Scrisoteca 15, invitat Denisa Lepădatu

feb. 2nd, 2021 | By | Category: Postcard

Când bați palma cu intimitatea ta și a lucrurilor tale, când te așezi comod în tine însuți și îți îngădui condiția și ființa de scris, doar atunci, numai atunci poți să lași lumii un semn. Semnul tău. 

Derulăm, în câteva minute și cuvinte fără timp, filmul scrisului tău ca personaj principal.

Denisa Lepădatu este elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, profil matematică-informatică intensiv informatică. Denisa este autoarea a opt cărți de poezie și proză scurtă, redactor la numeroase reviste literare din țară și din afară, făcând parte inclusiv din Editorial Board-ul revistei Immortalists Magazine cu sediul în New York. A primit numeroase distincţii literare, dintre care le selectăm pe cele mai importante: Premiul APLER pentru promovarea tinerelor talente, pentru cele două cărți apărute în anul 2014; Premiul Municipiului Galați, pentru contribuția deosebită la dezvoltarea culturii, literaturii și publicisticii gălățene în rândul tinerilor; Premiul I la Concursul Național „Cele mai frumoase poezii de dragoste ale adolescenților” (2017), Premiul I la Concursul Național „Cele mai frumoase povestiri ale adolescenților” (2018), organizate de Clubul UNESCO-Adolescenții; Premiul I la Concursul Național „Ion Creangă” – povești. Este prezentă în antologia „Itinerarii”, apărută, în 2019, la Editura Muzeul Literaturii Române din București, care cuprinde textele câştigătoare scrise pentru programul „Rezidenţa LiterArt Franța-România” – prima rezidenţă de scriere creativă şi creaţie vizuală din România dedicată adolescenţilor.

 

Inimă și creier

De ce scrii? Ce reprezintă scrisul pentru tine? 

 

Scriu pentru mine și scriu pentru eliberare. În momentele de preaplin interior, conștientul și subconștientul meu par că devin o singură entitate ce se materializează și revarsă sub forma cuvintelor.

Scriu ca formă de meditație pentru a putea obține o perspectivă mai amplă și obiectivă asupra lumii înconjurătoare și pentru a mă înțelege mai bine. Cu poezia îmi pare că vorbesc cu mine însămi.

Însă uneori, apelez la scris și pentru a-mi readuce confortul interior. Atunci când realitatea mă dezamăgește sau ceva mă întristează, îmi pare că mintea preia controlul oferind mâinii șansa de a-mi readuce liniștea și calmul.

Pe scurt, scriu pentru a putea supraviețui.

Unde scrii? Ce semnifică pentru tine locul în care scrii?

 

Scriu de regulă în spații închise, dar cu priveliști largi (prefer de la înălțime), în liniște, desigur, și, dacă e posibil, în singurătate. Nu cred însă că locul în sine are vreo însemnătate anume și nici că-mi influențează prea mult rezultatul actului creativ, deși câteodată poate să inhibe procesul în sine.

Ce te inspiră oricând?

 

Lumea, privită din punct de vedere științific, îmi aduce de multe ori inspirația poetică de care am nevoie.

Spre exemplu, îmi place uneori să privesc oamenii nu ca pe niște ființe pătimașe, cu grijile și temerile lor, ci ca pe o sumă de atomi și praf de stele, cu trăsături ghidate de dubla spirală din celulele lor și de procesul evolutiv ce s-a petrecut (și se petrece) de-a lungul unui timp nedefinit.

Cu fiecare nouă perspectivă asupra lumii pe care știința mi-o deslușește, cu fiecare lege strictă pe care o impune, inclusiv cu limitările ce rezultă din asta, ființa mea se revoltă în aceeași măsură în care se și bucură. Pe cât de frumoase sunt rigurozitatea și precizia, pe atât scrierile mele nu vor să li se conformeze, inspirându-mă să mă descătușez de limite și să creez lumi care mai de care mai nonconformiste.

Ce te liniștește și te aduce în starea de scris?

 

Starea de scris este dependentă, în general, de două lucruri: atmosfera generală, liniștea locului în care mă aflu (indiferent care ar fi acesta) și starea neliniștită a sinelui meu. Astfel, nu trebuie decât să găsesc un loc propice scrisului și să am la îndemână jurnalul sau laptopul.

De restul se ocupă neliniștea din interior.

Ai făcut vreodată terapie ca să te întorci la tine / la scris?

 

De-a lungul timpului am trecut de câteva ori prin blocaje, ca și cum ceva se pune de-a curmezișul în calea cuvintelor mele și le oprește din a putea fi așternute pe hârtie. În astfel de momente, am nevoie de perioade de introspecție pentru a găsi o soluție și a înlătura îndepărtarea inspirației. Uneori, soluția e ieșirea din zona de confort – riscuri, provocări sau înfruntarea unor temeri. Alteori, e doar o porție mare de clătite cu ciocolată și câteva zile dedicate unui roman. În orice caz, până în momentul actual, întotdeauna am găsit de una singură modalități de a ieși din această stare.

Cred că acestea se încadrează cumva la (auto)terapie.

Care sunt tabieturile tale poetice / cuvintele compatibile cu scrisul tău?

 

Tabieturi nu am, însă sunt două cuvinte ce se țin scai de mine și care, împreună sau separat, fie îmi oferă un start, fie au chiar ele un rol crucial în transmiterea mesajului poetic în mod optim: inimă și creier.

Dacă nu ai fi scris, ce ai fi făcut?

 

Biologie moleculară, în special genetică și neuroștiință, iar pentru a putea aborda cele mai complexe probleme din aceste domenii la modul cel mai eficient și modern, aș studia matematică și informatică. De altfel, înspre domeniile menționate mă și îndrept în momentul de față și cred că, într-o anumită măsură, acestea ar putea substitui scrisul – știința nu este decât o artă mai obiectivă, nu la modul complet, dar suficient cât să-mi satisfacă simțămintele și să-mi mențină în stare de veghe propriile incertitudini.

 

Proiect inițiat de Florina Zaharia

 

Număr de vizualizări :557


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro