Sorin Gherguț: „La mine scrisul a fost mereu într-o relație bună cu spațiul exterior“

aug. 12th, 2020 | By | Category: Studioul de carte

Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).

Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului. Eveniment cinstit de COTNARI!

„Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu scriitorul Sorin Gherguț:

În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum când spui Maratonul de Poezie și Jazz?

Primele imagini sînt atît, după cum o arată și numărul lor, mai multe, cît și, totodată, diverse. Prezint, într-o ordine aleatorie, două dintre ele:

• o fotografie cu mine recitînd, pe rampa care coboară, pe o latură a BCU, cred că spre garaje – în care am freza lui Ștefan Hrușcă și privirea lui Mitică Dragomir (aka „de la Ligă“); e pe net, dar n-o să dau linkul.

• performance-ul notoriu al lui Răzvan Țupa, cu o spectatoare deschizându-și o umbrelă pentru a-și feri ochii de priveliștea dezgolirii în desfășurare.

Mai menționez aici densitatea mare de prieteni și prietene, autoare și autori din sală; în cazul unora dintre ei, număr pe degete prilejurile să-i văd, într-un an, iar Maratonul e unul dintre ele. A fost, totodată – nu în ultimul rînd, ba chiar dimpotrivă, aș spune – ocazia să aud live muzicieni extraordinari precum Maria Răducanu și Mircea Tiberian. De fiecare dată, mi-am zis că ar trebui să profit de șansa de a fi contemporan cu ei și să merg la concertele lor mai des.

De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?

Dacă nu există un patent înregistrat la OSIM pentru acest format, de ce nu? Emulația e binevenită. Îmi place și ideea de radio – prin forța lucrurilor, îl deschid mai mult în mașină și la bucătărie, dar asta nu știrbește cîtuși de puțin considerația pe care o am față de comunicarea „în eter“, cum se zice.

În plină pandemie, fiecare poet invitat la Maraton va citi, timp de cinci minute, în direct la Radio România Cultural, poeme inedite sau deja publicate. Tu ce ai ales?

Multă vreme, am tot încercat ca la fiecare lectură să am, dacă nu exclusiv, măcar preponderent texte inedite. La un moment dat mi-am dat seama că e prezumțios să presupun că-n audiență ar fi mai ales oameni care m-au mai auzit și că, dacă au făcut-o, mi-au și reținut așa de bine versurile încît să se plictisească grav dacă le mai aud o dată. Acestea spuse, n-am ales încă, dar preconizez să mă prezint cu lucruri relativ recente.

Ai scris în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.

Am mai și scris, da, de ce să mint.

Uneori, scrisul se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?

Perioade bizare trăiește omul și cînd socialmente totul merge ca de-obicei (dacă chiar o exista ceva care să corespundă sintagmei „ca de-obicei“). La scara istoriei, ceva neobișnuit pare mai degrabă ca lucrurile să meargă multă vreme acceptabil, dacă nu bine. Bizar poate fi numit și ce-am trăit până la 16 ani, în decembrie 1989. Poate că, în legătură cu pandemia, termenul mai potrivit ar fi „neașteptat“, chit că unii mai atenți la mersul lumii și al naturii în general prevăzuseră și avertizaseră în legătură cu ceva de felul ăsta.

Cum refaci relația izolare/alienare – scris – spațiu exterior?

La mine scrisul a fost mereu într-o relație bună cu spațiul exterior, cele mai multe idei mi-au venit afară, și destule le-am uitat pînă s-ajung acasă sau curînd după ce-am revenit între patru pereți. Am o bănuială cum că nu cele mai bune au supraviețuit trecerii pragului spre masa de lucru. Cît despre izolare, se știe că priește scrisului. Am cunoscut un singur om care putea să scrie la party-uri – literalmente, își punea ochelarii și se așeza la laptop, cu muzică și antren în jur, deși acum am senzația că-l și auzeam tastînd, probabil o amintire falsă. O excepție care confirmă regula. Relația izolare – spațiu exterior am refăcut-o prin mijloace specifice, cît s-a putut în condițiile invaziei de tigrii platanului și alți hematofagi.

Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți scrie sau citi în curând ar fi…

Tomis, cca. 10 A.D. Unde m-aș visa, normal, la Roma.

 

multihaiku

copilărie
cum vii tu imediat, fix
după naștere!

și tinerețea
cum se ivește după
copilărie!

și cum îi lasă
locul apoi, cu grijă,
maturității!

și tinerețea
cum îi lasă ea locul
maturității!

– va urma –

_

Sorin Gherguț. Poet și traducător. A publicat volumele de versuri Trei (Editura Vellant, București, 2016), Orice. uverturi și reziduuri (Editura Pandora M – Grupul editorial Trei, București, 2011) și Time Out (Editura Timpul, Iași, 1998). Este coautor al volumelor colective Tablou de familie (Editura Leka-Brancuş, București, 1995), împreună cu Svetlana Cârstean, Mihai Ignat, Cezar Paul-Bădescu, Răzvan Rădulescu și T.O. Bobe), Marfă (Editura Salut, 1996) și Marfă reîncărcată (Editura Brumar, 2011), alături de Dan Mircea Cipariu, Florin Dumitrescu, Dan Pleșa și B.O. Popescu, De ce pisicile n-au coadă. Antologie de limericks (Editura Art, 2017). Este prezent în antologia de poezie românească în traducere germană ich bin ein ander ist bang (Edition die horen, Bremerhaven, 2000). A mai fost tradus în cehă, turcă și suedeză. Printre cărțile pe care le-a tradus în română se numără Prînzul dezgolit de William Burroughs, Poșta de Charles Bukowski, Mr.Vertigo de Paul Auster și Tarantula de Bob Dylan. Este absolvent al Facultăţii de Litere de la Universitatea Bucureşti, secţia română-franceză, şi al masteratului de lingvistică teoretică de la aceeaşi universitate.

Număr de vizualizări :648


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro