spot_img

Remember Erich Bergel, în stagiunea online a FGE

Vineri, 16 aprilie 2021, de la ora 19.00, Filarmonica „George Enescu” va transmite, pe canalele online, înregistrarea unui concert-eveniment cu valoare istorică, din 9 octombrie 1997, dirijat de marele dirijor de origine română Erich Bergel (1930-1998). Într-o serie de concerte de la începutul stagiunii 1997-1998, Erich Bergel a apărut pentru ultima dată pe scena Ateneului Român, cu numai câteva luni înainte de moartea sa, concerte care au rămas în memoria publicului drept unul din momentele de referință ale vieții muzicale de elită dintr-o lume populată de legende, care se îndrepta spre apus. Programul ales pentru această transmisie este alcătuit din Fantezia pe o temă de Thomas Tallis de Ralph Vaughan Williams și din Simfonia în re minor de César Franck.

Fratele muzicianului, Hans Bergel, a scris o carte, intitulată O viaţă de muzician: Erich Bergel, apărută în Germania în 2006, tradusă şi în limba română de Fundaţia Academia Civică în 2013. Este povestea unei vieţi, recompusă din amintiri personale, din dialoguri, scrisori şi mărturii. „Erich Bergel va rămâne însă pentru toate orchestrele din lume şi pentru cele din ţară un mare dirijor, unul dintre cei mai mari ai timpului său”, spune autorul în volum.

 

STAGIUNE ONLINE
Vineri, 16 aprilie 2021, ora 19.00
Orchestra simfonică a Filarmonicii „George Enescu”

Dirijor Erich Bergel

Program:
Ralph Vaughan Williams

Fantezia pe o temă de Thomas Tallis

César Franck

Simfonia în re minor

Înregistrarea concertului din 9 octombrie 1997 va putea fi ascultată pe canalele online ale Filarmonicii „George Enescu“: site (https://www.fge.org.ro/), pe pagina de Facebook (https://www.facebook.com/filarmonica.george.enescu/) și pe canalul YouTube (https://bit.ly/2wMctlw).

 

Partener media al evenimentului este Radio România Muzical.
Înregistrarea este transmisă, vineri-seară, și pe pagina de Facebook a Radio România Muzical
(https://www.facebook.com/Radio-Rom%C3%A2nia-Muzical-227784404990).

 

Erich Bergel

Dirijor de notorietate internaționalǎ, Erich Bergel s-a nǎscut în familia unui învǎțǎtor din Râșnov, la 1 iunie 1930. Ȋncǎ din timpul studiilor primare s-a familiarizat cu mai multe instrumente, dintre toate preferând orga. Ȋntre 1950 – 1955, a urmat cursuri de dirijat, compoziție și orgǎ la Academia de Muzicǎ „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca, devenind discipolul preferat al profesorului și dirijorului Antonin Ciolan.

Primul post de dirijor îl ocupǎ la Filarmonica din Oradea, apoi la Filarmonica din Cluj-Napoca. Ȋn 1959, a fost arestat și închis în cele mai temute temnițe comuniste (Jilava, Periprava, Codlea) pentru cǎ dirijase lucrǎri religioase, „mistice”. Eliberat prin amnistierea din 1962, i se permite sǎ se angajeze doar ca trompetist în orchestra filarmonicii clujene. Situația se schimbǎ în 1966 când e singurul dirijor disponibil pentru a-l înlocui pe Fritz Mahler în concertul din 28 aprilie.

Ȋn 1968 a primit o bursǎ de studii la Berlin, pentru o perioadă de șase luni, din partea legendarului Herbert von Karajan. Aflând că Herbert von Karajan se ocupă cu studierea Artei Fugii de Bach, Bergel i-a trimis  roadele cercetărilor sale ştiinţifice, în forma unui manuscris de 540 de pagini (tipărit apoi în 1980 şi în 1985 în două volume la editura muzicală Max Brockhaus din Bonn) – şi a unei benzi de magnetofon, pe care imprimase la orgă ultima Fugă, completată de el, rămasă neterminată de Bach. Completarea ultimei Fugi de Bach, afost numită de H. von Karajan o lucrare „de importanţă epocală”.

Reîntors în țarǎ, Bergel a dirijat cu succes la Cluj-Napoca, în marile centre muzicale românești. A debutat la Filarmonica din Berlin în mai 1970. Ȋn 1972 se stabilește definitiv la Berlin, anvergura sa internaționalǎ luând o amploare extraordinarǎ. Din 1972 este profesor de dirijat la Academia de Arte din Berlinul de Vest și între 1989 – 1994 îl regǎsim ca dirijor principal al Filarmonicii din Budapesta.

„În 1977, Ion Voicu, fiind directorul Filarmonicii „George Enescu”, l-a invitat să dirijeze două concerte la Ateneul Român. Bergel a răspuns afirmativ, oferindu-şi colaborarea fără pretenţii la vreo retribuţie bănească, în favoarea sinistraţilor. Fiind deja la Viena, în drum spre Bucureşti, Bergel a primit o telegramă de la ARIA, să nu mai vină în ţară; concertele se vor „amâna”. Ce s-a întâmplat: unul din colegii săi de profesie, înzestrat cu toate calităţile politice agreate de un guvern comunist (repus de altfel şi în anul 1990 într-o funcţie de conducere a unei instituţii de artă din capitală), aflând despre invitaţia lui Ion Voicu, a predat Elenei Ceauşescu într-o audienţă un memoriu, în care l-a făcut pe Bergel „fugar” şi „trădător” – memoriul acesta fiind semnat şi de către alţi  colegi de profesie din capitală şi unul din Cluj, după care „tovarăşa Elena” a ordonat anularea invitaţiei”, scria Bergel în octombrie 1997, când a condus Orchestra Filarmonicii „George Enescu” în două concerte consecutive, ocazie cu care ne-a oferit acest autoportret artistic.

Din lungul șir de ansambluri conduse de Erich Bergel, peste 180 la număr, cele mai prestigioase au fost: Royal Philharmonic Orchestra London, Birmingham Symphony Orchestra, Orchestra Simfonică din Helsinki, Orchestra Simfonică din Stockholm, Wiener Symphoniker, Symphonieorchester des Bayerischen Rundfunks München, NDR Elbphilharmonie Orchester, Berliner Philharmoniker, Orchestra dell’ Academia Santa Cecilia, Orchestre de Paris, Orchestre de Lyon, Orchestre Nationale de Lille, Orquesta Ciutat de Barcelona, Orquesta Sinfónica de RTVE, Orchestra Simfonică din Istanbul, Israel Philharmonic Orchestra, New Zeeland Symphony Orchestra, Toronto Symphony Orchestra și Orchestra Simfonică din Tokyo.

Erich Bergel  s-a stins din viațǎ la Ruhpolding, în Germania, pe 3 mai 1998.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508