Adrian Suciu: „Nu-mi plac decât crizele majore”

aug. 15th, 2020 | By | Category: Studioul de carte

Luni, 31 august 2020, de Ziua Limbii Române, între orele 16.00-19.00, în grădina Muzeului Național al Literaturii Române din București (str. Nicolae Crețulescu nr. 8), va avea loc Maratonul de Poezie și Jazz, ediția a XII-a, difuzat în direct de Radio România Cultural. 22 de nume importante din generaţii şi geografii literare diferite vor susține lecturi publice de câte 5 minute. Sunt invitate 11 poete: Ioana Crăciunescu, Mina Decu, Anastasia Gavrilovici, Ioana Greceanu, Cătălina Matei, Rozana Mihalache, Iulia Pană, Alina Purcaru, Andra Rotaru, Amelia Stănescu și Florina Zaharia. Sunt invitați 11 poeți: Romulus Bucur, Teodor Dună, Sorin Gherguț, Bogdan Ghiu, Florin Iaru, Claudiu Komartin, Luca Ștefan Ouatu, Ioan Matiuț, Bogdan O. Popescu, Adrian Suciu și Robert Șerban. Vor susține recitaluri câteva dintre cele mai importante și mai autentice nume ale blues-ului și jazz-ului contemporan românesc: Maria Răducanu, Nadia Trohin, Cătălina Beța, Mircea Tiberian și Mike Godoroja & Blue Spirit. Amfitrionii Maratonului sunt Dan Mircea Cipariu și Ioan Cristescu. Art director: Mihai Zgondoiu. Producător: Anamaria Spătaru. Organizatorii Maratonului de Poezie și Jazz sunt Primăria Municipiului București prin Muzeul Național al Literaturii Române din București și asociația Euro CulturArt. Coproducător: Radio România Cultural. Proiect cofinanțat de AFCN (Administrația Fondului Cultural Național).
Revista Observator cultural și AgențiadeCarte.ro sunt partenerii media ai evenimentului.
Eveniment cinstit de COTNARI!
„Condițiile speciale de prevenire a COVID 19 ne pun în situația de a oferi publicului interesat de Maratonul de Poezie și Jazz doar transmisiunea în direct pe Radio România Cultural, luni, 31 august 2020, între orele 16.00-19.00, și transmisiunea online a evenimentului. Vă mulțumesc pentru înțelegere.”, a declarat Dan Mircea Cipariu.
Continuăm seria de interviuri a Maratonului de Poezie și Jazz cu scriitorul Adrian Suciu:

În urmă cu 12 ani se lansa Maratonul de Poezie și Jazz. De-a lungul timpului, s-au succedat poeți și muzicieni contemporani, iar evenimentul a căpătat amploare. Care sunt primele imagini la care te gândești acum când spui Maratonul de Poezie și Jazz?

Îmi cer iertare că prima imagine din Maratonul de Poezie și Jazz care îmi vine în minte, și care nu știu dacă va fi înlocuită vreodată de o alta, e una complet nespiritualizată. Multe amintiri legate de acest veritabil fenomen se înghesuie în minte la prima citire a întrebării, dar niciuna nu are relieful unei beții tandre în compania lui Traian T. Coșovei la o terasă al cărei nume l-am uitat în dosul BCU. A fost una dintre cele mai frumoase beții din cariera mea.

De la ediție la ediție, acest eveniment a adus pe scenă poeți și muzicieni într-un format care atrage un public divers, atât pe cel prezent la fața locului, cât și pe cel care ascultă transmisiunea live, la Radio România Cultural. Crezi că acest format de spectacol va influența modul în care vor fi gândite alte evenimente, în spațiul real sau virtual, în viitor?

Cred că verbul întrebării ar trebui pus la prezent. Formatul generos al Maratonului de Poezie și Jazz a făcut deja pui. În forme mai mult sau mai puțin creative, mai mult sau mai puțin vizibile, evenimente în care poezia e pusă în conjuncție cu jazz-ul, folk-ul sau cu diverse alte forme de expresivitate artistică au tot apărut și apar în continuare.

În plină pandemie, fiecare poet invitat la Maraton va citi, timp de cinci minute, în direct la Radio România Cultural, poeme inedite sau deja publicate. Tu ce ai ales?

Sunt deja niște ani de zile de când nu-mi mai aleg poeziile pe care le citesc la evenimente publice. Am un grup de prieteni apropiați care aleg ei ce ar trebui să citesc. În multe situații, nici nu știu ce o să citesc, primesc poeziile printate înainte de lectură. Mă simt foarte bine așa, e o bătaie de cap în minus și am senzația că sunt un lăutar care prestează dedicații pentru public.

Ai scris în aceste luni în care distanțarea socială a trebuit să fie adoptată de noi toți? Unii dintre participanții la Maraton au trăit și timpuri cu alte restricții, alții acum s-au confruntat pentru prima dată cu îngrădiri ale libertății.

Distanțarea socială e adoptată de noi toți încă de la naștere. Distanțarea socială e un dat al sorții. Dacă vorbim despre distanțarea fizică, ca să refuzăm limba de lemn a pandemiei, eu nu am trăit, în perioada asta, sub imperativul nici unei restricții. Sunt mizantrop, mulțimile și înghesuiala nu m-au atras niciodată și le-am evitat toată viața. În vremurile de dinainte și în vremurile astea, prefer compania câtorva. Din ce în ce mai puțini. De scris, am scris, scriu și voi scrie în continuare, indiferent de vremuri. De ce? Nu știu…

Uneori, scrisul se află în centrul vieții, iar alteori nu mai poate ocupa acest loc. Ai trăit perioade mai bizare decât cele de acum?

E sigur că e cea mai bizară perioadă a vieții mele de până acum, dar sper să nu rămână așa. Asta e o criză mult prea mică pentru gustul meu. Nu-mi plac decât crizele majore.

Cum refaci relația izolare/alienare – scris – spațiu exterior?

Eu n-am aflat încă cine sunt eu! La ce mi-ar folosi să mă preocupe chestiuni exterioare mie? După ce voi fi aflat cine sunt eu și ce anume caut în viața asta, promit că mă voi gândi și la „spațiul exterior”.

Un loc – imaginar ori real – unde-ți dorești să poți scrie sau citi în curând ar fi…

În ziua în care se va desfășura Maratonul de Poezie și Jazz eu tocmai voi fi coborât de câteva ceasuri în „civilizație” după o lună de zile petrecută într-o zonă sălbatică din munți, un loc real fără electricitate și semnal la telefonul mobil. Acolo scriu și citesc des, între reprizele de coasă și drujbă. Și mă consult cu câinele meu care dintre poeziile scrise le pun pe foc și din care fac bărcuțe de hârtie.

 

M-A PĂRĂSIT SÂNGELE MEU

Sângele meu m-a părăsit. Sângele meu blând
s-a dus să împingă vedenii la vale. S-a tras la umbră.
Și-o fi făcut prieteni pe undeva. O fi deschis
un atelier de ascuțit spini. Mi-a atât de dor de el
că-mi tai venele în fiecare noapte și tot sper

să-l aud susurând.

_

Adrian Suciu – Născut la 21 decembrie 1970, Năsăud. Absolvent de Litere la Cluj şi de tot felul de cursuri, școli și stagii postuniversitare şi de perfecţionare prin ţară şi peste graniţe. De-a lungul vremii, într-o poeticească succesiune, a schimbat tot felul de meserii şi funcţiuni încercând să performeze în fiecare dintre ele, cu bănuiala că din literatură nu se poate trăi decât prost: miner, electrician, bişniţar, profesor, ziarist, tehnician maseur, consilier de imagine, funcţionar parlamentar, funcționar guvernamental.  Evident, lista va continua. Cărţi publicate: E toamnă printre femei şi în lume, versuri, Ed. Echinox, Cluj, 1993; Singur, versuri, Ed. Euphorion, Sibiu, 1996; Nopţi şi zile, versuri, Ed. Arhipelag, Târgu Mureş, 1999; Din anii cu secetă, versuri, Ed. Grinta, Cluj, 2005; Sex cu femei, roman, Ed. Tritonic, Bucureşti, 2008; Viaţa fără urmări, versuri, Ed. Brumar, Timişoara, 2010;Mitologii amînate, versuri, Ed. Herg Benet, București, 2011; Un roman de rahat, roman, Ed. Tritonic, București, 2013; Profetul popular, versuri, Ed. Tracus Arte, București, 2015. Prezent în numeroase antologii literare în ţară şi străinătate, cărora nu a fost curios să le facă o inventariere exhaustivă. Tradus în ebraică, engleză, franceză, germană, italiană, maghiară, occitană și tot felul de alte limbi. În calitate de câştigător a tot felul de premii literare, inclusiv unele acordate de USR, ceea ce reprezintă cireașa de pe tort, cere oficial și degeaba o subvenție de la Ministerul Culturii pentru acoperirea costurilor de depozitare a nenumăratelor diplome lăsate deja prin testament statului român. În calitate de editor și președinte al Asociației Culturale Direcția 9 a publicat o grămadă de cărți de poezie mișto ale altora și a organizat tot felul de evenimente literare la care nu s-a scorojit varul pe pereți de plictiseală. Restul e istorie…

Număr de vizualizări :814


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro