spot_img

„La Pietà du Kosovo”. O fotografie cât o istorie

Ryvije Elshani-Dina, aflată în centrul fotografiei urlând de durere pentru fratele ei Nasimi, ucis de poliția sârbă în 1990, s-a stins din viaţă. Momentul tulburător al acelor ani a fost surprins de fotojurnalistul francez Georges Mérillon într-o imagine emoţionantă, cunoscută în întreaga lume sub denumirea de Pietà din Kosovo.

În 1990, Georges Mérillon a plecat ca reporter de război în Kosovo. Aici, în timpul conflictelor dramatice, surprinde priveghiul familiei Elshani la catafalcul tânărului  Nasimi, protestatar şi erou în lupta pentru independenţă. Acest instantaneu plin de durere ce înfăţişează doliul şi funeraliile tipice Peninsulei Balcanice a devenit unul dintre simbolurile pentru eternitate al războaielor sângeroase. Cu fotografia sa impresionantă, asemănătoare unei picturi renascentiste, făcută în localitatea Nagavc, la 28 ianuarie 1990, Georges Mérillon a câştigat premiul World Press Photo, în 1991. Ea spune povestea unei familii care reflectă istoria unei ţări întregi.

În reportajul produs de Mérillon pentru revista Time, acesta scrie: „După ce președintele sârb Slobodan Milošević a abolit statutul autonom al acestei provincii Iugoslavia, au existat zeci de proteste și decese în fiecare zi. AFP (Agence France-Presse, cea mai veche agenție de știri din lume și una dintre cele mai mari, fondată în anul 1835 de către Charles-Louis Havas, părintele jurnalismului global, n.n.) a relalat despre aceste conflicte în regiune, timp de câteva zile, dar informațiile au fost slab receptate. Puțină lume a știut atunci să localizeze Kosovo pe o hartă a Europei”, explică Georges Mérillon, care privește înapoi la fotografia sa funerară, redenumită ulterior La Pietà du Kosovo.

 

Fotograful Georges Mérillon era de două zile la Prishtina, capitala Kosovo, unde se afla un mic grup de jurnaliști străini. În dimineața zilei de 28 ianuarie, au aflat despre ambuscadă: „Cu ajutorul unui jurnalist kosovar, a fost organizat un convoi pentru a ajunge împreună acolo. În ciuda blocajelor armatei sârbe și a mai multor ocoliri, după câteva ore am reușit să ajungem în satul Nagavc. Sătenii se adunaseră într-o piață. Au fost surprinși la început să ne vadă, dar foarte curând au vrut să ne arate ce se întâmplase cu unul dintre ei și ne-au dus la casa familiei Elshani. Lângă capul tânărului Nasimi Elshani, era Sabrié, mama lui. În dreapta imaginii, privirea fixă ​​a surorii mai mici a lui Nasimi, Aferdita, 16 ani. În centru, cealaltă soră, Ryvije, zguduită de durere. Jos, la poalele sicriului, în afara cadrului, stătea soția decedatului, ținându-l în brațe pe fiul lor de trei luni. Cu o zi înainte, Nasimi Elshani mersese la un miting împotriva guvernului iugoslav, la Rahovec, cu prietenii săi. Au fost pândiți de poliția lui Milošević, care a tras fără avertisment. Au fost ucişi 32 de bărbaţi. Potrivit unui ritual funerar kosovar, jelitul şi priveghiul durează 48 de ore. Am rămas cu aceste femei câteva minute, o oră în sat și apoi a trebuit să ieșim din nou în stradă pentru a ajunge la Prishtina”. Fotografia lui Mérillon a fost publicată pentru prima dată în Express, pe o jumătate de pagină, apoi câteva luni mai târziu, în Figaro, fără a aminti contextul geopolitic al fotografiei. Imaginea este apoi larg distribuită în întreaga lume. Un membru al familiei Elshani care locuiește în Elveția l-a contactat pe Mérillon pentru a-i solicita un print, pentru cei apropiați. „Am aflat mai târziu că fotografia fusese atârnată pe unul dintre pereții casei familiei. De asemenea, a fost reprodusă de separatiștii kosovari în postere politice”. În 1999, Mérillon s-a întors în Kosovo cu trupele coaliției internaționale: „Am vrut să știu ce s-a întâmplat cu aceste femei. După câteva zile de investigații, am găsit-o în cele din urmă pe una dintre surorile lui Nasimi, Aferdita, care rămăsese în Kosovo. Toți erau în viață și refugiați în Albania. Am așteptat întoarcerea lor și am putut asista la reunirea familiei. Fosta  cameră unde am realizat fotografia era în ruină. Stând împreună, le-am mărturisit gândurile mele de atunci, din ianuarie 1990: Sunt gata să intru în prima cameră. Toți bărbații din familie stau pe podea, înconjurați de vecini și prieteni. Apoi intru într-o a doua cameră. Corpul lui Nasimi Elshani întins pe pământ. Există numai femei în jur. Aud doar bocete. Cameramanul a venit cu mine și a aprins lumina. Proiectorul se oprește în cele din urmă și continuu să fotografiez. Lumina este slabă și intră în cameră printr-o singură fereastră. O ceață groasă se formează în fereastră și împrăștie o lumină ciudată…”

Această fotografie este imaginea-simbol a unui deceniu de violență și război în fosta Iugoslavie, care a zguduit opinia publică internaţională în anii ’90.

 

Maria Dobrescu

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508