spot_img

Europa, celebrată în România cu ”Rapsodia” interpretată pe Platoul Bucegi

Sâmbătă, 9 mai 2020, România face un cadou de excepție atât publicului european, cât și celui universal: Enescu, la înălțime, prin filmul “Rapsodiem”. Cu sprijinul Institutului Cultural Român, oricine se poate bucura acum de  muzica enesciană împletită cu peisajele pitorești ale României, accesând AICI filmul “Rapsodiem”.

Împreună vom redescoperi muzica enesciană, împletită de data aceasta cu peisajele pitorești ale Romaniei, aducând astfel un omagiu marelui compozitor George Enescu, sau Enesco, așa cum îi spun francezii, exemplul perfect de valoare profund –  româneasca, integrată în universalitate. Rapsodiile sale, bazate pe filonul folcloric național, dar orchestrate cu o tehnica impecabilă dobândită in anii studiilor desăvârșite la Viena și Paris, sunt reprezentative în egala masură pentru cultura română și cea europeană.

Realizat în anul 2018, de dirijorul Daniel Jinga, împreună cu Orchestra Metropolitană București, filmul “Rapsodiem” nu a putut fi văzut până acum decât prin acces controlat. Proiectul a fost derulat cu ocazia Centenarului Marii Uniri, finanțat de Ministerul Culturii și cu sprijinul Asociației Municipiilor din România.

„Pentru noi, muzicienii implicați în filmări, acțiunea în sine a fost o jertfă transformată  în amintiri de neuitat, o lecție despre libertate și iubire de România, predată în natură de către muzica enesciană ce plângea cu un ochi și râdea cu celălalt, imitând vântul, stihiile, susurul apelor, sau întrețesând verdele brazilor, arsița zilei, sau tăria cerului”, spune Daniel Jinga, dirijorul Orchestrei Metropolitane București. Muzicianul a adăugat că, pentru cei ce vor vedea această filmare, că imaginile nu sunt filmate pe croma, întreaga orchestră simfonică și toată artileria ei de instrumente grele (doua harpe, patru timpani,etc. ) urcând, temerar, pe Platoul Bucegi, chiar dacă pentru aceasta a fost nevoie, în final, de ajutorul localnicilor și a Salvamontului din Dâmbovița și Prahova.

Protagonistă în film, Roberta Mitache (13 ani, elevă la Colegiul National Gheorghe Lazăr, București) mărturisește: am descoperit pe toată perioada filmărilor frumusețea irespirabilă și totuși ascunsă a acestei țări, îndârjirea pentru arta bine facută a întregii echipe de filmare și căutarea neistovită de către artiști a perfecțiunii sunetului trimis cu pasiune spre înălțimi.

 

***

Rapsodiem – de la Geneză la Centenar

În anul 2017,  Orchestra Metropolitană București imprima, sub bagheta dirijorului Daniel Jinga discul Rapsodiem, ce conține cele două  rapsodii ale lui George Enescu și suita de valsuri Valurile Dunării de Iosif Ivanovici. Imprimările au avut loc în sala “Tomis” a studiourilor “Electrecord”, avându-l ca maestru de sunet pe Jakob Händel ( Elveția ).

Artiștii își propuneau atunci aducerea muzicii enesciene în conștiința tinerei generații și promovarea muzicii simfonice românești în mediul online.

În anul 2018, anul sărbatoririi Centenarului Marii Unirii, apare ideea realizării unui film de scurt metraj ce are ca punct de plecare  Rapsodia I enesciană. Acesta urma să apropie și mai mult publicul larg de muzica, valorile naționale si frumusețile naturale ale Romaniei. Providențial,  ideea este imbrățișată și implementată de către Asociația Municipiilor din România prin directorul general Constantin Mitache.

Filmul a fost realizat în cadrul proiectului “Rapsodiem – de la Geneză la Centenar”, proiect finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale. Regizorul basarabean Alla Dontu a ales să distribuie  artiștii care au imprimat coloana sonoră,  Orchestra Metropolitană București și dirijorul  Daniel Jinga devenind astfel, personajele principale alături de actrița Catinca Nistor și copii Rareș Jinga și Roberta Mitache. Filmările au implicat 180 de actanți, au durat două luni și au avut loc în zone pitorești ale României – Platoul Bucegi, Vulcanii Noroioși, Ochiul Bei, Valea Zânelor, Tabăra de sculptură Măgura și Cazanele Dunării.

Dintre muzicienii participanți la filmări amintim pe concert-maestrul Ana Ungureanu, soliștii Eugeniu Olaru ( clarinet ), Marian Maereanu ( oboi ), Grațian Papară ( flaut ), Carol Mai Antal ( violă ) și Laurențiu Darie ( fagot ), și șefii de partidă și/sau figurile pitorești Florin Pane ( trombon ), Vlad Bojoga ( trombon ), Dan Tomulescu ( trombon ), Laurențiu Sima ( Tubă ), Oleg Răileanu ( trompetă ), Cristian Nicolae ( trompetă ),  Constantin Aolăriți ( percuție ), Imola ( percuție ), Alexandru Rogalski ( timpani ), Bogdan Simionescu ( vioară), Livia Simionescu ( vioară ), Alina Papară ( flaut ), Ana Maria – Radu ( oboi ), Cosmina Stângă ( violă ), Antoniu Theodor Andreescu ( violă ), Radu Sinaci ( violoncel ), Ionela Brădean ( harpă ), Adriana Cîlțea ( harpă ), Horațiu Ludușan ( violoncel ), Cristian Balaș ( vioară ), Emil Stegar ( vioară ), Daniel Dumitrana ( contrabas ) Pavel Zurka ( contrabas )

Mulțumirile noastre se îndreaptă către starețul și viețuitorii mânăstirii Peștera, către Pr. Culiță și personalul Pensiunii “Gura de rai”, către echipele de Salvamont din Dâmbovița și Prahova, și nu în ultimul rând către Radu Fornea, haiducul meu prieten, pentru că ne-au sprijinit “cu timp și fără timp” pe tot parcursul acțiunii

Prin  prospețimea și  claritatea interpretării muzicale dublată de apelarea la forța vizualului bazat pe frumusețile naturale ale României, filmul capătă  valențele unui demers autentic de promovare a culturii și identității naționale și se constituie într-unul dintre cele mai valoroase proiecte culturale derulate în cadrul programului „Centenar”.

Descărcați filmul de aici: https://wetransfer.com/downloads/8578e481d18765973393fff0b0fe0c1520200509093920/368e7dcf7b2acf6594bbd587bbcddd8d20200509093937/b59130

 

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508