Archive for ianuarie 26th, 2020

Despre Paris și Reuniunea Comitetului ”Scriitorilor pentru Pace”

ian. 26th, 2020 | By
Despre Paris și Reuniunea Comitetului ”Scriitorilor pentru Pace”

Un prieten, aflând despre reuniunile scriitorilor din PEN International care au avut loc, în ultimii 3 ani, în India, în Filipine…, se întreba, mai în glumă, mai în serios, de ce nu se întâmplă astfel de întâlniri la Paris, la Londra…Răspunsul este că sunt mai greu de organizat în capitalele occidentale mai sus pomenite; ca să nu mai zicem că, paradoxal, în ciuda distanțelor mai mici pentru participanții europeni, costurile sunt mai mari.Timp de două zile s-au desfășurat la Paris lucrările Sesiunii Intermediare a Comitetului ”Scriitori pentru pace”. Președintele ales anul trecut, eseistul și avocatul Emmanuel Pierrat, și-a asumat această provocare de a organiza împreună cu colegii lui din PEN Franța un program complex, ce a conținut promovarea Manifestului ”Democrația Imaginatiei”, rezoluții, discuții, întrebări, masa rotundă ”Rolul scriitorilor față cu mișcările contestatare”, informări cu privire la situația unor scriitori și jurnaliști privați de libertate în țările lor, precum și noutățile ori problematicile recente din cadrul diferitelor centre PEN, reprezentate la această reuniune.



Finisajul expoziției ”Mir și borangic” de Camelia Ionescu-Popa, la Liceul Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”

ian. 26th, 2020 | By
Finisajul expoziției ”Mir și borangic” de Camelia Ionescu-Popa, la Liceul Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”

Luni, 3 februarie 2020, ora 18.30, în spațiile Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu” din București (str. Zborului, nr. 7-9), va avea loc finisajul expoziției ”Mir și borangic” a artistei Camelia Ionescu-Popa. Despre expoziție (vernisată la 18 noiembrie 2019) și artistă vor vorbi  Prof. Mona Șerbănescu, directoarea Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”, și scriitorul Dan Mircea Cipariu. ”Mir și borangic” a fost prezentată, între 13 iunie-13 iulie 2019, la Galeria Romană din București, cu un cuvânt de deschidere susținut de Ierom. Savatie Baştovoi, etnologul Laura Jiga-Iliescu și de criticul şi jurnalistul de artă Vladimir Bulat. În septembrie 2019, Muzeul Istoriei, Culturii şi Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos a găzduit un dublu eveniment cultural: vernisajul expoziţiei „Mir și borangic”, cu lucrări semnate de Camelia Ionescu Popa, şi un recital extraordinar de pian, susţinut de Cătălin Răducanu. Recent, expoziția ”Mir și borangic” a fost itinerată la Paris. ”Am pornit în această formulă complexă a sărbătoririi ZILEI ȘCOLII ANASTASIA POPESCU atunci când am vernisat o expoziție a doamnei Silvia Radu și am construit evenimentele în jurul acesteia. Apoi ne-am dat seama că pentru copii sunt esențiale aceste întâlniri culturale cu artiști, cu oameni de știință, cu scriitori”, a spus Prof. Mona Șerbănescu, directoarea Liceului Pedagogic Ortodox ”Anastasia Popescu”. AgențiadeCarte.ro este partenerul media al evenimentului.
”Între imagine poetică și epifanie, expoziția Cameliei Ionescu-Popa, realizată cu siguranța unui artizan sigur pe mijloacele sale de expresie plastică, ne invită în apele teritoriale ale formei identitare propuse de cele două materiale organice și autentice care dau, de altfel, titlul expoziției, mirul și borangicul. Discursul vizual, bazat pe aceste elemente cu valențe organice, primordiale și inițiatice, se arată în dubla sa semnificație: este undă și intuiție prin apelul la forța și simbolistica rezonantă și iradiantă a Luminii Lumii și a Vieții, dar este și materie luminată prin însușirea specială dată mirului și borangicului și prin formele identitare pe care le propun ia românească, atât de revizitată de artiștii și designerii lumii de ieri și de azi. Dubla natură a cercetării vizuale gândită de Camelia Ionescu-Popa poate fi înțeleasă, pe de o parte, prin sensul de mirungere a spațiului operei și de curățire a spațiului privitorului, și, pe de altă parte, prin ieșirea din tiparul unei forme identitare nu prin mimetism, ci prin actul creator de redesemnare și de resimbolizare a formei identitare propuse de ia românească. Astfel, lectura vizuală a privitorului își găsește noi și proteice interpretări, într-un timp al trăirii și al mărturisirii prin asumarea creatoare a unei identități și de formă, și de conținut interior.” – Dan Mircea Cipariu