Székely János: ”Armata de apus (A nyugati hadtest)”- lansare de carte și spectacol lectură la Institutul Balassi – Institutul Maghiar din București

feb. 3rd, 2020 | By | Category: Agenda de carte

La inițiativa Institutului Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti traducătorul Marius Tabacu a transpus volumul în limba română (din nou, după ce în 1989 apăruse deja în primă ediţie, dar care a rămas în penumbra evenimentelor de atunci). Noua traducere a fost publicată de curând, cu sprijinul Institutului Balassi – Institutul Maghiar din Bucureşti la Editura Curtea Veche, şi va fi prezentată pentru prima dată publicului cititor bucureştean marţi, 4 februarie 2020. Cu ocazia lansării volumului va avea loc un spectacol lectură regizat de Kovács Zsuzsánna, în interpretarea actorului Lari Giorgescu. Despre carte, semnificaţia ei şi traducerea recent apărută vor dialoga scriitorii Márton Evelin şi Filip Florian.

 

Evenimentul de căpătâi al bărbaților din generația de astăzi (și în același timp factorul esențial al istoriei contemporane) este războiul. Iar reperul cel mai grăitor al lumii noastre trecute este tot războiul. Cine nu înțelege asta, nu ne înțelege nici pe noi – scria Székely János în capitolul întitulat Dedicație, a romanului Armata de apus. Al doilea război mondial a zguduit din temelii întreaga ființă a autorului, care la vârsta de doar 16 ani se găsește pe câmpul de luptă, parte a unei armate deloc glorioasă, în retragere, știind că mai totul este pierdut, agățându-se până la ultimul moment de regulamentul militar riguros, care însă nu mai poate salva nimic. Seria de povestiri întitulat A nyugati hadtest (Armata de apus) conştientizează – prin sensibilitatea morală şi pasiunea scriitorului de a căuta adevărul – ceea ce nu poate fi uitat. Ce se poate uita să uităm cu sufletul împăcat. Ce nu se poate uita: aceasta este șansa noastră – cu aceste gânduri începe Armata de apus.

 

Székely János (1929–1992) a fost o personalitate polivalentă a literaturii maghiare din secolul al XX-lea, poet, prozator, dramaturg, eseist şi traducător. S-a născut la Turda, iar în 1940 s-a mutat la Târgu Mureş unde a studiat la Colegiul Reformat (astăzi Liceul Teoretic Bolyai Farkas), apoi din 1943 a fost cadet la Şcoala Militară. În 1944 compania lui a fost dusă în Europa de Vest, din faţa frontului care se apropia. Pe parcurs Székely János a fost luat prizonier, de unde s-a întors în 1946, terminând-și studiile liceale. În perioada 1948-1952 a studiat filosofia la Universitatea Bolyai din Cluj.

 

A nyugati hadtest (Armata de apus) a apărut prima dată în 1979 la editura Kriterion, iar în anul 1980 a fost denumit Cartea anului de către revista Utunk din Cluj (* astăzi Helikon). Scriitorul a refuzat Premiul Pezsgő ce i se conferise pentur acest roman, refuzând cu consecvenţă toate celelalte premii acordate ulterior. După 1990 numele lui s-a vehiculat de mai multe ori cu ocazia nominalizărilor pentru premiile József Attila şi Kossuth, dar autorul a făcut tot posibilul ca să nu primească nici unul din acestea.

 

În prezentarea cărții apărută din nou la Editura Partvonal (Budapesta, 2016) scriitorul Dragomán György rezuma în felul următor: „Volumul – pe cât de subţire, pe atât de intens – cuprinde şapte povestiri despre cel de Al Doilea Război Mondial, relatate din perspectiva unui cadet. Székely János descrie cu o precizie necruţătoare efectele sistemului militar asupra persoanei. Fiecare povestire rămâne cu cititorul pentru mult timp: un cadet este torturat şi umilit de toată compania; un profesor devenit ofiţer se vede constrâns să îşi execute un fost elev care dezertase; un neamţ cu privire inteligentă, care conduce o motocicletă, însoţit de un câine lup, lichidează metodic prizonierii rămaşi în urmă dintr-o trupă în retragere. Paginile analizează la rece etica înfrângerii, redau cu acuitate felul în care războiul schimonoseşte totul şi pe toţi, cum pe chipul lui se nasc – sub pretextul cinstei – teama, cruzimea şi oroarea de neoprit.”

 

 

Număr de vizualizări :387


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro