Scrisoteca 6, invitat Ramona Sandrina Ilie

nov. 24th, 2020 | By | Category: Postcard

Când bați palma cu intimitatea ta și a lucrurilor tale, când te așezi comod în tine însuți și îți îngădui condiția și ființa de scris, doar atunci, numai atunci poți să lași lumii un semn. Semnul tău.

Derulăm, în câteva minute și cuvinte fără timp, filmul scrisului tău ca personaj principal.

 

Ramona-Sandrina Ilie
Pseudonim literar: Lady Allia
Publicist și înșiruitor de gânduri. Visătoare cu texte în regulă.

Născută la Oradea, 22 februarie 1977. Copilăria petrecută la Homorog.

În 2010 am lansat un volum de poezie „farul de la capătul tuturor lumilor mele”. În 2012 am apărut în  antologia universală „COMORI DE VISE” (Poveşti, povestiri, amintiri), lucrare care antologhează 23 de autori români din Europa, Canada şi Statele Unite. Am apărut în publicaţii precum: Agero Stuttgart, Revista Zenit, Lumea romaneasca, Visul Florema, Tanarul scriitor, Basarabia literara, Niuzer, Belgianul, Asii romani, Revista „Dunarea de Jos” (care mi-a acordat premiulpentru cele mai frumoase texte în anul 2014)  Ziarul de Vrancea, Monitorul de Vrancea, etc

Am colaborat cu diverse publicaţii: Revista liceului „Aurel Lazăr” (în timpul liceului), Armonii Culturale, Vrancea Media, Stelian Tănase, WebCultura, Catchy, Bel-Esprit,  Ziarul Lumina, etc.

În prezent, colaborez cu Orient Românesc, revistă literar-culturală și Elita României,  o platformă de știri, singura care abordează, în mod consistent, doar performanța 100% românească.

Cred cu tot sufletul în unicitate şi îmi place să fiu eu însămi, să nu fiu ca alţii! Mă prefer pe mine oricărui alt copy paste. Nu sunt perfectă, nu am luat mereu decizii bune, dar sunt suma tuturor alegerilor din viaţa mea. Şi mă bucur de toate experienţele. Pur și simplu îmi place în pielea mea! Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Unii cântă, alţii dansează step, iar eu scriu. Conturez aripi cuvintelor și le las libere să se așeze pe gândurile oamenilor. Nu a tuturor. Nu poți să te potrivești pe fiecare așteptare. Totuși, cine crede în scris, trebuie să continue să scrie!

Momentan lucrez la mai multe proiecte, printre care două cărți de povești pentru copii, o carte de gânduri și poezii, un jurnal de călătorie, care este în același timp și o mini-enciclopedie despre tradițiile, istoria și cultura egipteană. Pe lângă aceste proecte, încerc să finalizez alte trei cărți de suflet, la care lucrez de câțiva ani buni, una fiind un fel de jurnal-suflet-copilărie a ultimilor 13 ani din viața mea, ani în care am crescut și am copilărit alături de fiica mea.

 

      …un fel de semnătură a ADN-ului sufletesc

  1. De ce scrii? Ce reprezintă scrisul pentru tine?

eu nu scriu,
eu las cuvintele să umble prin mine,
prin visele mele și prin viața mea.
câteodată, ele ies și umblă aievea
lăsând urme pe oriunde trec.

Pentru că nu aș ști ce înseamnă să nu scriu. Scrisul este parte din mine, mă alcătuiește, mă împrăștie, mă adună, mă redă. Este o stare de fapt, o revărsare a preaplinului din interiorul meu. Este o exorcizare de trăiri, o apă din care te hrănești și o dai și altora, dar înainte de  toate, scrisul creează unicitate și ascultă!

Scrisul este ceva foarte personal, un fel de semnătură a ADN-ului sufletesc pe care o împrăștiem printre litere, dar o găsim și în afara lor. Scrisul este o rană care sângerează, dar este și vindecarea.

Scrisul e un altfel de pictură și un alt exercițiu de respirație. Ne sărută teama, o dezleagă și îi dă aripi să zboare. Scrisul se așază cuminte pe foi, apoi între coperți de cărți. Numai cel care scrie știe cât de întreg, înjumătățit, frânt, rupt, sfâșiat este el acolo. Cum sângerează între rânduri sau cum aleargă liber. O carte nu se naște ușor. Nu are un drum lin. Dacă îl are, înseamnă că nu spune nimic. O carte te doare. Se rupe din tine. Curge din gândurile, visele, trăirile, sângele și viața ta. Taie o albie în mijlocul sufletului. Uneori, durează ani de zile să scriem o carte. Alteori, o viață! Nu am înțeles niciodată cum reușesc unii să scoată cărți pe bandă rulantă. A scrie presupune mai mult decât a înșira cuvinte. Dincolo de scris este omul. Dar și între litere. Cei care citiți, l-ați întâlnit de multe ori fără să știți…la cotitura unui gând, unui rând. În mijlocul cărților, printre pasaje pe care nici nu le-ați bănui.

Scrisul este lumea unde ne creștem visele, gândurile, speranțele și ne lingem rănile…vechi și noi. Împrumutăm dureri și le lăsăm pe ale noastre. Ne scuturăm de dureri și le scuturăm și ale altora. Scrisul e mai mult decât literatură. E viață, sub cea mai pură formă posibilă. E credința că vom regăsi semne de cale care ne vor purta la liman!

  1. Unde scrii? Ce semnifică pentru tine locul în care scrii?

Nu am un loc unde scriu, deoarece ideea vine asemeni unei șoapte, a unui roi de emoții care se aud tot mai tare, tot mai mult, mai repede și trebuie să le culeg repede și să le așez pe foaie, în document, oriunde, să nu se piardă. Uneori este ca și când zeci de voci îmi șoptesc zeci de idei deodată, iar eu trebuie să le pun cap la cap, să le ordonez, să refac un puzzle dictat pe rapid. Mă sperie! Mă sperie, deoarece știu că dacă nu prind cuvântul pasăre,  el zboară! Am pierdut multe astfel de cuvinte, de idei. Se întâmplă ☺ . Nu suntem mereu pregătiți să fim o colivie de gânduri și atunci, ele scapă printre rânduri.

Scriu pe malul mării, scriu în balcon pe o măsuță improvizată, scriu pe drumuri de munte, în deșert, în tren. Scriu oriunde, dar cel mai mult îmi plăcea să scriu în pridvorul casei, pe măsuța de lemn vechi, iar acum, iubesc să scriu pe o măsuță de ratan, de unde pot privi marea. Locul unde scriu nu semnifică un lucru anume ci este un liant care mă ajută să intru în lumea cuvintelor, să o culeg mai ușor și să o redau.

     

     Augusta

  1. Ce te inspiră oricând?

Fetița mea, Augusta… Când o privesc, în mine se nasc idei despre care nici nu știam că le-aș fi avut. Când o văd zâmbind, toate lumile de poveste se deschid. Toamna, marea, locurile pe care le vizitez, oamenii și  poveștile lor de viață, clădirile vechi și emoțiile. Emoțiile nasc în mine furtuni de inspirație greu de înțeles, chiar și de mine.

 

  1. Ce te liniștește și te aduce în starea de scris?

Liniștea? ☺ Calmul din interiorul meu, când eu și cu mine ne dăm mâna din exterior în interior, facem cumva pace și ne e bine împreună din nou, o vreme. Să stau pe malul mării într-o căsuță de frunze de palmier făcută de beduini, în timp ce în spatele meu se întinde o parte din deșert și munții, copaci zânateci, plini de vânt în pletele frunzelor, iar în aer plutesc miresme de iasomie. Da, misterul acestei lumi magice unde cândva trăia Sheherezada, mă ajută să mă regăsesc mai ușor. Mă aduce acasă.

  1. Ai făcut vreodată terapie ca să te întorci la tine / la scris?

Nu… între mine și scris este o relație cumva inexplicabilă. Ceva de genul acesta…

această pagină este una de autor. tratați-o ca atare.
cuvintele nu exprimă mereu ceea ce sunt eu. la un moment dat.
e un tratament. când le tratez eu pe ele, când ele pe mine.
trăim în reciprocitate. o căsnicie din care nu poți ieși.
te poți doar descarna. ești ferfeliță cu literele împrăștiate peste tot.
de parcă te-ar fi scuturat cineva de suflet. atenție însă! repet:
e doar un tratament. ca la un ospiciu. creează iluzii și hipnoze adânci.
ne lingem rănile reciproc. și iubirile. nu râdem. scriem. nu plângem. scriem.
nu trăim. scriem. nu murim. scriem. vedeți cât de ușor se poate muri și trăi?
cuvintele nu exprimă mereu ceea ce sunt eu. la un moment dat.
e un tratament. când le tratez eu pe ele, când ele pe mine.
trăim și murim în reciprocitate.

(trăim și murim în reciprocitate, Ramona-Sandrina)

 

  1. Care sunt tabieturile tale poetice / cuvintele compatibile cu scrisul tău?

Sunt sub piele, în carne, în sânge, până adânc în măduva sufletului ☺ ! Un ADN sufletesc..

  1. Dacă nu ai fi scris, ce ai fi făcut?

Nu știu. Nu am făcut niciodată altceva. Am scris și am fost mamă. Asta mi se potrivește cel mai bine. Posibil aș fi călătorit, căutând drumul, podul către mine… Aș fi devenit un Mic Prinț ☺ care ar fi trăit pe o planetă numai a sa!

 

Proiect inițiat de Florina Zaharia

 

Număr de vizualizări :632


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro