ Cinema la mine-acasă (ed. Meridijani, Serbia, 2010), Illatos koporsó (ed. L’Harmattan, Ungaria, 2012), Feintod (Pop Verlag, Germania, 2018),  Nah an der Gürtellinie (Pop Verlag, 2018), Ein plötzlich erlöster Glücksritter (Pop Verlag, 2018), Azbest (ed. Agora, Serbia, 2019). În 2015, a publicat, în limba franceză, La mort parafinne (Vinea Editions, ediţia a II-a, 2019).

 

Olga Ştefan (n. 1988, Hunedoara) a absolvit Facultatea de Litere din Cluj-Napoca și este profesoară de limba și literatura română la Liceul Teoretic „Mihai Eminescu” din Cluj-Napoca. În 2019, a obținut titlul de doctor în Științele filologiei. Debutul său asumat în poezie este volumul Toate ceasurile (Vinea, 2006). Acesta a fost urmat, la un deceniu distanță, de Saturn, zeul (Editura Charmides, 2016) și Charles Dickens (Editura frACTalia, 2017). În 2020, a publicat volumul Civilizații (Editura Paralela 45). În 2018 și 2020, volumele ei au fost nominalizate la Premiile „Sofia Nădejde” pentru literatură scrisă de femei. Selecții din poezia sa au fost traduse în greacă și publicate în Antologia tinerilor poeți (Editura Vakxikon, 2019). Este prezentă în mai multe antologii publicate în România. În anul 2021, la Gala Tinerilor Scriitori, a primit Premiul Tânărul poet al anului 2020 pentru volumul ”Civilizații”,  Editura Paralela 45. Volumul „Civilizații” este nominalizat la categoria „Poezie” a Premiilor „Observator Cultural”. Este câștigătoarea secțiunii de poezie a Rezidenței „Cititori pentru scriitori”, oferite de Cărturești, cu proiectul unui volum care va apărea la Casa de Editură „Max Blecher”.

 

Gabriela Toma (n. 1981) a debutat cu volumul Cântecul geamănului (Editura Humanitas, 2009). Din 2006 a călătorit și a explorat numeroase culturi din Europa și din America Latină. Spațiul cultural care a avut cel mai mare impact asupra sa a fost Mexicul, pe care l-a vizitat de trei ori și unde speră să se întoarcă. Aici, a realizat interviuri și a participat la ceremoniile prehispanice de cultură nahua din Mexicul actual. Este pasionată de educația non-formală, dialog intercultural și storytelling. În prezent, coordonează proiecte interculturale și de educație muzeală la MNLR, printre care Festivalul cultural latino-american și Atelierele Thomasinei. Lecturi publice: Cenaclul Euridice, Institutul Blecher, Noche Bohemia și Librăria La Ruenca de Gandhi (Xalapa, Veracruz), Primer Encuentro International de Mujeres Poetas en la Cuenca de Papaloapan (Tuxtepec, Mexic).

 

Tudor Voicu s-a născut în data de 29 aprilie 1988, la București. A publicat poezii și cronici de carte în revistele ”Tribuna”, ”Sintagme Literare”, ”Antares”, ”Actualitatea literară”, ”Urmuz”, „New York Times Magazine”, „Cenaclul de la Păltiniș” și în antologiile ”Poemia”, ”Soldați în Piața Soarelui”, ”5X5+5 Poeți vii”, ”PoetArt 100”. I s-au tradus texte în limbile engleză, franceză și arabă. În 2016, la editura Tracus Arte, în Colecția Coșovei, i-a apărut volumul de debut ”sticle goale fiare vechi” (imagine copertă: Traian T. Coșovei, ”Mic animal marin lipsit de afecțiune”), volum câștigător al Premiului Național pentru debut în poezie ”Traian T. Coșovei”, premiu acordat de către editura Tracus Arte în colaborare cu Asociația Culturală Direcția 9 și AgențiadeCarte.ro, în anul 2015. Este organizator și moderator al cenaclurilor Cenaclul 9 și Boema 9, care se desfășoară sub egida Asociației culturale Direcția 9. În prezent este redactor AgențiadeCarte.ro și student în anul II la Facultatea de Litere- Specializarea Comunicare și Relații Publice, Universitatea din București. Din 2019 este membru al Societăţii de Gestiune a Drepturilor de Autor www.operascrisa.ro, iar din 2020 membru al Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România.

 

Elena Vlădăreanu (n. 1981) este scriitoare și jurnalistă, trăiește și lucrează în București.

A debutat cu poezie în 2001-2002; de atunci, a publicat mai multe volume de versuri, printre care spaţiu privat. a handbook (Cartea Românească, 2009, cu desene de Dan Perjovschi), Non Stress Test (Casa de Pariuri Literare, 2016), Bani. Muncă. Timp liber (Nemira, 2017), minunata lume disney (Nemira, 2019). Texte de diferite genuri – poezie, proză, dramaturgie – i-au apărut în mai multe antologii, în România și în străinătate. În teatru, a colaborat cu Robert Bălan la mai multe proiecte performative. Cel mai recent volum publicat este ”August” (Editura Nemira, 2021), proză scurtă.

 

 

 

 

***

 

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (editura Brumar), 2006, a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ”Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între, 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori/ Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro Culturart, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este editorul www.agențiadecarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În 2020, a primit titlul de doctor în filologie pentru lucrarea „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

 

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, profesor univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.

 

 

Maria Răducanu este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi, meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant. Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica tradiţională românească într-un fel unic. (…)…acea stare psihică şi fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd, creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.

 

Mike Godoroja a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formatia sa Blue Spirit (Vali Vătuiu, Alex Vişan, Alex Davidescu, Mihai Alexandru Tacoi), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton. Alex Vişan, un foarte talentat improvizator cu un simţ aparte al sound-ului şi stăpân pe mijloacele de expresie. Vali Vătuiu este un toboşar care pune mult suflet în ceea ce face şi este un percuţionist  dedicat atât blues-ului cât şi jazz-ului Mihai Alexandru Tacoi, un muzician complet cu o pregătire în sfera rock/blues şi cu o capacitate foarte mare de a trece de la un instrument la altul. Alex Davidescu, un muzician complex cu un simt artistic foarte mare.

 

Mircea Tiberian (pian, compoziții) este compozitor şi pianist de jazz cu o vastă activitate concertistică ce se întinde pe patru decenii şi include peste 20 de albume discografice apărute sub nume propriu, cele mai recente fiind  Pale Dot (Fever Records), Raphael şi Both sizes of the river (Societatea de concerte Bistriţa). Experienţa artistului s-a extins şi spre aria pedagogiei, fiind actualmente profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, fondatorul şi coordonatorul secţiei de Compoziţie Jazz / Muzică Pop. Pe lângă volume de specialitate precum „Tehnica Improvizaţiei în muzica de jazz”, Mircea Tiberian a scris şi cărţi ce tratează fenomenul muzical în general: „Notes on music and music notes”, „Cartea de Muzică”, „Jazz Inside out” şi „Sunetul de referinţă”, cea mai recentă fiind „Domeniul muzical – o lume cu patru dimensiuni”. Mircea Tiberian este unul dintre cei mai cunoscuți jazzmeni români ai ultimelor decenii, pianist, utilizator şi de claviaturi electronice, compozitor şi profesor de jazz, autor de cărţi de specialitate. S-a născut la Cluj, în 1955. Şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa la Sibiu, iar în 1975 s-a mutat la Bucureşti. În 1980, a absolvit Conservatorul bucureştean. A cântat, printre alţii, alături de Larry Coryell, Tomasz Stanko, Herb Robertson, Ed Shuller, Nicholas Simion, Adam Pieronczyk, Maurice de Martin, Theo Jorgensmann,Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Dan Mândrilă,Anca Parghel. Printre premiile obţinute de el se numără: Muzicianul Român al Anului (1987); Premiul Uniunii Compozitorilor pentru compoziţie de jazz (1990, 1996, 2000); Premiul pentru Întreaga Activitate Artistică (Asociaţia de Jazz Napocensis, 2001). Discografia sa cuprinde: Magic Bird, Never Ending Story, Working Underground, Alone in Heaven, Hotel of Three Beginnings, Back To My Angel, Eleven, Viaţa lumii şi Trei lumini. Acestora li se mai adaugă patru discuri împreună cu grupul ‘Interzone’, al cărui co-leader este, alături de Maurice de Martin.

 

Anamaria Spătaru este în colectivul Radio România din anul 2000. A obținut licența în jurnalism la Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu și are un master în antropologie culturală și dezvoltare comunitară la Facultatea de Sociologie din cadrul Universității București. A colaborat cu materiale culturale la mai multe posturi precum: Radio România Actualitați, Radio România Internațional, Radio România Tineret și de mai mulți ani face parte din echipa postului Radio România Cultural în calitate de realizator de emisiuni. Fluxurile la care contribuie constant în această perioadă sunt ”Născut în România”, ”Ascultă Vocile de Azi”, ”Poezie Românească”, GPS Cultural, Oraşul vorbeşte etc. In anul 2018 a coordonat campania ”Centenarul meu”, în anul 2019 campania ”30 de ani de Libertate”, în 2020 campania #acasă. A coordonat activitatea de PR a mai multor turnee naţionale de muzică clasică precum Pianul călător, Vioara Lui Enescu, Flautul de Aur. Colaborează cu echipa Gaudeamus pentru promovarea târgului și organizarea unor evenimente în cadrul acestuia. A publicat interviuri în: Revista Cultura, Revista Euphonia,  România Liberă, Adevărul, agentiadecarte.ro

Este producător al  evenimentelor culturale ”Gala Tinerilor Scriitori” şi ”Maratonul de poezie si jazz” încă de la primele ediţii.

 

Mihai Zgondoiu (n. 1982) este artist, curator și galerist independent cu studii doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă la Universitatea Națională de Arte din București, iar din 2018 (în paralel) la Facultatea de Arte și Design din Timișoara. De asemenea, Mihai Zgondoiu a fost iniţiator şi coordonator al galeriei Atelier 030202 din București (2009 până în prezent), co-curator al galeriei geamMAT a Muzeului de Artă din Timișoara (2012 – 2014) și Co-Curator al proiectului „Atelier în tranziție” (2009-2013). A câștigat Premiul Uniunii Artiștilor Plastici din România pentru „Artă în spațiul public” (2017), și Premiul JCE Contemporary Art Bienalle – selecția românească (2019). În 2018 a curatoriat expoziția „Urban Steps” la Muzeul Național de Artă Contemporană – București, iar în 2019 expozițiile „Young Blood” din Pavilionul Supercontemporan Art Safari- București și „Electrecord – Romania in vinyl covers” din cadrul Festivalului de Artă Europalia – Bruxelles. Cele mai recente expoziții în care a participat sunt: „Re-Conception”, Triennials of Extended Media, Pavilion Cvijeta Zuzoric, Belgrad (2019), “The Uslan International Woodcut Biennale”, Uslan (2019), “JCE Contemporary Art Bienalle”, The Belfry – Montrouge, “Fragments”, BOZAR Centre for Fine Arts, Brussels (2019), “HIT” – Kanal Centre Pompidou, Brussels (2019), și “Bucharest Artworlds at The Wrong Biennale #4”Rezidența 9București (2020).

 

***

 

Ziua Limbii Române se sărbătorește în România la data de 31 august ca urmare a unei inițiative legislative din 2011, votată de Parlamentul României prin Legea nr. 53/2013. „Ziua Limbii Române“ a fost stabilită, în mod simbolic, la aceeași dată cu sărbătoarea similară instituită în anul 1990 în Republica Moldova sub numele „Limba Noastră“ pentru a transmite mesajul că limba română este limba vorbită nu numai între granițele țării, ci și dincolo de fruntarii.

 

 

Număr de vizualizări :1279


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro