Specialiști din universități de top din România și Italia discută despre Romanitatea orientală și Italia din Antichitate până în secolul XX

dec. 10th, 2020 | By | Category: Postcard

Conferința internațională „Romanitatea Orientală și Italia din Antichitate până în secolul XX”, aflată la cea de-a doua ediție, este organizată în perioada 10-11 decembrie de către Accademia di Romania in Roma. Specialiștii invitați provin din medii academice precum Universitatea din București – Facultatea de Istorie, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași – Facultatea de Istorie, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca – Facultatea de Istorie-Filosofie, Università Roma Tre din Roma, Università degli Studi di Sassari, Associazione Italiana di Studi del Sud-Est Europeo (AISSEE) și Centrul Româno-Italian de Studii Istorice al Universității București și al Universității Roma Tre. Evenimentul este organizat cu patronajul Ambasadei României în Republica Italiană.

Lucrările conferinței se desfășoară online, pe platforma zoom, și pot fi urmărite pe pagina oficială de Facebook a reprezentanței ICR la Roma, astăzi până la ora 17.00 (ora Italiei). Mâine, 11 decembrie, discuțiile vor începe la ora 9.30 și se vor desfășura până la ora 15.00. Programul conferinței poate fi consultat în acest document.

Romanitatea orientală s-a format către sfârșitul Republicii romane și începutul Principatului, atunci când contactele deja existente între locuitorii peninsulei italice și populațiile din Balcani au căpătat forme juridice, îndeosebi prin transformarea teritoriilor balcanice în provincii romane. De-a lungul secolelor, această romanitate a menținut (cu intensități variabile) legăturile cu comunitățile italice, izvoarele literare, epigrafice, arheologice, iconografice ilustrând aceste conexiuni în multiple conotații istorice (politice, militare, economice, culturale, religioase etc.). Pentru secolele XIX-XX, tot mai diversele forme de interacțiune sunt reflectate în multiple tipuri de surse, mergând de la arhive de toate genurile, precum cele diplomatice, politice și comerciale, până la presă și producție artistică. Un segment aparte îl poate constitui epoca post-Război Rece și apartenența României și a Italiei la NATO la UE. Și în acest ultim punct, construcția identitară europeană, colaborarea în interiorul proiectului european, provocările de securitate cu care se confruntă UE și Alianța Nord-Atlantică, fenomenele migrației sau terorismului, în care expertiza ambelor comunități academice este foarte solidă, își pot afla tratarea potrivită în formula conferinței propuse de către cele mai importante trei instituții de învățământ superior din România. Conferința este o excelentă ocazie pentru prezentarea consecventă și ritmică a stadiului cercetărilor specialiștilor români din domeniile amintite, pentru interacțiunea directă cu mediul academic italian, cu Școlile străine care funcționează la Roma.

Participanți:

Lucrețiu Mihailescu-Bîrliba (Universitatea Al. I. Cuza din Iași), „Notices prosopographiques sur les personnes originaires de l’Italie en Mésie Inférieure”;

Claudio Farre (Università di Sassari), „Società e cultura nelle città romane della Moesia Inferior”;

Antonio Ibba (Università di Sassari), „Riflessione su una classe poco nota dell’instrumentum domesticum: tappi fittili dalla Scythia Minor (V-VI sec.)”;

Alessandro Teatini (Università di Sassari), „La nuova basilica paleocristiana di Ibida (Slava Rusă, Dobrugia): dati preliminari sulle ricerche in corso nel contesto generale delle basiliche cimiteriali nella provincia Scythia”;

Sorin Nemeti (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), „La diaspora dacia nell’Impero romano. Roma e l’Italia”;

Ioan Carol Opriș (Universitatea din București), „Lower Danube Limes in Early Roman times. Reassessing the archaeological evidence”;

Valentin Bottez (Universitatea din București), „E pluribus unum – the cities of the West Pontic koinon and the Emperor”;

Valentin Bottez (Universitatea din București), T. Potarniche (Muzeul de Istorie Națională și Arheologie Constanța), „New information concerning the cult of Mithras in Tomis” (prezintă V. Bottez);

Mircea Năsui (Technical University of Cluj-Napoca), Mihai Munteanu (Technical University of Cluj-Napoca), Anca Cezarina Fulger (Universitatea din București, DIAAIA-CICSA), „Determination of organic compounds in the archaeological context at Tropaeum Traiani, using mass spectrometry” (prezintă online Mihai Munteanu);

Roxana-Gabriela Curcă (Universitatea Al. I. Cuza din Iași), „Nouveaux aspects du bilinguisme en Mésie inférieure”;

Marian Coman (Universitatea din București), „Writing Latin in 15th c. Wallachia”;

Manuela Dobre (Universitatea din București), „Vlachs in the 11th-12th c. Byzantine sources”;

Ion Cârjă (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca), „I Romeni e il fronte italiano della Grande Guerra. Contributi documentari”;

Adrian-Bogdan Ceobanu (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași), „100 Years since the Establishment of Diplomatic Relations between Romania and Holy See. Contribution at the biography of Dimitrie C. Penescu”;

Cristina Brăgea (Universitatea din București), „Autour de l’activité du premier représentant diplomatique roumain au Vatican, Dimitrie Penescu: défis et trajectoires”;

Adrian Vițalaru (Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași), „Personalul diplomatic al legației României din Italia în perioada interbelică”;

Alin Matei (Universitatea din București), „Romania, Italy and the Bolshevik Hungary (1919)”

Alberto Basciani (Università Roma Tre), „Fuori dagli schemi: Italia e Romania ovvero l’impossibilità di essere amici, 1918-1943”;

Antonio D’Alessandri  (Università Roma Tre), „La lotta per l’unione dei Principati romeni e il Piemonte di Cavour”;

Francesco Guida  (Università Roma Tre), „Stefano Ignazio Raicevich e l’opera più significativa del secondo Settecento sui Principati romeni”.

https://www.icr.ro/pagini/roma-specialisti-din-universitati-de-top-din-romania-si-italia-discuta-despre-romanitatea-orientala-si-italia

Număr de vizualizări :211


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro