„Minunata lume nouă” a artei contemporane

iun. 3rd, 2020 | By | Category: Cronica de cArte

Precum fiii lui Israel, care au rătăcit prin deșert până când vechile orânduiri s-au consumat pentru a putea păși într-o nouă paradigmă, despre a cărei prefigurare nu aveau nici cea mai mică idee, la fel și noi azi, contemporanii și supraviețuitorii acestei pandemii suntem puși în situația de a traversa o perioadă de adaptare și transformare, plină de incertitudini, la finalul căreia ne așteaptă o cu totul altă lume, într-un anume sens poate chiar „minunata lume nouă”. De mai bine de un veac, schimbări majore au fost prezise pentru începutul secolului al XXI-lea și al mileniului III în general (ambele marcate de anul 2001), dar abia acum unele dintre aceste previziuni pot fi observate și analizate.  Câteva coincidențe bizare leagă evenimente actuale de artă contemporană de vizionarii  Arthur C. Clarke și Stanley Kubrick.

În domeniul artei contemporane, o anume stare de precaritate se resimte mai ales prin prisma amânării sau anulării expozițiilor și bienalelor. Ediția cu numărul 13 a bienalei nomade europene Manifesta, planificată anul acesta să aibă loc la Marsilia, și-a anunțat noua perioadă de desfășurare, după ce starea de urgență sanitară s-a prelungit în Franța până la jumătatea lunii iulie. Purtând titlul „Traits d’union.s”, evenimentul a fost inițial comunicat pentru perioada 7 iunie – 1 noiembrie 2020, dar s-a amânat pentru 28 august – 29 noiembrie 2020. De asemenea, Bienala de Artă de la Veneția, care are o continuitate de mai bine de un secol, și-a reprogramat pentru 2022 cea de-a 59-a ediție cu titlul „Olympics of the art world”, care trebuia să aibă loc în 2021.

Scriam într-un articol anterior, la începutul perioadei de carantină, despre presupusul blestem chinez ales drept titlu al celei mai recente ediții a Bienalei de Artă de la Veneția, expresia apocrifă „May you live in interesting times”, folosită de-a lungul timpului în discursuri publice de către cunoscute personalități, printre care și Arthur C. Clarke. Numeroși iubitori ai artei s-au grăbit atunci să afirme că inundațiile devastatoare din lagună, precum și consecințele dezastruoase ale răspândirii „noului coronavirus” în Italia ar fi efectele „blestemului chinez”. Acum, când măsurile de prevenție și combatere adoptate de majoritatea țărilor afectate de  COVID-19 s-au mai relaxat, o nouă veste apare și vizează, din nou, întreaga umanitate: lansarea de către  Elon Musk a primei rachete care poate permite transportul comercial uman în spațiu. Acest eveniment istoric m-a dus cu gândul la filmul cult „2001: O odisee spațială”, un remarcabil produs al colaborării dintre Clarke și Kubrick, lansat acum mai bine de jumătate de secol. Chiar la începutul anului, pe 18 ianuarie 2020, a fost vernisată la Museum of the Moving Image din New York o expoziție cu titlul „Envisioning 2001: Stanley Kubrick’s Space Odyssey” care tematizează culisele acestei capodopere cinematografice.

Scenariul Odiseei anticipează cel puțin trei aspecte relevante în contextul istoric actual, în primul rând posibilitatea rutinei zborului în spațiu, mult mai plauzibilă acum datorită lansării cu succes a rachetei Falcon 9 sâmbătă, 27 mai 2020. În al doilea rând, filmul ridică problema evoluției tehnologiei și mai ales a inteligenței artificiale, computerul HAL 9000 putând fi considerat un precursor al inteligenței artificiale (AI). În mod fascinant, AI are la ora actuală un cuvânt de spus inclusiv în ceea ce privește arta contemporană, cea de-a zecea ediție Bucharest Biennale urmând a fi curatoriată în 2022 de Jarvis, un program AI. A treia coincidență bizară constă în epidemia care, conform scenariului filmului, ar fi afectat echipa spațială americană aflată pe suprafața lunară și pe care Dr. Floyd merge să o investigheze.

Adeverite sau ficționale, aceste tendințe, precum și supraaglomerarea de evenimente artistice transpuse, de voie, de nevoie, în mediul online în ultima vreme, transformă practica unui curator (uman) care concepe expoziții în spațiul fizic al unei galerii, centru de artă sau muzeu într-o abordare de-a dreptul radicală.

Ana-Daniela Sultana-Cipariu

Număr de vizualizări :347


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro