Mike Godoroja: „Am trăit perioade bizare în epoca lui Ceaușescu, când actul artistic se petrecea în spatele actului artistic”

aug. 24th, 2020 | By | Category: Studioul de carte

Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista 
Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului.
Eveniment cinstit de COTNARI!

Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.

Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu artistul Mike Godoroja:

În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum atunci când spui Maratonul de Poezie și Jazz?

Primele gânduri care îmi vin despre Maratonul de Poezie si Jazz sunt cele din holul fostului Teatru de Operetă, acolo unde se petreceau life-urile, și mi-aduc aminte cu câtă relaxare participanții veneau și cu câtă emulație se petreceau actele pe scena improviza. Atât muzicienii cât și poeții au făcut un pact întru fraternitate artistică, la care publicul a fost participant activ. Transmisiile de pe radio și multiplele note care s-au scris și comentarii depre Maratonul din primele ediții, au arătat un soi de suprainteres pentru acest gen de manifestare culturală de tip fusion, de fuziune.  Unul dintre gândurile pe care în mod pregnant le port cu mine de ani de zile este cel legat de apariția pe scenă a lui Florin Iaru, care printr-o lectură extrem de ludică și foarte jucăușă, a reușit să se integreze minunat bandului de jazz care la ora aceea era reprezentat de Mircea Tiberian. Maratonul de Poezie si Jazz este astăzi mai mult decât a fost atunci, este un semn de rezistență la ceea ce pandemia pe care o traversăm ne-o cere. O rezistență nu numai culturală, dar și o rezistență sufletească.

De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?

Cred că genul ăsta de spectacol este ceva care iese din tipare, nu este chiar o noutate, lucrurile se întamplă sub această zodie a fuziunii încă din deceniul VIVII, când poeții și muzicienii și pictorii creau performance-uri împreună, dar pentru spațiul românesc, unde totul se petrece extrem de conservator, adică foarte puține manifestări se întâmplă sub semnul experienței sau mai bine zis experimentului, acest gen de spectacol este o invitație la descătușare, se poate întâmpla orice într-un astfel de show și cred că este un format care poate influența manifestările care vor urma. De fapt, s-a și întâmplat acest lucru pentru că au existat spectacole de film, muzică și teatru, totul întâmplându-se în același loc. Au fost, de asemenea, spectacole de evoluții de balet, poezie și operă, în nevoia publicului este ceea ce trebuie să ne preocupe pe noi, promotorii și artistii. Nevoia publicului nu este aceea de a-i satisface gena de entertainment numai, este și aceea de a fi purtat în locuri nebănuite, curiozitatea lui este motorul reușitelor lui din zona actuală culturală.

Ai creat în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.

În această perioadă de stare de urgență am scris foarte multe piese, unele vor rămâne pentru proiecte viitoare, pe altele le-am adoptat chiar pentru repertoriul curent, dar o mare majoritate vor fi idei pe care le voi folosi mai încolo, dar am un extraordinar antrenament al dezastrului, aș putea spune nu am fost pus la pământ de restricțiile pandemiei, dar un ușor aer depresiv m-a încercat, de aceea și piesele pe care le-am făcut sunt în mare parte nostalgice. Cred foarte mult că se zdruncină sau mai bine zis se pune sub semnul întrebării relația dintre public și artist, din această punere sub discuție în perioada de pandemie va ieși ceva bun, artiștii vor fi mult mai atenți la public, nu mă refer la cererile publicului, ci la formarea publicului, iar publicul va fi mult mai interesat de atitudinea și de responsabilitatea unui artist cu actul său. Cred că în această perioadă de restricții, publicul și artiștii care formează de fapt echipa, având pusă în discuție relația de echipă, au început să aprecieze și mai mult. De aceea, spectacolele așa firave cum au început ele să se întâmple, reprezintă, dacă vreți, o foarte clară dorință din partea ambelor părți de a se îmbrățisa artistic reciproc.

Uneori, actul artistic se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?

Am trăit perioade bizare în epoca lui Ceaușescu, când actul artistic se petrecea în spatele actului artistic. Adică, în față era o întreprindere scenică care avea aprobare și care era, dacă vreți, masca în spatele căreia și publicul, și artiștii desfășurau un alt spectacol. Mi-aduc aminte cât de bizare erau spectacolele de teatru, unde cele mai cunoscute replici din spectacole shakespeariene căpătau conotații sociale, politice, de ordin cotidian. Practic, o piesă ca Hamlet devenind în momentul acela un soi de protest cultural pentru toată dictatura sub care se petrecea viața în România. Ce se întâmplă acum este un semnal de alarmă, este o întindere la maximum a nervilor oamenilor în general, este o punere în discuție a vieții, este un exagerat exercițiu de securizare, tocmai pentru ca toate acestea să înceapă să se inflameze odată cu trecerea timpului. Se inflamează criza economică, se dilată starea de teamă, de frică ș.a.m.d. Ce trebuie să facem noi în această bizară perioadă?

Să nu lăsăm virusul să intre în mintea și în sufletul nostru. El este, să nu uităm, doar un virus. Omenirea, oamenii, noi am trecut peste atâtea nenorociri, încât după aceea absolut toate lucrurile au revenit la normal, adică am stat la aceleași terase, ne-am îmbrățisat și ne-am sărutat iubitele.

Cum refaci relația izolare/alienare – act de creație– spațiu exterior?

Refacerea relației dintre spectacolul pe care l-ai conceput și feelingul, starea pe care trebuie de fapt să o induci publicului, este o relație complicată atunci când apare masca, pentru că masca înseamnă teamă, masca înseamnă ascundere de gesturi și masca mai poate să însemne ceva: avertisment. Transformarea măștii prin existea ei ca un dat firesc într-un spectacol este un salt în imponderabilitatea bunului simț. Poți să desfășori un act artistic cu mască ca și când n-ai avea o mască? După părerea mea, nu – dar poți să desfășori un act artistic ca și când ai avea o mască, ea să devină un creion, un penel, să devină un instrument cu care tu să te poți exprima pe mai departe. Refacerea acestei relații artistice nu este la îndemâna oricui.

Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți crea sau recrea în curând ar fi…

Un loc real, nu imaginar, ar fi în Maramureș, într-o zonă unde, dacă mi-aduc, și mi-aduc bine aminte, mergeam cu stăpânul casei unde eram cazat, mergeam cu vitele la păscut, acolo beam lapte direct muls fără nici un soi de pasteurizare și mă uitam în nopțile reci cu stele și lună, întins pe iarba din interiorul curții și îmi puneam întrebarea: „Oare fericirea are facturi de plătit?”. În Maramureș m-aș duce ca loc real și imaginar în același timp.

_

Mike Godoroja a cântat în mai multe formaţii ca MIKE GODOROJA & BLUE SPIRIT, DOUBLE FANTASY, BLUE SPIRIT ş.a. şi se bucură de o bogată activitate discografică, în cadrul căreia amintim albume ca „Hippie cu diamante”, „Balkanic zeppelin”, „Capra Vecinului” etc. Cunoscut realizator de emisiuni radio şi televiziune de profil blues, jazz şi rock, producător artistic pentru spectacole de jazz, Mike Godoroja a produs şi albume ale unor importanţi artişti ca Johnny Răducanu, Iris, Mircea Tiberian, Felicia Filip etc. Mike Godoroja este un cunoscut realizator de televiziune profil blues, jazz şi rock, precum şi un foarte bun artist care, alături de formatia sa Blue Spirit (Mike Godoroja, Dorian Pîrvu, Vali Vătuiu, Tibi Duțu și Adi Manolovici), este considerat unul dintre cei mai importanţi piloni ai blues-ului autohton. 

 

Număr de vizualizări :300



Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro