spot_img

Jumătatea dispărută – cele două fețe ale experienței rasiste

Rasismul în Statele Unite are o istorie îndelungată, care merge cu mult înaintea Războiului Civil. De-a lungul deceniilor, ideea supremației rasei albe a lăsat în urma sa tragedii care merg de la genocid la crimă, privare de libertate, interzicerea drepturilor civile și chiar a căsătoriilor interrasiale. Veacuri la rând albii au fost considerați stăpâni absoluți ai continentului american, cetățeni de categoria I, iar în anii 40, segregarea și superioritatea acestei rase erau aprobate în mod public. Aproape 30 de ani mai târziu, căsătoriile dintre o persoană albă și una afro-americană erau încă interzise în multe state, până la invalidarea acestor legi de către Curtea Supremă a Statelor Unite. Astăzi, ponderea rasismului a scăzut, potrivit sondajelor, însă dramele pe care le-a produs au rămas în conștiința națiunii, iar cazuri precum cel al afro-americanului George Floyd, ucis pentru vina de a avea pielea închisă la culoare sugerează că rasismul e departe de a fi dispărut. 

Aceasta este una dintre principalele teme abordate de scriitoarea afro-americană Brit Bennett în Jumătatea dispărută, roman publicat de Editura Trei.

Considerat de publicații americane importante una dintre cele mai bune cărți ale anului 2020, Jumătatea dispărută prezintă cele două fețe ale experienței rasiste. În „povestea profund americană” a lui Brit Bennett, prejudecățile rasiale sunt observate cu imparțialitate și redate de autoare cu un ton neutru. Albii îi discriminează pe cei de culoare, iar afro-americanii cu pielea deschisă au manifestări rasiste față de negri. Dar dacă rasa ar putea fi tăinuită, ascunsă ca un secret periculos, ar exista mai multă compasiune și mai puține prejudecăți? Acest exercițiu de imaginație îl propune scriitoarea americană în cartea sa.

Romanul multistratificat al lui Brit Bennett are ca temă centrală rasismul și consecințele acestuia asupra destinului unei familii, modul cum poate mutila suflete, cu efecte asupra generației următoare.

În copilărie, gemenele Vignes au asistat neputincioase și îngrozite la uciderea tatălui lor pentru vina de a fi afro-american. Aceasta deși el, ca majoritatea locuitorilor orașului Mallard, avea o piele atât de deschisă la culoare încât ar fi putut cu ușurință să treacă drept alb. Localitatea așa de mică încât nu apărea pe nicio hartă este marcată puternic de segregare. Afro-americanii au acces în zone clar delimitate în oraș și chiar la cimitir, unde există zona pentru negri și cea pentru albi. Aceasta deși, după cum observă autoarea, „dacă venea un uragan și inunda cimitirul, sicriele vechi s-ar fi deschis și s-ar fi umplut cu mocirlă. Vreun gropar care căuta prin noroi ceasuri de aur și inele cu diamante, minunat de norocul care dăduse peste el, ar fi călcat pe oase, fără să vadă nicio diferență între ele”.

Mallard este locul din care protagonistele cărții, gemenele Desiree și Stella Vignes, vor să scape ca să ajungă într-un loc unde culoarea pielii contează mai puțin. Deși temperamente diferite, ele par două jumătăți ale aceluiași întreg, care nu își pot imagina viața una fără cealaltă. Cu toate acestea, într-o bună zi, Stella dispare și toate eforturile lui Desiree de a o găsi sunt în van.

Printr-o ironie a sorții, la un interviu de angajare ca secretară, Stella e confundată cu o persoană albă. Prinsă ca într-un miraj, tânăra descoperă o libertate pe care nu și-a putut-o imagina, aceea oferită de statutul de femeie albă – mese la restaurant, vizite în magazinele unde nu avea acces până atunci și chiar o idilă cu un bancher care o cere de soție.

Saltul uluitor pe care-l face Stella în ierarhia socială – de la tânăra care spăla rufe să se întrețină, la stăpâna unei case slujită de persoane de culoare – are însă un preț. Stella a trebuit să renunțe la jumătatea ei, Desiree, să uite locul natal, mama, propriul ei trecut și identitatea. Devenită soție de bancher și o persoană importantă în comunitate, ea uimește pe toată lumea cu opiniile rasiste, când prima familie de negri se mută în cartier. Construindu-și o identitate falsă, Stella duce povara grea a unui secret care, dacă s-ar afla, i-ar răpi soțul, copilul și bunăstarea.

Pe de altă parte, Desiree se confruntă cu aceeași dramă rasială. Afro-americană cu pielea deschisă la culoare, ea a făcut păcatul de a se căsători cu un negru. Iar fiica ei, Jude, avea să plătească pentru greșeala mamei, pentru că în Mallard nu se tolera un astfel de lucru. Iar Jude „era neagră. Neagră neagră. Atât de neagră, că bătea în violet. Neagră precum cafeaua, precum asfaltul turnat, precum spațiul cosmic, neagră precum începutul și sfârșitul lumii”.

Brit Bennett observă în Jumătatea dispărută impactul rasismului asupra unei familii, pe parcursul a aproape patru decenii. La începutul anilor 90, situatia este mult mai bună decât la mijlocul secolului 20. Agresivitatea și segregaționismul în forme extreme par să se fi estompat. Pe de altă parte însă, răul a fost făcut. Sufletele mutilate au transferat poverile păcatelor la generația următoare. Iar pentru vindecarea unor asemenea răni există o singură soluție – uitarea.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508