spot_img

„EUROPALIA a oferit o scenă deschisă României” – concluziile artiștilor și managerilor culturali despre EUROPALIA ROMÂNIA

Coordonatorul participării României la Festivalul Internațional de Arte EUROPALIA (2019 – 2020), Institutul Cultural Român, a reunit recent o bună parte a celor care au contribuit la acest program de țară. În urma acestei întâlniri, care a avut loc în Sufrageria Regală de la Muzeul Național de Artă al României (MNAR), vă prezentăm o serie de mărturii ale artiștilor, curatorilor și managerilor culturali despre EUROPALIA ROMÂNIA.

 

  • Doina Lemny, curator al expoziției „Brâncuși. Sublimarea formeiˮ

„EUROPALIA a oferit o scenă deschisă României, pe care țara noastră a exploatat-o pentru a pune pe această scenă momente culturale deosebite. În ceea ce mă priveşte a fost o experienţă personală şi profesională pentru care le mulţumesc părţii belgiene care m-a solicitat şi părţii româneşti care m-a susţinut. A fost deosebit de dificil. Am avut speranţa, dar nu siguranţa că se va realiza. Muzeele care deţin aceste opere şi muzeele din ţară nu împrumută atât de uşor opere de Brâncuşi, pentru că ele sunt foarte rare și fragile. (…) Încă o dată, Brâncuși trebuia prezentat pentru că este una dintre personalitățile românești care ne reprezintă. Într-adevăr, am fost reprezentați cu demnitate de opera acestui mare sculptor care a deschis căile artei secolului XX și XXI. Să nu uităm că artiști contemporani s-au inspirat din arta lui Brâncuși. (…) Din câte ne spun şi organizatorii, a fost un real succes. Presa a salutat cu foarte mult entuziasm această expoziţie, în fiecare zi era atâta lume, că de abia se puteau vedea lucrările. Există o poftă de a-l cunoaşte pe Brâncuşi, iar în ceea ce mă priveşte am încercat să prezint conceptul acestei expoziţii într-un mod pedagogic, pentru a putea să-l înţelegem pe acest artist care ne încântă pe toţi şi care ne reprezintă”.

  • Andrei Ujică, regizor

Retrospectiva de filme de la Bruxelles din cadrul EUROPALIA, pe plan internațional, a fost prima de o asemenea anvergură din istoria cinematografiei române. Niciodată nu au fost reprezentate, în străinătate, un număr atât de mare și de semnificativ de filme românești. Acest lucru a fost posibil, întâi de toate, datorită unui interes crescând în străinătate pentru cinematografia română. În ultimii 15-20 de ani, odată cu apariția noului val de film românesc, cinematografia română s-a ridicat la discursul superior al cinematografiei de artă internațional. Odată cu inventarea aparatului de filmat, arhivele de imagine în mișcare au devenit un loc în care noi am depozitat istoria. De aceea, importanța pedagogică a unei retrospective este în continuă creștere. Ar trebui eliminate niște minusuri pedagogice care persistă din cauza  unei organizări învechite a învățământului superior. Să speram că încet lucrurile vor merge în direcția asta și o sa încercăm să ne racordăm la dezideratele unei culturi cinematografice, care în alte părți sunt mult mai avansate. Pentru că altfel, toată mișcarea asta numită Noul Val Românesc ar sucomba din lipsă de public, din lipsă de discurs critic cu impact, din lipsă de cinematografe, așa cum s-a întâmplat de câteva ori în istoria culturii române. Filmul românesc prezentat în EUROPALIA ROMÂNIA ne-a dat speranțe că merită să rămânem optimiști“.

  • Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României (MNIR)

„EUROPALIA ROMÂNIA, cel mai mare program cultural pe care l-a facut România până în prezent în afara granițelor sale, a prins contur printr-o metodă foarte simplă: cooperarea. EUROPALIA este probabil cel mai bun exemplu al unui rezultat pozitiv atunci când toate echipele sunt animate de un țel comun. Sigur, mă voi referi mai ales la contribuția Muzeului Național de Istorie a României și a partenerilor săi. Este vorba despre peste 30 de muzee din țară și două muzee foarte importante din Belgia, Muzeul Galo-Roman din Tongeren și Muzeul Grand Curtius din Liège. Am avut privilegiul de a prezenta cel mai elocvent ansamblu de expoziții, care reprezintă moștenirea culturală străveche a locuitorilor din spațiul numit azi România. Ca experiență profesională, pot să vă spun că până acum niciun muzeu din țara noastră nu a fost pus în situația de a pregăti într-un timp relativ scurt două expoziții de o asemenea amploare. Nu e vorba doar de numărul de piese, ci și despre efortul diplomatic, deoarece orice expoziție are în spate o intensă activitate de negociere și de pregătire tehnică. Scopul final este acela de a releva publicului înțelegerea în profunzime a obiectivului expozițional. (…) Spațiul românesc are o poziție privilegiată în peisajul civilizațiilor străvechi europene. Publicul din Belgia și în general publicul din Occident știu foarte puțin despre cât de importantă a fost această parte a Europei în preistorie. (…) Pentru public, sunt convins că expozițiile au fost o revelație și dovada este numărul mare de vizitatori care au vizitat Muzeul din Tongeren și pe cel din Liège”.

  • Marin Cazacu, curator muzică

„În 2017, am fost numit curator pe domeniul muzicii pentru EUROPALIA. Sunt mândru să mărturisesc acum, la final de festival, că peste 60% din ceea ce am propus s-a realizat. Mi-aș fi dorit, recunosc, ca în afară de Brâncuși (…), să avem un eveniment separat George Enescu în EUROPALIA. Nu s-a putut realiza, dar George Enescu a fost prezent în aproape toate evenimentele de muzică clasică și de jazz. Mă bucur că l-am avut în program pe cel mai în vogă dirijor român de peste hotare, Cristian Măcelaru, pe care l-a vrut invitat neapărat partea belgiană. Cristian Măcelaru și-a anulat concerte din Australia pentru a fi prezent în EUROPALIA și mă bucur că a condus Orchestra Națională a Belgiei la BOZAR. Sunt specialist în muzică clasică și jazz, de aceea pentru muzică tânără a trebuit să mă documentez și eu și toți colegii din Institutul Cultural Român. Am reușit să acoperim cu brio toate secțiunile muzicale și România a fost reprezentată într-un fel împlinit pe toate aceste domenii (…)“.

  • Liviu Constantinescu, director al Muzeului Național de Artă al României (MNAR)

„De-a lungul timpului, MNAR a colaborat la o serie de expoziții de mare amploare, care au fost prezentate în Franța, Japonia, Statele Unite, Italia. În cazul EUROPALIA, am fost impresionați de modul în care, pentru expoziția Brâncuși de la BOZAR, o serie de mari muzee din lume au înțeles să răspundă imediat pentru a pune la dispoziție piese pe care de puține ori avem ocazia să le vedem. Am fost impresionați de modul în care au conlucrat atât partea belgiană, cât și partea românească, reprezentată de Institutul Cultural Român și de ceilalți participanți“.

 

  • Constantin Chiriac, director al Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu

„Anul trecut a fost un an de grație. Am avut șansa să ne prezentăm în fața Europei cu unele dintre cele mai interesante prezențe pe care le-a avut România vreodată în fața Europei. În primul rând, expoziția Brâncuși, care a fost un triumf și care a însemnat o adunare de energii, de forțe fără precedent și care, prin recordul de vizitatori, a avut un răspuns al publicului european pe măsură. Ne-am bucurat că am putut să ducem la Bruxelles «Povestea prințesei deocheate», unul dintre cele mai importante proiecte teatrale pe care România le-a cunoscut vreodată (…). Impactul acestui spectacol a fost absolut extraordinar și prezența acestui spectacol între 12 și 20 decembrie în fața publicului european a fost poate cel mai important model de ce înseamnă diplomație culturală”.

  • Răzvan Popovici, muzician, director SoNoRo

„Am fost de la început părtași activi la crearea acestei minunate ediții EUROPALIA ROMÂNIA 2019. Alături de Marin Cazacu, ne-am sfătuit și am planificat pe termen lung concertele României în EUROPALIA. Seara de deschidere de la începutul lunii octombrie, imediat după ce președintele României și familia regală a Belgiei au inaugurat, alături de curatorul Doina Lemny, expoziția Brâncuși, a fost una dintre cele mai emoționante seri la care am participat personal. Am cântat Enescu și Bartok, Rapsodia Română și Dansuri populare românești. A fost frumos că am putut găsi un liant între muzică, concertul de deschidere și expoziția lui Brâncuși. Apoi, în luna ianuarie, am avut, de asemenea, marea plăcere să revenim în cadrul EUROPALIA cu muzica lui George Enescu, alături de mari muzicieni care provin din România. Aportul personal și aportul SoNoRo a fost foarte important în acest festival extraordinar, care a fost cea mai importantă participare culturală a României în străinătate din ultimii zeci de ani!”

  • Valentin Răduțiu, violocelist

„A fost o deosebită bucurie pentru mine să pot participa și să reprezint România în Festivalul EUROPALIA, în concertul de deschidere din octombrie 2019. De asemenea, acompaniat de pianistul suedez Per Rundberg, la Palatul BOZAR, tot în cadrul Festivalului EUROPALIA România, am interpretat, într-un recital, Sonata nr. 1 in mi minor op 38 pentru violoncel și pian de Johannes Brahms și Sonata nr.2 în Do Major pentru violoncel şi pian de George Enescu. Doresc să mulțumesc tuturor pentru susținere și pentru bucuria de a interpreta muzica lui Enescu în fața lumii”.

  • Andreea Căpitănescu, curator

„Scena din Belgia este, cel puțin în domeniul dansului contemporan și al performance-ului, una din cele mai importante din lume. Rolul de a programa pentru EUROPALIA, un program coerent care să și reprezinte România, care să fie interesant și pentru spațiile artistice și pentru curatorii belgieni, nu a fost deloc ușor. EUROPALIA nu este un festival-vitrină, care invită proiecte deja existente, ci este un festival care își dorește foarte mult să prezinte creații și artiști contemporani, alături, evident, de proiecte de patrimoniu. (…) Un alt aspect important a fost realizarea de creații noi, dar și prezentarea lor în premieră mondială. În acest sens, am invitat unul dintre artiștii foarte importanți din domeniul dansului contemporan din Belgia, foarte cunoscut și în România și apreciat, Wim Vandekeybus și compania Ultima Vez, să creeze un spectacol care să fie inspirat de România și pe care am avut onoarea și privilegiul, cu sprijinul Institutului Cultural și al Teatrului Național București și al Ministerului Culturii, să îl putem prezenta la București, la Teatrul Național. Turneul internațional a început cu reprezentația de la București“.

  • Simona Popescu, scriitoare

„A fost o bucurie să mă pot întalni în cinci rânduri cu publicul, cititori belgieni de limbă franceză sau flamanzi. Mă bucur că am avut ocazia să vorbesc despre literatura română și mai ales să spun lucruri mai puțin cunoscute străinilor despre modul în care noi scriem. E bine că am avut șansa  să punem în lumină, în EUROPALIA, literatura română dintotdeauna și literatura română de astăzi, despre care se știu atât de puține lucruri”.

***

  • Koen Clement, director general EUROPALIA Internațional (Belgia)

„În primul rând, un festival de anvergura EUROPALIA este imposibil de realizat fără munca în echipă. Literalmente, zeci și zeci de oameni lucrează la festival. Aș dori să le mulțumesc colegilor noștri de la Institutul Cultural Român pentru toată munca intensă pe care am făcut-o împreună pentru ca acest festival să fie posibil. A fost ca o călătorie, a fost dificil uneori, dar rezultatul a fost extraordinar și asta datorită cooperării excelente pe care am avut-o în timpul festivalului, deoarece munca în echipă a fost foarte importantă. EUROPALIA a împlinit anul trecut 50 de ani și suntem foarte bucuroși că am putut sărbători această aniversare cu România drept oaspete în Belgia. Festivalul nostru vorbește despre construirea de poduri și cred că în această ediție aceste poduri au fost construite și totul s-a împlinit foarte frumos“.

  • Philippe Henri Benoit, ambasadorul Regatului Belgiei la București

„În Festivalul EUROPALIA,  Belgia a celebrat, în primul rând, talentele și creativitatea culturală românească. În al doilea rând, festivalul poate fi considerat și o vitrină a diplomației culturale. Și în final, EUROPALIA ROMÂNIA ilustrează intensitatea, excelența relațiilor noastre diplomatice. Vom sărbători anul acesta 140 de ani de la stabilirea relațiilor dintre Belgia și România. Ar trebui să continuăm această lungă istorie de prietenie între țările noastre, mai ales că au fost stabilite contacte între artiști, curatori, instituții și ar trebui să folosim acest efort și contacte pentru a dezvolta noi inițiative“.

  • Sergiu Nistor, consilier prezidențial

„Astăzi, la închiderea Festivalului EUROPALIA, putem spune, într-adevăr, că EUROPALIA ROMÂNIA a fost un reper major pe harta culturală a Europei, în cele patru luni în care a reușit un succes de public, dar și un succes de misiune. A prezentat lumii întregi, la Bruxelles, în inima Europei, cultura și patrimoniul românesc. EUROPALIA a încheiat un an 2019 excepțional în relația dintre România și proiectul european. Festivalul EUROPALIA arată, odată în plus, că Europa, proiectul european, Uniunea Europeană este, înainte de a fi orice altceva, un proiect cultural, la care România are toate motivele să fie unul dintre actorii principali.”

  • Mirel Taloș, președintele interimar al Institutului Cultural Român

„În EUROPALIA, prin cele 250 de evenimente, s-a desfășurat timp de patru luni cel mai amplu program de promovare culturală a României. Expoziția Brâncuși este, probabil, după cele mai importante criterii – valoarea artistului, valoarea obiectelor de patrimoniu, numărul de vizitatori – cel mai important eveniment unic pe care România l-a desfășurat vreodată în străinătate. Expoziția este în clasamentul primelor trei evenimente derulate în festival pe o perioadă de 50 de ani, de când există EUROPALIA. Din punct de vedere al valorii patrimoniului, cele două expoziţii organizate cu Muzeul Naţional de Istorie – Dacia Felix, la de Muzeul Galo-Roman din Tongeren, Belgia, şi ROOTS – Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României, găzduită de Muzeul Grand Curtius din Liège, au fost, la rândul lor, în topul evenimentelor organizate de România în străinătate din punctul de vedere al valorii patrimoniului. Tema ediției EUROPALIA, dedicată României, a fost dialogul. Am încercat să îmbinăm armonios și coerent diversitatea domeniilor și să ne prezentăm cu vârfurile din cultura română patrimonială și contemporană. Cuvântul care descrie participarea României la EUROPALIA este excelență“.

  • Ovidiu Șandor, comisar general pentru EUROPALIA ROMÂNIA

„EUROPALIA nu este doar una dintre cele mai reușite promovări culturale ale României, ci este una dintre cele mai strălucite promovări, în general, ale României. Prin această deschidere europeană, arătăm nevoia ca România să se prezinte în lume și cu latura sa bună, pozitivă, în mișcare, într-o perpetuă dezvoltare. Cred că astfel de proiecte ne reprezintă mult mai bine decât orice construcții de marketing artificiale. În calitate de român, m-am simțit foarte de mândru să văd cât de bine poate să stea cultura românească, fie ea mai veche, fie de astăzi, într-o scenă internațională precum a fost cea oferită de Belgia în cadrul acestui eveniment. România ar trebui să facă mai multe astfel de proiecte.”

***

Artiștii, curatorii și managerii de proiect implicați în EUROPALIA ROMÂNIA care nu au reușit din cauza agendei să-și exprime mărturiile în mod direct, ni le-au transmis prin poșta electronică:

  • Lucian Ban, compozitor și pianist

„Felicitări pentru Festivalul EUROPALIA România şi mulţumesc pentru sprijinul de care m-am bucurat pentru realizarea proiectului Oedipe Redux – nu a fost uşor, dar împreună am reuşit. Vă rog să transmiteţi tututor celor din echipa Europalia România gândurile mele bune. Good job!”

  • Marius Mihalache, muzician

„Mulţumim pentru tot sprijinul! A fost o colaborare minunată”

 

  • Florian Mitrea, pianist

„A fost o experiență superbă, totul a fost organizat cu o precizie de ceas elvețian. Şi a fost un privilegiu să cânt la BOZAR pentru România”.

  • Andrei Ioniţă, violocelist

„Mulţumesc încă o dată pentru colaborarea minunată din luna decembrie împreună cu ICR, sunt convins că am reuşit să aruncăm o rază de lumină asupra imaginii culturii româneşti. Sunt recunoscător oportunităţii primite şi sper să putem colabora şi cu o altă ocazie!”

  • Alexandra Dariescu, pianistă

„Sunt în turneu până pe 15 martie, acum în Sydney, Melbourne, apoi Canada. Felicitari pentru un festival minunat!”

  • Henry Ernst, manager Mahala Rai Banda și Fanfara Ciocârlia

„Sper că ați supraviețuit megafestivalului! A fost grozav și abia aștept să colaborăm din nou!”

  • Florin Niculescu, violonist

„Sunt foarte bucuros și în același timp onorat că am fost invitat să particip la un asemenea proiect de anvergură, unde România și artiștii români au avut posibilitatea să prezinte proiecte artistice de mare ținută internatională, în care talentul şi munca au fuzionat cu iubirea de patrie și dragostea pentru țara în care ne-am născut(…)ˮ.          

  • Daniel Petrică Ciobanu, pianist

„A fost o adevarată mândrie să iau parte la festivalul EUROPALIA ROMÂNIA de anul acesta şi să contribui la corola culturală a României de peste hotare. A fost un eveniment organizat impecabil şi extrem de binevenit pentru patrimoniului cultural românesc , cu ingrediente multicolore şi artişti efervescenţiˮ.

  • Ada Milea, muzician

„Pentru mine, EUROPALIA ROMÂNIA a fost o minunată ocazie de a cânta pentru România, împreună cu Bălănescu Quartet concertul The Island după Gellu Naum şi de a bucura un public european minunat cu întâmplările despre un Robinson Crusoe singur pe o insulă  pustie dar plină de lume. Foarte bună treabă, ICR!ˮ.

  • Radu Chişu, director Camerata Regală

„Am avut onoarea şi plăcerea să susţinem, cu orchestra Camerata Regală, un concert în cadrul Festivalului International de Arta EUROPALIA ROMÂNIA. Concertul a avut loc pe 1 decembrie la Sala Filarmonicii Regale din Liège, a fost dedicat Zilei Naţionale a României şi s-a desfăşurat în parteneriat cu Institutul Cultural Roman şi Secretariatul General al Guvernului României. Promovarea valorilor culturale româneşti la nivel european a îmbunătăţit astfel imaginea întregii naţiuniˮ.

  • Rozana Mihalache – manager Maria Răducanu

„Într-un moment în care lumea e (din nou) în declin și incertitudinea viitorului este unul dintre cele mai certe lucruri pe care ne putem baza, experiența EUROPALIA ROMÂNIA a fost, pentru noi, o undă de speranță. Speranță în umanitate, în ideea că arta e “perseverentă” și ne unește, în ciuda unei alienări sociale care ne amenință la orice pas.  Bucuria spectatorilor, implicarea, profesionalismul și căldura organizatorilor au făcut ca EUROPALIA ROMÂNIA să fie o trăire profesională cu adevărat deosebităˮ.

  • Raluca Baicu, manager Alex Simu Quintet şi DumiTrio

„Rezultatele colaborării excelente cu ICR, echipa Europalia România şi Belgia, precum şi cu filialele ICR Bruxelles şi ICR Londra, au dus la prezentarea unui program muzical de excepţie, care a adus în atenţia publicului internaţional proiectele artistilor de jazz români Alex Simu, George Dumitriu si Lucian Ban, recunoscuţi pe scena internaţională de jazz şi pentru muzica improvizată contemporană. Proiectele acestora au fost prezentate pe scenele unora dintre cele mai renumite săli de concerte şi festivaluri din Europa şi din lume, printre care amintim Bimhuis Amsterdam, Bozar Bruxelles, Jazzdor Festival Strasbourg, Handelsbeurs Ghent, etc. Pe lângă compoziţii și aranjamente originale, au fost prezentate operele geniului muzical contemporan român George Enescu, prezentând o invitaţie publicului internaţional de jazz şi muzica clasică de a descoperi patrimoniul muzical românesc. Mai mult decât atât, proiectele au adus împreună artişti internaţionali de renume, care au interpretat în premieră un repertoriu muzical românesc nou, deschizând astfel curiozitatea artiştilor internaţionali către opere muzicale ale compozitorilor români. (…) Sperăm că astfel de iniţiative vor continua în viitor, iar noi, Romanian Jazz International, suntem mai mult decat deschişi să continuăm colaborarea cu ICR”.

***

Peste 200.000 de persoane au fost prezente la cele 250 evenimente care au reprezentat creativitatea românească în lume prin arte vizuale, muzică, cinema, literatură, artele spectacolului, în cadrul Festivalului EUROPALIA. Expoziția-far „Brâncuși. Sublimarea formei“ de la Palatul Artelor Frumoase BOZAR a înregistrat un record de vizitatori: în total, până la 2 februarie 2020, expoziția curatoriată de Doina Lemny a fost vizitată de 116.000 de persoane din toate colțurile lumii.

Totodată, Muzeul Naţional de Istorie a României este coordonatorul, alături de ICR, a două expoziții de istorie, cu obiecte de patrimoniu şi tezaur, care rămân deschise în EUROPALIA până pe 26 aprilie 2020.  Este vorba despre expoziția „Dacia Felix“, care, până la 1 martie, a fost vizitată de 24.684 de persoane, și despre „ROOTS – Civilizaţia Neolitică/Epoca Bronzului pe teritoriul României“, care a avut 5.043 de vizitatori până la  9 martie 2020, potrivit datelor transmise de EUROPALIA International.

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508