136 de lucrări vândute la marile case de licitații din întreaga lume, 9 milioane de dolari pentru cea mai scumpă operă de artă, un total de 88 de milioane de dolari vânzări în licitații și locul 44 în Top 1.000 artiști contemporani internaționali – sunt rezultatele înregistrate de artistul român Adrian Ghenie, în ultimele 2 decenii, potrivit unui raport realizat de Artprice. Creațiile contemporane semnate de Adrian Ghenie ating cote înalte, la nivel internațional, însă nici piața românească de artă nu face excepție, plasându-l în topul artiștilor contemporani cu recorduri în fiecare sezon. Doar anul trecut, au fost vândute prin licitațiile organizate de Artmark 6 lucrări semnate de Adrian Ghenie, din care 5 realizate în perioada sa românească de creație (actualmente artistul locuind și creând la Berlin). În prima Licitație de Artă Postmodernă și Contemporană, din 18 februarie, artistul Adrian Ghenie este prezent, în mod excepțional, cu 2 opere de artă de mari dimensiuni. „Nova”, purtând numele exploziei stelei care devine mai strălucitoare, pentru ca apoi să revină la forma inițială, ne înfățișează un univers în dezintegrare și renaștere totodată; lucrarea, realizată în 2005, are un preț de pornire de 50.000 euro. Cea de-a doua lucrare semnată Ghenie, „Untitled”, aparține unui ciclu din anii 2000, expus inițial la Centrul Cultural Sindan din Cluj, ce propunea, prin ansamblul lucrărilor componente, o mitologie personală, pornind de la încărcătura semantică a unor obiecte-cheie, precum îngerul, scoica, roaba și simboluri ale timpului. Lucrarea are un preț de pornire de 40.000 de euro.

Reprezentarea peisajului transilvănean ca un teritoriu pastoral, mitic, cu râuri şi munţi impresionanţi este reprodusă la nesfârşit în broșurile turistice și evocările celor care l-au locuit sau vizitat, conservând astfel fanteziile legate de peisajele pitoreşti şi romantice din secolul al 19-lea. Expoziția aruncă o privire critică și asupra construcției acestui tip de reprezentare și substituie actul contemplării nostalgice, presupus „neutre”, cu metodologia unei nostalgii reflexive (Svetlana Boym), critice, fragmentare, uneori ironice, care încearcă să reconstituie procesul prin care peisajul şi-a pierdut propria lizibilitate, naturalizând o anumită construcție socială ori culturală.Începând cu data de 10 februarie 2021, ora 12.00, expoziția Transylvania Retouched. A Matter of Landscape and Representation se deschide la Centrul Multicultural al Universității Transilvania. Proiectul expoziţional, curatoriat de Daniela Duca şi Virág Major şi organizat de ICR Berlin, include poziții artistice contemporane ale unor artiști atât români cât și maghiari, preponderent originari din Transilvania, care abordează tema reprezentării peisajului natural și implicațiile sociale și culturale ale acestor reprezentări.

Pe 20 si 21 februarie 2021 Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” vă invită să sărbătoriți împreună unul dintre cele mai tandre momente ale începutului de primavară: Dragobetele, sau, aşa cum este consemnat în calendarul tradiţional popular, Ziua Îndrăgostiţilor. Cu această ocazie, Muzeul Satului organizează o serie de acțiuni culturale care să ne aducă aminte de tradițiile care aveau loc în această perioadă. „Entitate mitologică asemănătoare lui Cupidon, Dragobete se consideră a face parte din multitudinea de zeităţi păgâne care populau spaţiul balcanic şi danubiano-pontic, unde era şi protector al animalelor, dar şi al iubirii celor care se întâlnesc şi se logodesc, aşa cum şi păsările «se logodesc» în această zi. În ziua de Dragobete, în satele româneşti se practicau multe credinţe legate nu numai de dragoste şi fertilitate, dar şi de vindecare şi renaştere prin puterea naturii şi a plantelor. Astfel, se spunea că cine participa la această sărbătoare avea să fie ferit de bolile anului, şi mai ales de febră, şi că Dragobetele îi ajută pe gospodari să aibă un an îmbelşugat”, conf. univ. dr. Paula Popoiu, manager Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

A devenit o tradiţie să sărbătorim Ziua Îndrăgostiților la muzeu împreună cu artişti și meşteri populari, care vor prezenta în cadrul unui târg tradiţiile legate de începutul primăverii. Ziua de sâmbătă, 20 februarie, este dedicată copiilor, care pot participa la o serie de ateliere de creaţie. Duminică, 21 februarie, vor veni să ne încânte Gelu Voicu și Taraful Lăutarii din Teleorman, Polina Gheorghe, Maria Băndoiu, Narcisa Băleanu, Iulia Mihai, Nicu Mâță si actorul Nae Alexandru.

Concursului Internațional de Arte plastice “Citadela artelor” se alătură Asociația Localităților și Zonelor Istorice și de Artă din România. ALZIAR va oferi un premiu special important, suplimentând astfel lista premiilor acestei competiții. Concursul “Citadela artelor” este organizat de Ovalsart, în parteneriat cu Asociația Pro Valores, Muzeul Național Peleș, Centrul Cultural “Aurel Stroe” și este un proiect câștigător al grantului oferit de Petrotel Lukoil.

Afrodita Cionchin, directorul revistei culturale bilingve ”Orizonturi culturale italo-române”, a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, detalii despre cel mai recent număr al publicației.

SECS – Societatea de Educație Contraceptivă și Sexuală lansează Myra, prima aplicație mobilă de educație pentru sănătate sexuală în limba română. Aplicația oferă utilizatorilor informații despre relații, contracepție, sexualitate, sarcină, fertilitate și infecții cu transmitere sexuală. Myra este o aplicație „all in one”, utilă tuturor utilizatorilor de peste 15 ani, atât pentru tineri, cât și pentru persoanele adulte, și poate fi descărcată gratuit pe telefonul mobil, din App Store, Google Play și AppGalery.