spot_img

Criticilor noștri

Paradigma dirijistă și-a epuizat resursele în literatura română, cu rezultate evidente, asupra cărora nu voi insista. Cel mai important produs al acesteia, Nicolae Manolescu, își contemplă construcția în ruine. Deviza ”canonul se impune, nu se discută”, adecvată unei societăți totalitare, și-a dovedit cu puterea evidenței caracterul distructiv într-o literatură care nu mai acceptă lumina farului călăuzitor de la Centru. Din nefericire, în siajul Titanicului, o întreagă generație de critici literari e tributară paradigmei dirijiste. Într-o fundamentală eroare ontologică, ei scot critica literară din angrenajul literaturii pentru a o așeza deasupra acesteia. Pretenția criticii literare de a conduce literatura este distructivă, indiferent de formele ei de manifestare și va duce cu forța obiectivă a legilor naturii doar înspre ipostazieri conjuncturale ale dezastrului. Ea a produs sinistra sintagmă ”Eminescu n-ar fi existat fără Maiorescu”, sintagmă care nu merită efortul de a polemiza cu ea. Paradigma dirijistă este păcatul originar al criticii literare românești și principalul motiv al disoluției autorității acesteia.

În interiorul acestei paradigme, scriitorii slabi de înger se vasalizează ei înșiși, pentru a fi pe placul unui anume centru de putere și a avea acces la recunoaștere. Ei vor ”face frumos”, inclusiv în sens estetic, pentru a intra în cercurile de putere și influență, cu efecte castratoare atât asupra libertății creatoare cât și a produsului literar în sine. Mai departe, această paradigmă produce centri de putere care își consumă energiile în război iar nu în construcție, care nu au alt scop decât anihilarea reciprocă. Exercitarea puterii, mai ales a uneia nelegitime, duce la corupție. Criticul literar a devenit, din nefericire, politicianul literaturii. Cultivând, fiecare după puterile și resursele lui, o rețea de ”baroni” literari care tinde să acumuleze și să se autoreproducă. Din nefericire, tot cu instrumentele politicului. Majoritatea criticilor literari (nu toți!) sunt corupți. Ei își scot la tarabă știința și o transformă într-o marfă accesibilă oricui poate să plătească prețul, oricare ar fi acesta.

 

Critica literară este sora mai mică a literaturii și nu vătaful acesteia! Critica literară nu conduce literatura, ci este un produs al acesteia! În lipsa unei literaturi vii și autentice asupra căreia să-și exerseze instrumentele, criticul este doar regele tragic și deopotrivă ridicol al casei de nebuni. Rostul criticului este să consemneze, să inventarieze, să medieze, să sistematizeze și să PROPUNĂ, iar nu să IMPUNĂ ierarhii cu instrumente administrative! Destinul criticului literar este în bucătăria literaturii, fără ca această aserțiune să aibă vreun sens peiorativ!

 

Uniunea Scriitorilor din România se află într-o criză instituțională a cărei soluționare, indiferent  care va fi ea, va fi traumatizantă pentru lumea literară românească. Exterminarea dizidenței din câmpul literar este cel mai rușinos simptom al putrefacției paradigmei dirijiste și o instituție care o practică e pur și simplu nelegitimă! Dacă, însă, viitorul instituției se va afla tot sub zodia dirijismului, nu vom face decât să reluăm un ciclu al cărui final e previzibil. Ca să păstrez metafora politică, Puterea și Opoziția vor face schimb de locuri într-o arhitectură instituțională ineficientă și producătoare de crize în serie. Rostul Uniunii Scriitorilor din România, dincolo de reprezentarea intereselor breslei în societate, într-o realitate post-modernă, ca să folosesc un cuvânt drag criticilor, este să fie un ”parlament” al scriitorilor. Un parlament în care să se exprime, în deplină libertate, forme diferite estetic și doctrinar de coagulare a fenomenului literar românesc. Nu un câmp de bătălie, ci un teritoriu al competiției libere și dezbaterii deschise.

 

Iar criticii literari, dacă vor reuși să abandoneze paradigma dirijistă și să se apropie de literatură cu mai multă dragoste și bună-credință decât dorință de putere și câștig, vor avea un rol determinant în această (re)construcție. Dacă nu, nu!

 

Adrian SUCIU

Articole recomandate

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508