spot_img

Teatru cu Maia Morgenstern și documentar despre Constantin I. Karadja, de Ziua Comemorării Victimelor Holocaustului, la ICR Stockholm

Ziua Internațională a Comemorării Victimelor Holocaustului, 27 ianuarie, este marcată de ICR Stockholm prin două evenimente derulate pe canalele online ale reprezentanței: spectacolul de teatru „Cele mai frumoase zile ale tinereții mele” și filmul-documentar „Constantin I. Karadja (1889-1950) – un diplomat care a salvat vieți”. „Cele mai frumoase zile ale tinereții mele” de Ana Novac, prezentat în parteneriat cu Teatrul Evreiesc de Stat și subtitrat în engleză, va fi transmis, între 27-30 ianuarie 2021, pe canalul YouTube al ICR Stockholm. Spectacolul, un proiect exclusiv feminin, este regizat de Liana Ceterchi. Personajul Ana Novac este întruchipat de Maia Morgenstern, iar monoloagele din jurnal sunt interpretate de Katia Pascariu, Viorica Bantaș, Alexandra Fasolă, Iolanda Covaci, Luana Stoica. Scenografia spectacolului este semnată de Viorica Petrovici.

Ana Novac, născută Zimra Harsányi (1929-2010), provine din nordul Transilvaniei și a fost deportată la vârsta de 14 ani. Jurnalul pe care îl ținea într-un lagăr de concentrare nazist a fost publicat pentru prima dată în Ungaria în 1966 și, ulterior, tradus în mai multe limbi. Mulți compară jurnalul Anei Novac cu „Jurnalul Annei Frank”. „Cât mai am încă putere să gândesc, eu hotărăsc – să trăiesc! Aici se încheie ceea ce am descifrat din notițele mele, iunie-octombrie 1944. N-am avut decât un singur gând: să-i strivesc, rămânând în viață cu orice preț”, spune Ana Novac, în jurnalul ei.

„Fiecare dintre noi este o fațetă a sufletului și a memoriei Anei Novac”, a declarat Maia Morgenstern, manager al Teatrului Evreiesc de Stat. „Suntem purtători de cicatrici din răni care nu sunt direct ale noastre, dar pe care totuși le purtăm cu noi. Este importantă această evocare, pe care o facem acum alături de ICR Stockholm, pentru a înțelege fantomele unui trecut dureros, amintirile unor evenimente cumplite care au împărțit lumea în călăi și în victime”, a subliniat actrița-manager.

De asemenea, de pe 29 ianuarie, ICR Stockholm prezintă, în limba suedeză, un material video, „Constantin I. Karadja (1889-1950) – un diplomat care a salvat vieți”, care include fragmente dintr-o dezbatere despre personalitatea lui Constantin I. Karadja, diplomat român cu origini suedeze, care și-a riscat viața și familia pentru a salva evrei de la deportare. Filmul descrie eforturile diplomatului de salvare a mii de persoane de origine evreiască de la deportare și exterminare, în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

În producția Trinitas TV, realizată de cercetătoarea Ileana Stanculescu, printre personalitățile care evocă personalitatea lui Constantin I. Karadja, sunt Vilhelm Mikael Willy Silberstein, fost președinte al Comitetului suedez împotriva antisemitismului, Olle Wästberg, diplomat, fost Consul General al Suediei la New York, Joakim Langer, jurnalist suedez, și Aurel Vainer, președinte de onoare al Federației Comunităților Evreiești din România.

„Prin acest documentar, transmis de ICR Stockholm, în parteneriat cu Trinitas TV, suntem onorați să îl evocămpe Constantin I. Karadja, care are o descendență suedeză pe linie maternă. De la moartea lui Constantin I. Karadja s-au comemorat anul trecut 70 de ani.La ICR Stockholm au fost organizate, în 2018, conferinţa Constantin I. Karadja: A Rescuer of Jews during the Holocaust.A Swedish-Romanian Contribution și vernisajul expoziției foto-documentare: Diplomaţia românească şi chestiunea evreiască. Documente diplomatice (1938-1945).Prin aceste acțiuni, ICR Stockholm continuă evocarea personalității diplomatului și încearcă să-i pună faptele și mai mult în lumină în spațiul suedez”, apreciază Bogdan Popescu, director al ICR Stockholm.

Constantin I. Karadja (1889-1950), diplomat, jurist, având și solide studii economice, istoric, bibliograf și cercetător, a fost desemnat în 1946 membru al Academiei Române. Fiul prințului Jean Karadja Pașa (1835-1894) – ministru plenipotențiar, diplomat al Imperiului Otoman și al lui Mary-Louise Smith (1868-1943), fiica senatorului suedez L. O. Smith, Constantin I. Karadja se naște la Haga, în timpul uneia dintre misiunile deținute de tatăl său acolo. Constantin I. Karadja a reprezentat România în calitate de consul la Budapesta (1921-1922), consul general la Stockholm (1928-1930) și Berlin (1932-1941). Întors în țară a deținut funcția de director al Direcției Afaceri Consulare (1941-1944). În semn de recunoaștere, Constantin I. Karadja a primit în 2005 titlul de Drept între popoare, din partea Institutului pentru Memoria Holocaustului Yad Vashem din Ierusalim.

27 ianuarie este data la care, în 1945, cel mai mare lagăr nazist de exterminare de la Auschwitz-Birkenau (astăzi în Polonia) a fost eliberat de armata sovietică.

Ziua Internaţională de Comemorare a Victimelor Holocaustului este marcată în fiecare an la 27 ianuarie, conform rezoluţiei A/RES/60/7, adoptată la 1 noiembrie 2005 de către Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU).

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508