Experiență inedită pentru publicul Astra Film Festival 2021. Pentru al doilea an consecutiv, spectatorii sunt chemați să ia loc în bărci care plutesc pe lac și să se lase duși de valul filmului documentar. Pe un ecran imens, amplasat între mori de vânt, în mijlocul Muzeului Astra din Sibiu, vor fi proiectate în serile zilelor de 7, 8, și 9 septembrie trei filme de excepție realizate de jurnaliști români, care prezintă ravagiile lăsate în urmă de acțiunile de-a dreptul criminale ale oamenilor asupra naturii. Programul BĂRCILE DE SALVARE AFF este realizat în parteneriat cu emisiunea „România, te iubesc” (Pro TV) și cu Recorder. Publicul va avea ocazia să vadă în premieră reportajul „În zodia codului roșu”, despre recentele incendii de păduri din Grecia, realizat de Paul Angelescu și Mihai Bucșa, jurnaliști la „România, te iubesc!”. Proiecția va avea loc în prezența autorilor.

Editura Polirom a ales cîștigătorul Concursului Anual de Debut, secțiunea Proză, ediția a V-a: romanul ”Geaca lui Kafka” de Teodor L. Nedeianu. Premiul pentru manuscrisul declarat cîștigător constă în publicarea lui în toamna acestui an. Edițiile anterioare ale concursului au fost cîștigate de: Alexandru Done, ”Downshifting” (2017), Iulian Bocai, ”Ciudata și înduioșătoarea viață a lui Priță Barsacu” (2018), Roxana Dumitrache, ”Papa Nicolau și alte povestiri foarte, foarte scurte” (2019), Ema Stere, ”Copiii lui Marcel” (2020). „Geaca lui Kafka este o încercare de a transpune experiența sistemului opresiv kafkian în planul lăuntric al unei minți infantile, aflată în dezvoltare. Totodată, romanul își propune să ridiculizeze felul în care individul contemporan interpretează și asimilează canoanele. Ca surse de inspirație, m-am îndreptat atît către poeții simboliști, cît și către autori precum William S. Burroughs, Alexander Trocchi, Karl Ove Knausgård, Max Blecher și, desigur, Kafka.” (Teodor L. Nedeianu)

Orchestra Filarmonicii „George Enescu” a deschis, sâmbătă, 28 august 2021, cea de-a 25-a ediție a Festivalului Internațional George Enescu, pentru a doua oară în istoria acestuia de după Revoluţie. Prima dată s-a întâmplat în 1991, când Filarmonica a fost condusă de Michael Sanderling. În secţiunea „Mari orchestre ale lumii”, Orchestra Filarmonicii „George Enescu”, avându-l la pupitrul dirijoral pe reputatul dirijor de origine estonă Paavo Järvi, a interpretat lucrările: Rapsodia Română în re major op.11 nr. 2 de George Enescu, Concertul în re minor pentru vioară şi orchestră op. 47 de Jean Sibelius şi Simfonia nr. 2 în mi minor op. 27 de Serghei Rahmaninov. Solistă a fost celebra violonistă de origine americană Hilary Hahn, iar în calitate de concertmaistru al orchestrei a apărut Sarah Nemţanu. Concertul de deschidere a ediției jubiliare a Festivalului Internațional George Enescu a avut loc la Sala Palatului din Bucureşti.

Romanul nu s-a veștejit deloc, nu pare nici măcar fanat de trecerea timpului, ba chiar pare de o actualitate îngrijorătoare pentru noile regimuri democratice din fostele țări comuniste. Cum să inventezi un erou care să scoată țara din criză? Cum se ocupă serviciile secrete de succesul politicienilor și de domesticirea jurnaliștilor incomozi? Întrebările astea sînt subiect cotidian de discuție în democrațiile de dată recentă. Iar loviturile de teatru cu dezvăluiri, care abundă în roman, par croite după același calapod cu dezvăluirile făcute de politicienii din țările estice după ce au pierdut puterea sau sînt în pericol să intre în pușcărie pentru delicte de drept comun. Că alta ar fi fost soarta lui Faust moare de două ori dacă ar fi apărut cînd a fost scris, asta e neîndoielnic. Dar trecerea de care se bucură totuși azi romanul cehului, pare un semn că acest Faust condamnat cîndva la moarte și la uitare s-a întors cît se poate de vioi la viață.

Marți, 31august 2021, ora 11:00, în Salonul Carol I al Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București, Fundația Colegiului Național de Apărare organizează conferința cu tema ,,Limba română, o problemă de securitate națională”. Dr. Cristian PETCU, Președintele Fundației Colegiului Național de Apărare, îi va avea ca invitați pe acad. Valeriu MATEI – Chișinău, prof. univ. dr. Silviu ANGELESCU, prof. Nicolae I. NICOLAE și actorul Marius BODOCHI. În cadrul evenimentului va fi prezentată publicului o Expoziție în cinstea lui Alexei Mateevici, realizată de Muzeul Național al Literaturii Române din București. Coorganizatorii evenimentului: Biblioteca Centrală Universitară ”Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române din București. Partener principal: Alexandrion Group. Evenimentul se înscrie în linia manifestărilor menite să celebreze Ziua Limbii Române.

„Caravana filmului românesc”, cu ale sale Capodopere ale cinematografiei naționale soseşte pentru prima oară între dulcile coline ale Târnăveniului, cu cântec şi voie bună. La această întâlnire de gală cu publicul, pe 1 şi 2 septembrie 2021, de la ora 19.30, la Casa de cultură „Mihai Eminescu” vor răsuna glasurile zglobiei Lizuca şi cele ale liceenilor îndrăgostiți. AgențiadeCarte.ro este partener media al evenimentului.

Miercuri, 1 septembrie 2021, Biblioteca Academiei Române găzduiește vernisajul expoziţiei „Dante – 700 | «Pentru a revedea stelele»“, eveniment prilejuit de împlinirea a 700 de ani de la moartea marelui poet italian Dante Alighieri, personalitate ce a marcat prin opera și gândirea sa cultura europeană şi universală. Vernisajul va avea loc la ora 13, în Sala „Theodor Pallady“ din Calea Victoriei nr. 125. Vor lua cuvântul acad. Ioan-Aurel Pop, preşedintele Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române, ES Monseniorul Miguel Maury Buendía, Nunțiu Apostolic în România și în Republica Moldova, ES Alfredo Maria Durante Mangoni, Ambasador al Italiei în România, prof. ing. Nicolae Noica, membru de onoare al Academiei Române și director general al Bibliotecii Academiei Române, Cristina Popescu, director general Romfilatelia, precum şi curatorii expoziţiei – Gabriela Dumitrescu şi prof. univ. dr. Ioan Cristescu, directorul general al Muzeului Naţional al Literaturii Române. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Am s-o spun de la bun început, ca să nu fie vorbe. Sînt fan Viorel Ilișoi. Și mai cred, fără exagerări și fără parti-pris-uri, că el își merită locul în galeria celor mai mari reporteri ai României. L-am citit cu atenție și cu creionul în mînă. Cu greu aș putea schimba ceva în ordinea cuvintelor, în tactica și strategia frazelor, în construcția subiectelor. Viorel Ilișoi e mare (a fost și la propriu, acum a mai slăbit). E un povestitor desăvîșit, unul care te prinde din numai cîteva propoziții și te duce nesmintit la capătul istoriei. Volumul lui, Strălucitor, apărut la o editură de care nu știe nimeni, Gri, nu a făcut valuri decît printre foarte puținii cunoscători. Dar este unul remarcabil, și strălucitor (cum îi e numele) și întunecat (cum era și mai este România), și comic / autoironic, dar și de un dramatism cum numai filmele de acțiune încheiate la toate scenele pot fi. Privit de departe, e o istorie prescurtată a României, dar privit de aproape, e un destin. Cel al autorului, un luzăr talentat pînă în vîrful unghiilor, un rătăcitor nestatornic, un vagabond care își poartă casa ideilor în spate.
Pe scurt, cartea poate fi descrisă ca una de memorii (cum a devenit reporter, cum a primit primul ciubuc, cum era să moară otrăvit de beutură, cum a străbătut țara în lung și-n lat fără o para în buzunar). Realitatea, veridicitatea subiectelor nu poate fi contestată. Oricine le recunoaște, de parcă i-ar fi luminate cu un far (călăuzitor) toate amănuntele și întîmplările relatate. Ai de multe ori senzația, citindu-le, că povestea e lîngă tine, nu trebuie decît să întinzi mîna, s-o pipăi și să urli: „Este!” Trebuie spus de la început: Viorel Ilișoi are harul povestirii. Nu ezită, nu se bîlbăie, nu se încîlcește în explicații. Pagină după pagină, sar dintre rînduri bețivi, camionagii, activiști, ziariști lacomi, vameși (basarabeni) lacomi, primari (cu secretare atașate ca breloc), turnători, celebrități, vagabonzi, milițieni și polițiști, patroni, tractoriști, recepționeri, samsari, afaceriști, poeți, revoluționari, soți și soții îmbîrligați în aventuri galante și contondente… Magic la Ilișoi e cum izbutește să construiască caractere și obiecte perfect definite din cîteva cuvinte. O cameră video e „o șaormă cu lentilă”. „Articolele erau niște însăilări jalnice, ceva între tinichigerie și abecedar.” „A strâns cartea la piept cum strânge un copil o păpușă.” „Când fotografia, el ducea aparatul la ochi, iar Dumnezeu apăsa pe declanșator.” Costică Noapte „era combustibilul acelui motor care scotea pe țeavă… o gazetă”. „Dacă n-are cine să-ți dea cu rulmentul peste ouă, roagă un vameș.” Mulțimea citatelor expresive și vizuale e enormă. Vezi și ce nu se vede, dincolo de aparențe. De aceea, cartea e una dintre acelea care, cum se spune, nu se lasă din mînă. Călătorim prin biografia reporterului Ilișoi iute ca săgeata.

Dacă ai o idee pentru un serial de ficțiune, ai ocazia să o transformi în scenariul unui episod pilot, împreună cu unul dintre cei mai bine cotați scenariști de televiziune din România. Scenaristul și dramaturgul Mimi Brănescu, cel care a semnat, printre altele, scenariul serialului ”Las Fierbinți” difuzat de ProTv, va coordona, în perioada 15 septembrie – 30 octombrie 2021, un atelier de tehnici de scenaristică pentru serii de televiziune și pentru platforme de tip video on demand ca Netflix, HBO sau Amazon Prime.

După succesul răsunător pe care l-a avut cu thrillerul „Fata din tren”, tradus în 50 de țări și ecranizat, urmat apoi de „În ape adânci”, anunțul apariției celui de-al treilea roman al Paulei Hawkins, ”Focul mocnit”, a pus fanii pe jar. Scriitoarea britanică și-a plasat singură ștacheta creativității la nivel foarte ridicat, iar așteptările cititorilor sunt pe măsură. ”Focul mocnit”, care va fi publicat de Editura Trei pe 31 august, simultan cu lansarea internațională, are toate elementele pentru a se înscrie în seria romanelor de succes ale scriitoarei britanice: un tânăr măcelărit în barca sa ancorată într-un port londonez, șase personaje, toate suspecte, secrete întunecate, dureri sufletești niciodată vindecate, iubiri nepermise, trădări și răzbunare. Paula Hawkins adaugă și o intrigă secundară thrillerului său, care se intersectează cu cea principală: un viol urmat de crimă, o lașitate îndelung tăinuită care, odată mărturisită, devine subiectul unui roman cu uriaș succes de public. Realitatea devine ficțiune, însă coșmarul imaginat se întoarce din nou în realitate.