Finisajul expoziției ”Mir și borangic” de Camelia Ionescu-Popa, la Liceul Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”

ian. 26th, 2020 | By | Category: Proiecte

Luni, 3 februarie 2020, ora 18.30, în spațiile Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu” din București (str. Zborului, nr. 7-9), va avea loc finisajul expoziției ”Mir și borangic” a artistei Camelia Ionescu-Popa. Despre expoziție (vernisată la 18 noiembrie 2019) și artistă vor vorbi  Prof. Mona Șerbănescu, directoarea Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”, și scriitorul Dan Mircea Cipariu. ”Mir și borangic” a fost prezentată, între 13 iunie-13 iulie 2019, la Galeria Romană din București, cu un cuvânt de deschidere susținut de Ierom. Savatie Baştovoi, etnologul Laura Jiga-Iliescu și de criticul şi jurnalistul de artă Vladimir Bulat. În septembrie 2019, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos a găzduit un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziţiei „Mir și borangic”, cu lucrări semnate de Camelia Ionescu Popa, şi un recital extraordinar de pian, susţinut de Cătălin Răducanu. Recent, expoziția ”Mir și borangic” a fost itinerată la Paris. ”Am pornit în această formulă complexă a sărbătoririi ZILEI ȘCOLII ANASTASIA POPESCU atunci când am vernisat o expoziție a doamnei Silvia Radu și am construit evenimentele în jurul acesteia. Apoi ne-am dat seama că pentru copii sunt esențiale aceste întâlniri culturale cu artiști, cu oameni de știință, cu scriitori”, a spus Prof. Mona Șerbănescu, directoarea Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.

 

Între imagine poetică și epifanie, expoziția Cameliei Ionescu-Popa, realizată cu siguranța unui artizan sigur pe mijloacele sale de expresie plastică, ne invită în apele teritoriale ale formei identitare propuse de cele două materiale organice și autentice care dau, de altfel, titlul expoziției, mirul și borangicul. Discursul vizual, bazat pe aceste elemente cu valențe organice, primordiale și inițiatice, se arată în dubla sa semnificație: este undă și intuiție prin apelul la forța și simbolistica rezonantă și iradiantă a Luminii Lumii și a Vieții, dar este și materie luminată prin însușirea specială dată mirului și borangicului și prin formele identitare pe care le propun ia românească, atât de revizitată de artiștii și designerii lumii de ieri și de azi. Dubla natură a cercetării vizuale gândită de Camelia Ionescu-Popa poate fi înțeleasă, pe de o parte, prin sensul de mirungere a spațiului operei și de curățire a spațiului privitorului, și, pe de altă parte, prin ieșirea din tiparul unei forme identitare nu prin mimetism, ci prin actul creator de redesemnare și de resimbolizare a formei identitare propuse de ia românească. Astfel, lectura vizuală a privitorului își găsește noi și proteice interpretări, într-un timp al trăirii și al mărturisirii prin asumarea creatoare a unei identități și de formă, și de conținut interior.Dan Mircea Cipariu

 

 

Mir și borangic

Fantasticul colorist Henry Matisse a vorbit pictural printre primii, în lumea apuseană, despre bluza românească (La Blouse Roumaine, 1940).

Fatalmente, pentru români începea înrobirea cu bacilul comunismului, care le-a corodat temeiurile, esența și diversitatea strămoșească. De fapt, românii s-au născut risipitori. Dar nu toți. Dumnezeu a avut grijă ca anumite repere să fie salvate! Portul popular este una din permanențele acestui popor.

Dar s-o luăm de departe.

Să ne concentrăm puțin pe un fragment de frescă de la vechea biserică a Curții de Argeș, care este de la 1535! Portretul domniței Rocsanda conservă niște splendide mânecuțe de ie gorjeană, pe care nu ai fi bănuit-o la o progenitură domnească, dar iată o evidență. Obrazele subțiri și bine spălate nu se sfiau să preia gustul pentru frumos al țăranilor, pe care-i aveau la picioare…Ulterior, bisericii Valahiei zidurile s-au umplut cu imagini de țărani, boieri și alte categorii sociale, îmbrăcate în straie tradiționale, fiecare cu specificul zonei, cu dominanta cromatică și cu preferințe decorative. E o întreagă geografie acoperită de această bogăție.

În anul 1868 pictorul revoluționar Gh. Tattarescu pictează 2 portete de munteni, în straie țărănești tradiționale. Le pictează cu acribia și curiozitatea unui european, care descoperă Lumea Nouă; este absolut încântat, iar încântarea sa îl face aidoma unui fotograf, voiește să fie exact, să nu-i scape niciun detaliu, nicio iotă din ce avea în fața ochilor. Picturile acestea au valoare de document major, și chiar substituie și suplinesc lipsa unor mărturii fotografice din acea epocă.(…)

Artista Camelia Popa s-a concentrat de ceva timp pe studiul iei românești și-a propus să-i exploreze etosul stilistic și cromatic.  Și-a dat seama că nu este suficient să o pictezi o singură dată, precum au făcut înaintașii ei, de aici și de aiurea, ci s-a concentrat pentru mai multă vreme în jurul acestui ofertant subiect. Ne dăruiește acum un întreg ciclu. Exact precum un artist contemporan, care coase și descoase subiectul. Vorbim despre un program, despre un concept și un valoros laborator pictural.

Mai mult, chiar i s-a comandat anul trecut o icoană cu o Maica Domnului cu Pruncul Iisus, îmbrăcată într-o cămeșoaie țărănească. A ajuns într-o biserica de la Alba-Iulia. Astfel s-a sfințit borangicul. Magnific.

Iar Mirul este aroma Raiului. Este chintesența plantelor care provin de acolo, și care nu au plecat de acolo niciodată. Tot astfel poate fi numită și icoana – mirozna Prototipului, savoarea care-I face simțită și vizual prezența Mântuitorului. Pentru că ne mântuim și prin gust, și prin miros, mai ales, prin aroma Paradisului Pierdut.

Mir și borangic este o expoziție de pictură și iconografie.  Artista, cu studii la Galați, București și întreagă Europă, mai ales în Italia, unde a și pictat în sfinte locașuri, alături de soțul său, zugravul de biserici Ioan Popa, ne propune o perspectivă proprie și asumată duhovnicește asupra artei, o retrospectivă, o etapă a maturizării. Iar locul acela, pentru această întâlnire cu publicul, nu este nici el unul aleatoriu. Dimpotrivă. Vorbim despre un vechi și nobil apartament, în chiar inima capitalei României, care găzduiește de mai bine de 5 ani Galeria Romană, un loc care face să rămână vie flacăra tradiționalismului,  a bunului-gust, a artiștilor pentru care valorile frământate de țăranii noștri, erau mai presus decât chiar propria lor operă.

Camelia Popa vine și ea în rândurile celor pentru care moștenirea încă palpabilă, lăsată nealterată de cei de demult, este un seducător izvor pentru generațiile simțitoare, gânditoare și creative.

Mir și borangic – va fi veriga și dovada acestei stări de lucruri,  cu asupra de măsură!

Să ne bucurăm.

 

Camelia Ionescu-Popa s-a născut la 16 ianuarie 1979, la Galați. A absolvit Universitatea Națională de Artă din București, secția de Artă Murală, promoția 2002. Expoziții personale de pictură: iunie 2019, București – Galeria Romana, “Mir si Borangic’’; august 2014,  București, galeria “La Vulturi”; sept.- oct.. 2014,  Otopeni, Centrul Vultural “Ion Manu”; febr. 2015,  București, galeria “Rost & more”; martie 2016  “Sinonime”- Mogoșoaia, Palatele brâncovenești, galeria “Foișor”; pictură și bijuterie, mai 2016,  “Firesc” – București, galeria “Rost & more. Expoziții personale de icoane în Lisabona, Oeiras, Portugalia, Velletri-Lazio, Paris, Catania, Roma, Mandanici- Sicilia, București. Lucrări de Artă Monumentală Religioasă (în comun cu Ioan Popa); 2008-2010, Biserica ’’Sfânta Treime’’ a mănăstirii Afteia(Cioara), judeţul Alba, frescă; 2006-2007, Biserica  spitalului de copii Grigore Alexandrescu, București; 2005, Altarul bisericii parohiale  ‘’SS.Redemptore’’, Manfredonia, Italia, acryl; 2005-2006, Altarul bisericii parohiale ‘’SS.Crociffiso’’, Barlletta-Bari, Italia, acryl; 2005, Catedrala Sf. Napa, Limassol – 1897, CIPRU, frescă; 2004, Biserica parohială, scena timpan exterior, Aiud, jud.Alba, mosaic; 2004, Baptisterul bisericii parohiale „Spirito Santo”, Manfredonia- Bari, Italia. fresca bizantină; 2003, Altarul paraclisului bisericii ortodoxe Sf. Napa, Limassol, CIPRU. Acryl; 2003,  Capela santuariului ” San Michele sul Gargano”, Monte S. Angelo- Foggia, sec. V- VI, fresca stil bizantin; 2002, Baptisterul bisericii parohiale „Santa Maria del Carmine”, Manfredonia, Italia. fresca stil bizantin si acrylic pe pânză; 2002, Baptisterul bisericii parohiale „Santa Maria dell’Immacolata”, Monte S.Angelo, Italia, frescă stil bizantin; 2002, Baptisterul bisericii parohiale „San Giuseppe „, Manfredonia, Italia, frescă stil bizantin; 2001, Iconostasul bisericii parohiale Costești (Gorj), tempera pe lemn; 2001, Iconostasul Mitropoliei Ortodoxe Române pentru Germania și Europa Centrală, Nurnberg, Germania, tempera pe lemn (lucrare comună)

 

 

Număr de vizualizări :898


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro