Teatrul de Comedie își invită spectatorii pe canalul de youtube (Teatrul de Comedie Oficial), unde pot viziona gratuit un număr de patru spectacole lectură, adaptate și concepute special pentru mediul online. Spectacolele lectură fac parte dintr o tradiție respectată de zeci de ani: fie că a fost vorba despre procesul de căutare a unor comedii relevante pentru montare pe scena Teatrului – în special din dramaturgia românească contemporană, fie că au reprezentat o formă de recunoaștere a pieselor câștigătoare la Concursul de Comedie Românească, spectacolele lectură au devenit o adevărată atracție pentru publicul nostru, care a intrat astfel în contact cu cele mai noi idei și forme de expresie în teatrul contemporan.

Între ficțiunea și trăirea sfârșitului lumii există mereu o relație complementară ce potențează atât feluritele forme de utopie socială, cât și diferitele mecanisme de (auto)exilare. Imaginea literară multiplicatoare din proza latino-americană a secolului XX devine tot mai mult o forma mentis prin care și autorul, și cititorul pot da un sens și o semnificare oglindirii de sine în oglindirea lumii aflate sub dictaturi și fanatisme. Recenta cercetare publicată de Rodica Grigore la editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2021, ”Tigrul și steaua” , ne oferă argumentele conceptuale, imagologice și stilistice prin care ficțiunea ori narațiunea apocaliptică seduce publicul pentru a-i oferi șansa ideatică a unei exorcizări. Cu atât mai mult astăzi, când ne confruntăm cu măștile unei apocalipse post-libertariene și post-consumiste, tiparele narative ale sfârșitului lumii ne conduc mereu și mereu spre o imagine a lumii care își devoalează, mască după mască, limitele, fanatismul și fatalismul retoric. Apocalipsul nu e numai o temă literară, ci, mult mai grav, lumea din care facem parte și pe care, de cele mai multe ori, o cauționăm prin tăcerile și lașitățile noastre, fără a antrena gândirea critică, spiritul critic.

La 19 februarie 2021, se împlinesc 145 de ani de la nașterea uneia dintre cele mai puternice, carismatice și dăruite cu geniu personalități artistice românești, sculptorul Constantin Brâncuși. De Ziua Brâncuși, Editura Casa Radio aduce în atenția publicului un album de colecţie: „Imago Mundi – Isvor. Cantemir, Enescu, Brâncuși” – o cutie cu 3 CD-uri, fiecare CD fiind dedicat unei personalităţi care a marcat, în epoci diferite, cultura națională și universală.

După o carieră de succes în America, incluzând absolvirea prestigioasei şcoli de actorie a lui Bobbie Chance&Larry Chance, ce a şcolit nume precum Brad Pitt, Jennifer Aniston, Drew Barrymore, şi câteva producţii cinematografice la activ, cea mai importantă fiind „Wild sunflower” un film de scurtmetraj produs de ea și regizat de către regizorul nominalizat la Oscar Jhonathan Heap, în care a avut rol principal şi pentru care a primit în România Premiul de Excelenţă în Actorie, Sabina Lisievici a semnat de curând un contract important cu Worldwide Talent Management, cu sediul în Vancouver-Canada, o importantă agenţie de management artistic la nivel internaţional.

O muzică plină de vervă, ”spumoasă”, este ceea ce ne-a lăsat Rossini, celebrul compozitor italian de operă, autor al unor capodopere ca ”Bărbierul din Sevilla” sau ”La Cenerentola” (”Cenușăreasa”). ”Încântarea trebuie să fie baza și scopul acestei artei [muzica]. Melodie simplă și ritm clar” – așa își definea arta marele muzician italian. De creația compozitorului născut la Pesaro ne vom bucura în interpretarea Orchestrei Naționale Radio și sub bagheta muzicianului italian DAVID CRESCENZI. În prezent dirijor invitat al Operei din Düsseldorf (Germania) și director artistic al Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, David Crescenzi a studiat muzica chiar la Conservatorul din orașul natal al lui Rossini! În concertul transmis LIVE de la la SALA RADIO vineri, 19 februarie 2021, ora 19.00, veți asculta 3 uverturi semnate de ROSSINI din operele Domnul Bruschino, Contract de căsătorie și Scara de mătase. Seara se va încheia cu ultima simfonie compusă de MOZART, considerată una dintre cele mai frumoase simfonii ale clasicismului muzical: Simfonia nr. 41 – Jupiter, creată de Amadeus în vara anului 1788.

La Editura ,,Neuma” va apărea, în curând, volumul de poezie ,,Kilometrul zero și alte poeme”, de Mihai Păcuraru.

Primăria Capitalei prin Biblioteca Metropolitană București (BMB) anunţă deschiderea expoziției „Lumi nevăzute” a artistei Iris Bianca Teodorescu luni, 22 februarie 2021, începând cu ora 17:30, la Artoteca BMB.

Joi, 18 februarie 2021, începînd cu ora 19.00, Bogdan Jitea va intra în dialog cu Adrian Cioroianu și Mihai Fulger, pornind de la volumul Cinema în RSR. Conformism și disidență în industria ceaușistă de film, recent apărut în colecția „Cinema” a Editurii Polirom. Moderează Ionuț Mareș. Cinematografia, prin definiție o artă pentru mase, a ocupat un rol important în mașinăria propagandistică a regimului comunist din România. Sesizîndu-i potențialul de armă ideologică, Nicolae Ceaușescu a transformat-o într-o adevărată industrie pusă în slujba politicului, cu o producție axată pe două direcții prioritare: filmul istoric – care conectează regimul la un trecut legitimator și care, în timp, va contribui tot mai mult la cultul personalității Conducătorului – și filmul de actualitate. În această concepție, superproducțiilor „epopeii naționale cinematografice”, precum Dacii, Columna, Mihai Viteazul sau Mircea, li s-au adăugat filmele ancorate în „realitatea socialistă”, menite să oglindească transformările din societate dintr-o perspectivă oficială. Chiar dacă cinematografia din Republica Socialistă România a fost una strict controlată de partidul-stat, avînd ca scop principal sprijinirea regimului, au existat totuși cineaști care au reacționat la presiunea politicului. Unii au adoptat o strategie de rezistență pasivă, alții și-au apărat concepția artistică fără a ezita să intre în conflict cu sistemul. Deși supravegheați de Securitate, cenzurați și, în unele cazuri, interziși, aceștia au reușit să realizeze filme care au demascat ipocrizia și minciuna societății ceaușiste.

Editura Cartier prezintă noutățile lunii ianuarie 2021.

”În căutarea adevărului pierdut” (Editura Coresi, 2020) este ca un pariu făcut cu teama că îl vei pierde din primele pagini. Sumarul și bibliografia acestei Incursiuni în frământările omului modern, propusă de doctorii Ana Bahmuțan și Teofil Duțu (colegi de liceu buzoian și de studenție, care s-au întâlnit într-o carte “la două mâini” – și minți!), limitează curajul multor cititori (sau dimpotrivă?) de a-și permite “riscul” unei lecturi atât de complexe.