Timpul ne-a arătat că C19 nu este singurul ucigaş în serie, din istorie. Numeroşi alţi asasini invizibili au traversat lumea, de-a lungul secolelor, secerând milioane de vieţi, schimbând atunci ca şi acum paradigmele fiecărui veac şi percepţiile asupra noastră şi asupra omenirii. Stay at Home! (eng.) / Stai acasă! (rom.) / Stai a casa! (it.) / Qëndro në shtëpi! (alb.) / Dài zài jiālǐ! (chin.) / Restez à la maison! (fr.) / Ostavaysya doma! (rus.) / Meínete sto spíti! (gr.) Bleib zu Hause! (germ.) etc. s-a auzit în primele luni ale anului 2020, pe toate meridianele, în toate limbile pământului ale acestui Turn Babel atacat de un agresor nevăzut. Situaţia nu este una singulară. Ciume, tifosuri, infecţii, peste, molime, diferite năpaste şi urgii au lovit în câteva rânduri pământul, cu furie, poate pentru a ne avertiza să mai luăm o pauză acum, în frenezia asta tehnologică a inteligenţei artificiale, a copiilor creaţi în eprubete, a dronelor şi navelor spaţiale şi să ne restartăm. Acest virus ucigaş ne-a arătat că suntem, în fapt, în plină epidemie a robotizării sinelui. Nenorocirile care au devastat omenirea şi au lăsat în urmă milioane de morţi, au adus şi “beneficii”, producând capodopere în literatura universală, precum Decameronul lui Boccaccio, Jurnal din Anul Ciumei și Pregătiri necesare pentru ciumă atât pentru suflet cât și pentru trup de Daniel Defoe, Logodnicii și Istoria Coloanei Infame de Alessandro Manzoni. Alte “epidemii” alegorice au fost reprezentate de Camus în Ciuma, Caligula și Stare de asediu, Eugen Ionescu în Rinocerii și Jocul de-a măcelul, bineînțeles Saramago cu Eseu despre orbire și Eseu despre luciditate, Thomas Mann cu Muntele vrăjit, sau de unele piese ale lui Shakespeare. Aceste cărţi ilustrează modul cum poate fi întrerupt cursul firesc al vieţii, cum pot fi anulate regulile coabitării de zi cu zi şi cum ne vom poziţiona post festum faţă de noi.

Editura Herald anunță reduceri între 20-40% în perioada 1-20 aprilie 2020.

Afrodita Cionchin, directorul revistei culturale bilingve ”Orizonturi culturale italo-române”, a trimis, pe adresa redacției AgențiadeCarte.ro, detalii despre cel mai recent număr al publicației.

În anii ’20 asistăm la schimbări revoluționare ale aspectului siluetei feminine. „Sexul slab” încearcă experiența egalității în drepturi și îndatoriri. După ce în timpul Războiului cel Mare îi înlocuiseră în activități pe cei plecați pe front, femeile își continuă emanciparea. Beneficiază de studii superioare, ca și bărbații, afirmându-se independent ca avocate, aviatoare, medici sau exploratoare. Ele își afișează în mod ostentativ, vizual, noua libertate, scurtându-și fusta. Moda, care s-a răspândit larg, era simplă și practică, folosind cu precădere producția industrială de serie. Elitele capitaliste căutau să se distanțeze prin lux și sofisticare. Totuși, datorită costumației reduse și croielilor simple ale rochiilor, care puteau fi lucrate în casă, diferențele sociale erau mai puțin vizibile ca până atunci.

Muzeul Municipiului București este unul dintre muzeele care adăpostesc o multitudine de obiecte, artefacte de valoare patrimonială, culturală, istorică, arheologică și numismatică deosebită. Ele se regăsesc în casele memoriale, colecțiile, și muzeele M.M.B, în săli de expunere cu caracter temporar sau permanent, făcând dovada strădaniei, pasiunii, iubirii pentru artă, pentru frumos, pentru valorile noastre culturale și istorice, atât din interiorul granițelor cât și din afară lor. Acest patrimoniu este rodul efortului acelora care de-a lungul vieții lor au adunat, salvat, adăpostit aceste valori, care acum ne încântă ochiul, inima și care au ajutat la formarea culturii noastre, la inițierea estetică, artistică a fiecărui individ în parte.

Apa Dâmboviței – „foaie de stejar”, nume provenit de la numeroasele și nesfârșitele păduri ce au persistat până la 1821 – nu a curs dintotdeauna prin actuala matcă canalizată, lucrare declanșată către sfârșitul secolului al XIX-lea, după numeroase și păgubitoare neplăceri produse de-a lungul timpului. Unele povestiri din vechime susțin că denumirea râului care străbate Capitala ar proveni și de la belșugul de frunze purtate de apele crescute din pricina ploilor de toamnă, dând impresia unei revărsări de aramă.