Institutul Cervantes din București inițiază programul cultural pe anul 2021 cu seria de proiecții de filme dedicate uneia dintre actrițele reprezentative ale cinematografiei spaniole, Ángela Molina, a cărei carieră strălucitoare va fi încununată cu Premiul Goya de Onoare în cadrul ediției de anul acesta a prestigioaselor premii spaniole. În perioada 12-28 februarie, în fiecare vineri, începând cu ora 21:00, timp de 48 de ore, gratuit, pe canalul de Vimeo al Institutului Cervantes, cinefilii o vor putea vedea pe actriță în trei dintre cele mai importante filme din cariera ei: La Sabina/Sabina,La mitad del cielo/Jumătatea cerului și Las cosas del querer/Lucrurile iubirii. Ángela Molina este una dintre actrițele remarcabile ale cinematografiei spaniole. Cariera ei a început în plină Tranziție Spaniolă și continuă până în prezent, cu un parcurs cinematografic ce cuprinde numeroase participări în filme internaționale, între care colaborarea cu Buñuel a fost punctul de pornire și de afirmare. Academia de Arte și Științe Cinematografice din Spania îi va decerna anul acesta, în cadrul ceremoniei de pe 6 martie, Premiul Goya de Onoare pentru „recunoașterea carierei excepționale a acestei colege atât de iubite de noi toți pentru autenticitatea, talentul ei incontestabil și speciala ei sensibilitate”.
Ángela Molina are una dintre cele mai longevive cariere, cu o filmografie extinsă de aproape o sută de filme realizate de marii regizori ai cinematografiei spaniole. S-a născut la Madrid în 1955, într-o familie de artiști, fiind al treilea dintre cei opt copii ai lui Antonio Molina și Ángela Tejedor și sora actorilor Miguel, Paola și Mónica Molina. A studiat balet clasic, flamenco și artă dramatică la Școala Superioară din Madrid și a debutat în film la vârsta de nouăsprezece ani în No matarás(1975) și No quiero perder la honra (1975), iar faima internațională i-a fost adusă de interpretarea personajului Conchita din Acest obscur obiect al dorinței (1977) de Luis Buñuel.
De-atunci, timp de mai bine de patru decenii, actrița a jucat în numeroase filme realizate de mari regizori spanioli, europeni și latino-americani. Pentru rolurile sale remarcabile a fost distinsă cu premii prestigioase, precum Premiul Național de Film, Medalia de Aur pentru Meritul în Arte Frumoase, Cochilia de Argint la Festivalul de la San Sebastián, printre multe altele. A colaborat de mai multe ori cu regizori precum Jaime Chávarri, în filmele A un dios desconocido (1977), El río de oro (1986) sau Las cosas del querer (1989), cu Manuel Gutiérrez Aragón, în El corazón del bosque(1979), Demonios en el jardín (1982) și La mitad del cielo (1986); printre rolurile remarcabile, se numără cele din Lola (1986), în regia lui Bigas Luna, Los restos del naufragio (1978), ¡Oh cielos! (1995), regizate Ricardo Franco, Carne Trémula (1997) și Los abrazos rotos (2009), semnate de legendarul Pedro Almodóvar.
Program:
12 februarie: La Sabina /Sabina (Spania/Suedia, regia: José Luis Borau, 1979)
19 februarie: La mitad del cielo/Jumătatea cerului (Spania, regia: Manuel Gutiérrez Aragón, 1986)
26 februarie: Las cosas del querer/Lucrurile iubirii (Spania, regia: Jaime Chávarri, 1989)
La Sabina/Sabina
Michael este un scriitor englez care se mută într-un oraș din Spania pentru a fugi de propria-i viață. El decide să cerceteze viața unui călător care ar fi trăit în secolul al XIX-lea, deoarece se spunea că ar fi fost ucis de o femeie-balaur, cunoscută sub numele de La Sabina. Pornind de la poveștile călătorilor englezi din Spania secolul al XIX-lea care străbăteau țara în căutarea misterelor acesteia, filmul ne poartă într-o lume stranie, în care încă persistă o anumită mitologie despre femei, un amestec de culoare locală și perspectiva străinului care se perindă printr-un mic sat andaluz. Această enclavă ne este oferită ca o temă recurentă abordată de regizorul José Luis Borau dintr-o perspectivă nouă și diferită față de cinematografia spaniolă de până atunci. Filmul este o coproducție cu Suedia și o prezintă în rolul Pepei pe tânăra Ángela Molina, alături de Ovidi Montllor, într-o distribuție care îi confirmă locul în cinematografia europeană și internațională, loc pe care îl confirmase deja cu doi ani mai devreme grație colaborării cu Luis Buñuel.
La mitad del cielo/Jumătatea cerului
După Războiul Civil, Rosa, o femeie frumoasă și harnică, se îndrăgostește nebunește de un ascuțitor de cuțite care, în timp, se dovedește a fi un escroc. După ce rămâne văduvă, emigrează la Madrid împreună cu fiica ei și începe să lucreze ca asistentă medicală în casa lui Don Pedro, un influent negustor de alimente.
Manuel Gutiérrez Aragón este un regizor-cheie în cariera Ángelei Molina, protagonistă în mai multe dintre filmele pe care le-a realizat în anii tranziției, precum Camada negra (1977), El corazón del bosque (1979) și Demonios en el jardín (1982). Acțiunea filmului se concentrează pe traseul unei călătorii dinspre nordul Spaniei spre capitală, iar sensibilitatea feminină este firul călăuzitor al poveștii unei femei pe care Ángela Molina o interpretează cu naturalețea care dezvăluie complexitatea personajelor pe care actrița obișnuiește să le joace.
Las cosas del querer/Lucrurile iubirii
La sfârșitul Războiului Civil, un cântăreț homosexual, un pianist și prietena lui se reunesc pentru a forma un grup care va deveni faimos și va înregistra succes în întreaga Spanie. Cariera lor strălucită îi va duce înapoi la Madrid, unde vor cunoaște cele mai grele momente ale lor; aristocrația capitalei, plictisită și în căutarea unor emoții puternice, nu iartă și se întoarce împotriva lui Mario din pricina orientării lui sexuale, în timp ce mama Pepitei conspiră să o despartă pe aceasta de iubitul ei pianist.
Readucerea în atenție a cântecului popular spaniol copla (și a imaginarului său materializat în musicalurile populare spaniole din anii 1930 și 1940) ar fi fost imposibilă fără acest film, cu Ángela Molina și Manuel Bandera în rolurile cântăreților, într-o interpretare de mare finețe. Alături de evocarea universului cântecelor, filmul prezintă și culisele acestei lumi, introducând o aluzie la subversiunea ei morală și sexuală, dar și la trista ei eclipsare în perioada postbelică.
