„Copiii sunt cel mai puternic și eficient energizant”

apr. 16th, 2020 | By | Category: Studioul de carte

Mihaela Simina este absolventă a Facultății de Istorie, secția Relații Internaționale și Studii Europene. Semnează rubrica permanentă „Accent pe istorie” în revista Dilema Veche și este colaborator al revistei Historia. A scris alături de Adrian Cioroianu două volume pentru copii/tineri: “Maria a României. Regina care a iubit viaţa şi patria”, apărut în 2015 și ”Mihai I al României. Un rege cu onoare, loialitate și credință”, apărut în 2016, ambele la editura Curtea Veche Publishing. La editura Libris Editorial, în 2018, i-a apărut volumul ”Regina Maria. Flori De Portocal”. În 2019, la editura Cetatea de Scaun, ”Accent pe istorie. Vol. 1”; tot în 2019, la Libris Editorial, ”Henri Mathias Berthelot, prietenul României”, volum adresat copiilor. Tudor Voicu a dialogat cu Mihaela Simina.

Ați scris două volume împreună cu Adrian Cioroianu,  apărute în Colecția ”Regii și Reginele noastre”, proiect inițiat de Curtea Veche Publishing și coordonat de Adrian Cioroianu. Cum a fost colaborarea cu dumnealui? Urmează să semnați și alte volume în această colecție?

Colaborarea cu domnul Adrian Cioroianu a fost o onoare, o provocare, un mare noroc. Propunerea a venit din partea dumnealui, cumva întâmplător, iar apoi proiectul s-a definit natural din mers. Nu, în colecția „Regii și Reginele noastre” de la Curtea Veche Publishing, nu urmează să mai semnez niciun volum. Celelalte volume sunt/vor fi semnate de colegii mei Oana Mihăila, Dana Tudose-Tianu, Alexandru Groza, Andrei Radu și Eduard Matei.

La ce vârstă v-ați descoperit pasiunea pentru istorie? Aveați în copilărie un personaj istoric preferat?

Nu mi-a plăcut istoria în mod special în copilărie, cred că faptul că tatei îi place foarte mult istoria și că, drept urmare, am crescut cu o bibliotecă plină și de cărți de istorie  m-a influențat cumva fără să îmi dau seama. Abia în facultate, pe care am ales-o mai mult intuitiv, am înțeles că istoria, predată așa cum trebuie (și norocul a fost că în Facultate de Istorie a Universității din București am avut profesori extraordinari) este, de fapt, un mijloc de a-ți deschide mintea și de stimula gândirea. De acolo mai departe, tu alegi sub ce formă folosești ce ai învățat.

Nu aveam un personaj istoric preferat. Am acum, mai multe. Trei dintre acestea sunt Regina Maria, Walt Disney (nu limitez conceptul de „personaj istoric” doar la personalități implicate în istoria treburilor de stat, politice) și Winston Churchill.

Dacă ar exista posibilitatea să trăiți într-o altă epocă, ce epocă ar fi și cum credeți că ar arăta o zi din viața dumneavoastră în acea perioadă?

Primesc adesea întrebarea aceasta și probabil tot adesea dezamăgesc cu răspunsul. Desigur, aș putea formula un răspuns sofisticat și atrăgător, plin de PR, dar aș minți și pe lângă pasiunea pentru istorie, tata mi-a insuflat și acest principiu, să nu mint. Așa că voi fi sinceră: nu mi-aș dori să trăiesc în nicio altă epocă decât cea în care suntem.

V-ați gândit să scrieți cărți pentru copii abordând și altă tematică decât cea istorică?

Nu doar că m-am gândit, dar deja am inițiat un plan editorial în acest sens, voi scrie cărți pentru copii cu o tematică total diferită de cea istorică.

Care este cel mai provocator aspect atunci când scrieți pentru copii? Cum găsiți ”vocea” potrivită care să îi atragă?

Cel mai provocator, pentru că într-adevăr ați pus punctul pe „i”, să scrii pentru copii este o adevărată provocare, devine momentul în care este nevoie să te pui în locul lor. Nu este deloc ușor, pentru că cei mici pun cele mai neașteptate și istețe întrebări și astfel provocarea nu vine doar din încercarea de a găsi un limbaj adecvat (oricum, sunt de părere că nu este indicat să „bebelușești” limbajul în cărțile pentru copii), ci și din tentativa de a livra un text care să îl atragă pe micul cititor și să-l lămurească. Dacă i-ai și stârnit curiozitatea, te poți considera deja un autor norocos.

Nu mi-a fost dificil să găsesc „vocea” potrivită pentru copii din simplul motiv că aceasta încă răsună puternic în interiorul meu. Va răsuna mereu.

Cum a fost interacțiunea cu copiii în cadrul Atelierelor Smartkid? Ce anume le-a atras mai mult atenția? Personajele, ilustrațiile, lectura? Care a fost feed-back-ul?

MI-NU-NA-TĂ. Pentru mine, copiii sunt cel mai puternic și eficient energizant, iar Atelierele Smartkid mi-au confirmat acest fapt din plin. Cred că toate cele trei elemente menționate (personajele, ilustrațiile și lectura) le-au atras atenția cam în egală măsură, dar mai mult de atât, cred că cel mai important este să te asiguri că „stabilești” chimia necesară la întâlnirile cu ei. Și, nu, nu este vreo formulă prestabilită, depinde de fiecare situație, de fiecare întâlnire, dar odată ce s-a declanșat reacția chimică cu cei mici, totul devine de poveste. O poveste MI-NU-NA-TĂ. Feed-backul-ul, pe măsură.

Ce ați recomanda părinților să facă pentru a-i determina pe copii să citească?

Se spune că nu există copii cărora să nu le placă să citească, ci copii la care nu a ajuns cartea potrivită. Ca atare, tind să cred că părinții ar trebui să încerce să găsească lecturile potrivite pentru copii lor în funcție de personalitatea și preferințele celor mici. Nu există o rețetă fixă care să funcționeze unanim, dar cred că este important ca părinții să nu le dea niciodată impresia că cititul este o obligație, ceva ce trebuie făcut. Ah, și foarte important, să îmbine cititul cu alte activități, de exemplu, cu sportul.

 

Număr de vizualizări :587


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro