spot_img

Expoziția ”Future is a safe place hidden in the witch’s braid”

Marți, 16 februarie 2021, începând cu ora 18.00, în Pavilion32, Calea Dorobanți 32, este inaugurată o expoziție interdisciplinară de artă contemporană care subliniază importanța combaterii stereotipurilor despre vrăjitoare prin explorarea practicii vrăjitoriei și poziționarea acesteia ca instrument politic de emancipare feministă în secolul 21.

Ore de vizitare în perioada 16-27 februarie:

lu-vi: 16:00-20:00; Sâ: 11:00-17:00

Artistele Mihaela Drăgan și Virginia Lupu supun dezbaterii problema vindecării romilor din societatea actuală, care trăiesc cu o suferință transgenerațională transmisă genetic de către strămoșii lor, victime ale sclaviei și ale Holocaustului, printr-un act artistic sub formă video și printr-o lucrare de instalație de casete luminoase. Validitatea temei abordate în expoziție este confirmată de contextul actual, în care societatea contemporană continuă să genereze noi stereotipuri despre vrăjitoare.

Prin instalația video inedită prezentată în expoziție (semnată de Mihaela Drăgan), artista reexaminează istoria romilor și trasează o nouă perspectivă asupra viitorului femeilor rome în societatea noastră. Demersul ei este articulat în jurul  Roma Futurismului, o estetică culturală dezvoltată chiar de artistă, care include elemente de realism magic și science fiction în cultura romă, aducând împreună tehnologia avansată a viitorului și vrăjitoria.

 

Roma Futurismul chestionează incertitudinea viitorului pentru romi într-o Europă rasistă – nesiguranță care conține totodată presiunea de a ne reaminti mereu istoria necunoscută și nerecunoscută a romilor.

Artista Mihaela Drăgan declară: „Instalația video Future is a safe place hidden in my braids imaginează ritualuri performative de vindecare a traumei rasismului și proiectează un viitor utopic în care vrăjitoarea romă este lidera unei lumi în care oprește ciclul istoric al opresiunilor.”

Ideea care stă la baza Roma Futurismului s-a dezvoltat în contextul local contemporan, în care vrăjitoarea romă este văzută în mod stereotipic ca o femeie fără educație, prinsă într-un trecut incompatibil cu prezentul dominat de știință, o femeie care nu știe să folosească tehnologia și nici nu are această dorință.

 

A doua parte a expoziției prezintă lucrarea Virginiei Lupu, o instalație care cuprinde o serie de lightbox-uri (casete luminoase) și care a fost expusă în 2019 în Belgia în cadrul festivalului de artă EUROPALIA.

Conceptul Virginiei Lupu pune în discuție felul în care discursul public despre vrăjitoarele rome nu face altceva decât să inspire publicului frică și stigmatizare.

Lucrările Virginiei Lupu sunt rezultatul colaborării cu Mihaela Mincă, care a transmis tradiţia magiei și fiicelor sale.

Anca Rujoiu, curatorul lucrărilor Vrăjitoarea fără eșec declară: „În contrast cu reprezentările stereotipice în media și în discursul public, care denotă frică și stigmatizare, lucrările Virginiei Lupu poziționează practica magiei ca un instrument de putere pentru femei.“

Între 16- 27 februarie publicul bucureștean are ocazia să viziteze expoziția Future is a safe place hidden in my braids și astfel să mediteze asupra existenței unui tip de gândire, care culmea, încă mai tronează în secolul 21, și anume cel al formelor stereotipice transpuse alterității vrăjitoarelor.  Ore de vizitare: lu_vi: 16:00_20:00; Sâ: 11:00_17:00

 

 

Informații despre artiste

 

Mihaela Drăgan este o artistă multidisciplinară, cu studii de teatru, care locuiește în București și lucrează în alte câteva țări. În 2014, împreună cu alte actrițe rome, a fondat compania independentă de teatru rom Giuvlipen, „un teatru revoluționar”, conform agenției de presă Reuters, un fenomen cultural pe scena locală.

În 2018 Drăgan a fost artistă rezidentă în Hong Kong la Centrul de Artă Contemporană Para Site unde a dezvoltat conceptul de futurism rom – un nou curent artistic care combină elemente de science fiction, istoria și cultura romilor, fantezie, subiectivitate romă, realism magic, tehnologii creative cu practici magice și ritualuri de vindecare.

Performance-ul ei, Roma Futurism, a fost prezentat în mai multe spații de artă ca Muzeul de Artă Contemporană din Belgrad, FutuRoma – expoziție colaterală la Bienala de la Veneția, Institutul Cultural Român din Londra.

În 2019 este selectată în programul de rezidențe International Residency for Emerging Playwrights: 2019 Focus Europe, la prestigiosul Royal Court Theatre din Londra, unde scrie piesa de teatru Romacen: Vremea Vrăjitoarei, pusă în scenă în același an la Teatrul Andrei Mureșanu din Sfântu Gheorghe.

În 2020, odată cu imposibilitatea de a exprima prin intermediul artei teatrale, din cauza pandemiei, artista trece în mediul video art-ului, Future is a safe place hidden in my braids fiind primul său proiect de film pe care îl semnează.

 

 

Virginia Lupu este o artistă-fotograf care caută să-și prezinte personajele așa cum există și coexistă în societate, fără a le altera reprezentarea pentru a se potrivi unor norme, așteptări sau stereotipuri sociale. Această practică este foarte vizibilă în proiectul său dedicat vrăjitoarelor rome. Începând cu rădăcinile adânci ale practicilor magice din mentalitatea colectivă, acest proiect propune demitizarea și de-vulgarizarea imaginii practicilor spirituale alternative prezente în contextul român. Practicile oculte și magice nu sunt reprezentate aproape deloc în cultura vizuală română. Așadar, acest proiect încearcă să deschidă o zonă a explorării și valorificării superstițiilor rome, practicilor magice și vrăjitoriilor, oferind în același timp o înțelegere profundă și nealterată a acestui aspect, al unei culturi matriarhale în cadrul unei societăți patriarhale.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508