Scrisoteca 11, invitat Ioan Matiuţ

ian. 5th, 2021 | By | Category: Postcard

Când bați palma cu intimitatea ta și a lucrurilor tale, când te așezi comod în tine însuți și îți îngădui condiția și ființa de scris, doar atunci, numai atunci poți să lași lumii un semn. Semnul tău.

Derulăm, în câteva minute și cuvinte fără timp, filmul scrisului tău ca personaj principal.

(născut la 18 decembrie 1956 în Chişineu-Criş, judeţul Arad) este scriitor, jurnalist şi editor. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România şi al P.E.N. Club România. Este licenţiat al Universităţii „Aurel Vlaicu”, Facultatea de Jurnalism. Are o prezenţă constantă în viaţa culturală a Aradului: lecturi publice, simpozioane, emisiuni TV, lansări de carte, articole în presa locală. Este redactor şef la „Monitorul cultural”, redactor la revista „Arca” şi conduce Editura MIRADOR unde publică volume ale unor scriitori valoroşi. Poeziile lui sunt traduse în engleză, franceză, germană, sârbă, slovenă, slovacă, arabă, italiană, spaniolă, poloneză, chineză şi maghiară. Publică poeme în mai multe reviste de literature din țară și străinătate. Cărțile sale au fost distinse cu mai multe premii.

 

A publicat următoarele volume de poezie:

stâlpi de sare, Arad, Editura Mirador, 1996;

umbre, Arad, Editura Mirador, 1999;

priviri, Arad, Editura Mirador, 2003;

déjà vu, colecţia „Poeţii urbei”, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2005;

déjà vu, ediţie în limba maghiară, Bratislava, Editura AB Art, 2010;

între ceruri, Timişoara, Editura Brumar, 2009;

respiră să nu uiţi, Iaşi, Editura TipoMoldova, 2011;

fuga din urmă, Bucureşti, Editura Tracus Arte, 2013;

după perete, Arad, Editura Mirador, 2015;

toate acestea, ediţie în limba chineză, Editura Casa Româno – Chineză, 2016.

contraatacul de panică, București, editura Tracus Arte, 2020

Apare în mai multe antologii de poezie din ţară şi străinătate:

7 poeţi români – 7 poeţi englezi, de azi (antologie bilingvă româno-engleză), Colecţia revistei Arca (1998);

O antologie a literaturii arădene de azi, editura Mirador (2000)

Ponton – antologie bilingvă româno-maghiară, editura Mirador (2003)

„pagini literare ro.” (antologie bilingvă) Forumul European al Revistelor Literare, ediţia I, Mamaia-2007 şi ediţia II a Balcic-2008

Thakira Min El- Balour  (Cristale de amintiri) –  antologie de poezie română contemporană; volum în limba arabă (antologie realizată de Marius Chelaru si Munir Mezyed, Editura Fundatiei Culturale Poezia, Iasi

 Spaţii părăsite – Cartea de la Lipova, Asociaţia Culturală Ariengarda, Editura Mirador, 2009

Antologia di letture a trieste – KUD Apokalipsa, (antologie bilingvă sloveno-italiană) Editura revistei Apocalipsa, Ljubljana, 2010

 Antologia poeziei române contemporane, (antologie în limbile română, engleză, franceză şi germană), Editura TopoMoldova, 2014

Panorama actuală a poeziei române (antologie în limba sârbă în traducerea lui Adam Puslojic), editura Filip Visnjic (Belgrad), 2013.

Cuvinte de legătură, Antologie de literatură bilingvă (română – maghiară) a scriitorilor din Arad și orașele înfrățite din Ungaria, edițiile 2016, 2017, 2018, 2019.

Caiete Nădlăcane/ Nadlaké zošity. Antologie româno – slovacă, Editura Mirador, 2019.

 

Experiențele, sentimentele, neliniștile și suferințele  sunt motoarele creației mele

 

  1. De ce scrii? Ce reprezintă scrisul reprezintă pentru tine?

Simt că am un loc al meu de unde văd și încerc să exprim prin poezie ceea ce văd. Mai scriu atunci când prea plinul dă pe dinafară. Este o formă de defulare și uneori de supraviețuire. Scrisul este modul cel mai intim prin care mă raportez la lumea din jur. Este și o reacție la șansa de a fi, la toate sentimentele, suferințele, misterele și neliniștile care mi se dau.

 

  1. Unde scrii? Ce semnifică pentru tine locul în care scrii?

Prima dată scriu în minte, atunci când mi se dă o stare. Acolo este laboratorul intim în care poemul ia prima formă. Apoi încerc să-l pun cât mai repede pe hârtie, să nu îl uit. Am tot timpul pixuri și hârtii prin buzunare. De obicei,  mi-e jenă să le scot și să scriu în locuri publice. Încerc să ajung cât mai repede într-un loc ferit. Nu mi-e întotdeauna ușor să-mi feresc poemele de uitare…

 

  1. Ce te inspiră oricând?

Pe lângă cele spuse deja, mă inspiră și experiențele de viață pe care mi le asum. De obicei, nu cele confortabile. Unele vin singure, pe altele le provoc, le trăiesc și apoi le las să se coacă. Încerc să mă bucur de unicitatea și frumusețea fiecărei clipe petrecute în natură. Evit să scriu sub influența unor lecturi pentru a nu cădea în tentația de a le parazita. Dar nu mă lasă rece o poezie bună și încerc să practic o invidie pozitivă în sensul că îmi doresc să scriu și eu cel puțin la fel de bine.

 

 

 

 

  1. Ce te liniștește și te aduce în starea de scris?

Așa cum am spus și la început, experiențele, sentimentele, neliniștile și suferințele sunt motoarele creației mele. Starea de confort îmi crează o lene spirituală din care simt nevoia să plonjez în hăul mocirlos, fără centură de siguranță, cu cititorul de gât. Alteori încerc să zgârâi peretele lumii cu unghia inimii, iar sângele și praful să le transform în poezie.

 

  1. Ai făcut vreodată terapie ca să te întorci la tine / la scris?

Nu am simțit nevoia de terapie pentru a mă întoarce la scris așa cum nu am forțat niciodată inspirația. Pentru mine, poezia este un fruct a cărui coacere nu trebuie forțată.  Nu urmăresc glorie sau alte avantaje prin scris. Pur și simplu încerc să aduc la lumină, cu respect față de cititor, ceea ce mi-e dat să trăiesc și să văd. Însă, trebuie să recunosc, mă bucură orice împărtășire și apreciere sinceră.

  1. Care sunt tabieturile tale poetice / cuvintele compatibile cu scrisul tău?

Nu am tabieturi, nici cuvinte magice care să-mi stimuleze creația. Lucrez mult pe poeme până ajung la o formă cât mai reușită. Încerc să le reduc la inedit, esență și simplitate, să le transform într-o trambulină pentru cititor. Apoi le văd din două perspective: a autorului și a cititorului, pe care încerc să-l implic cât mai mult. De fapt, ele niciodată nu mă satisfac pe deplin. Cred că atunci când mă vor mulțumi, va trebui să mă opresc.

 

  1. Dacă nu ai fi scris, ce ai fi făcut?

Mi-ar fi plăcut să practic și o formă mai expresivă decât poezia. De exemplu, arta plastică sau muzica. De aceea, încerc, la modul subtil, să dau ritm interior și chiar culoare poeziei.

 

Proiect inițiat de Florina Zaharia

 

Număr de vizualizări :295


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro