spot_img

Muzică veche românească cu Ansamblul Anton Pann, la Festivalul EUROPALIA România

Muzica Principelui Cantemir va fi interpretată  de către Ansamblul cameral de muzică veche Anton Pann, în faţa publicului european, în cadrul Festivalului EUROPALIA România, prin intermediul unui turneu absolut special – „Cantemir Melo by Anton Pann Ensemble”. Concertele vor avea loc în perioada 13 – 15 decembrie 2019, după cum urmeză: vineri, 13 decembrie, ora 20.00, la De Centrale, Ghent (Belgia), sâmbătă, 14 decembrie, ora 20.00, la Le Phénix Valenciennes (Franţa), şi duminică, 15 decembrie, ora 19.30, la Salle Breughel Vieux, Genappe (Belgia). Pentru interpretarea pieselor vor fi utilizate fotocopii după manuscrisele lui Dimitrie Cantemir, precum şi variantele de transpunere din notaţia creată de principe. Instrumentele folosite sunt oud, kanun, daire, bansuri, duduk, dar şi instrumente specifice orchestrelor de cameră – vioară, violoncel şi flaut.

Integrala compoziţiilor muzicale sub semnătura Principelui Dimitrie Cantemir a fost înregistrată, în premieră în România, de către Ansamblul de Muzică Veche Anton Pann. A rezultat dublul CD, Cantemir Melo, care a fost lansat într-o ediţie princeps, la sfârşitul anului 2018. „Este pentru prima dată în România când se înregistrează integrala pieselor care sunt atestate de toţi cercetătorii că aparțin, cu siguranţă, Prinţului Dimitrie Cantemir. Ca în toate proiectele noastre, am combinat o muncă minuţioasă de documentare şi cercetare de manuscrise, pentru o recuperare istorică necesară, cu provocarea şi bucuria de a recrea pentru publicul de azi sound-ul secolului al XVIII-lea, pe care îl vom şi aduce pe scenă”, spune Constantin Răileanu, doctor în muzică, dar şi în teologie, iniţiatorul proiectului şi coordonatorul Ansamblului de Muzică veche Anton Pann.

La concertele Cantemir Melo din cadrul Festivalului EUROPALIA România, alături de Ansamblul de Muzică Veche Anton Pann (Constantin Răileanu – voce, percuţie – daire, kanun, dirijor şi orchestrator, Sabin Penea – vioară, Alexandru Stoica – oud, Issam Garfi – flaut bansouri şi ney, Andrei Niţescu – violoncel), se va afla pe scenă invitatul special Emmanuel Hovhannisyan (Armenia, duduk/flaut armenesc) şi alţi invitaţi, precum Ziya Tabassian, percuţie, şi Leonidas Palaskas, oud.

„Este o onoare şi o responsabilitate să fim parte din agenda acestui festival ca reprezentanţi culturali ai ţării noastre. Participarea Ansamblului Anton Pann în cadrul Festivalului EUROPALIA România reprezintă o recunoaştere a evoluţiei artistice ascendente a grupului şi, în acelaşi timp, un moment propice pentru iniţierea unui dialog inter-cultural într-un cadru adecvat mult mai extins. Avem astfel ocazia să susţinem şi să îmbogăţim prin participarea noastră oferta şi demersurile culturale iniţiate de Institutul Cultural Român în afara graniţelor”, afirmă Constantin Răileanu. Coordonatorul ansamblului înfiinţat în anul 2004 precizează: „Pentru seria de concerte din cadrul Festivalului EUROPALIA România, am propus mai multe proiecte din care a fost selecţionat „Cantemir Melo” – un proiect de revalorificare interpretativă prin viziunea artistică românească a operelor muzicale aparţinând principelui moldav Dimitrie Cantemir. Programul va cuprinde o selecţie de compoziţii ale acestui intelectual rafinat şi constituie o fereastră culturală spre trecutul nostru intelectual din prima jumătate a secolului al XVIII-lea, prin intermediul căreia publicul audient va putea corecta anumite informaţii posibil eronate sau distorsionate despre ţara noastră.”

Muzica Ansamblului Anton Pann îşi are sursele în manuscrise medievale, provenite din bibliotecile locaşurilor de cult, cât şi din codexurile şi culegerile unor compozitori consacraţi, precum Ioan Căianu, Dimitrie Cantemir, Petros Peloponesios, Anton Pann, I.G. Zographou Keibeli sau George Ucenescu.

„Din experienţele anterioare, am observat uimirea pozitivă a publicului din diverse state europene când a descoperit bogăţia sonoră pe care o posedăm noi românii, precum şi exotismul intelectual muzical la care nu avuseseră acces până atunci. Există, din păcate, o tendinţă de şablonare şi etichetare, pe care noi am reuşit să o contracarăm într-o oarecare măsură prin concertele pe care le susţinem în afara graniţelor, dar, prin astfel de participări internaţionale, sperăm să reuşim o capitalizare de atenţie şi de interes mult mai mare decât până acum. Sperăm că publicul european va primi muzica veche românească cu acelaşi interes pe care îl acordă muzicii de calitate savante sau nişate din alte zone ale lumii”, consideră Răileanu.

Coordonatorul Ansamblului de Muzică veche Anton Pann alătură muzicii imagini reprezentative pentru ţara noastră: „Colaborarea cu Muzeul Naţional de Artă al României constă în preluarea de la muzeu a unor imagini emblematice pentru creaţiile artistice vizuale specifice culturii vechi româneşti şi proiectarea video a acestora în cadrul concertelor noastre, pentru a oferi o combinaţie facilă de accesare a informaţiilor culturale ce vor fi prezentate în cele trei seri de participare a ansamblului nostru. Imaginile sunt diverse şi sunt specifice profilului cultural românesc şi sud-est european.”

 

 

 

 

Ansamblul Anton Pann a luat ființă în anul 2004 și a atras tineri muzicieni, absolvenți ai Universității Naționale de Muzică. Pentru a crea o experienţă cât mai bogată pentru audienţă, concertele Anton Pann sunt adesea însoţite de proiecţii video, jocuri de lumini, inserţii actoriceşti. Unele concerte se bucură de prezenţa unor muzicieni internaţionali celebri sau de experimentări care presupun intercalarea muzicii vechi cu inserţiuni electro şi jazz.

Dimitrie Cantemir (1673-1723), pe lângă activităţile sale politice, filosofice, teologice, geografice şi literare, a fost cea mai importantă figură a culturii muzicale din sud-estul european şi otoman din secolele XVII-XVIII. Polimat şi poliglot, el realizează primul tratat ştiinţific al muzicii laice din vremea sa şi lasă posterităţii cea mai bogată colecţie de opere muzicale (365 de melodii, din care 20 de compoziţii proprii). Dincolo de minunatul tezaur pe care l-a colecţionat, Cantemir oferă informaţii importante despre stil, act componistic, interpretare şi principii de realizare şi funcţionare a modurilor muzicale din vremea sa şi din tradiţie.

–––––––––

Festivalul Internaţional de Artă EUROPALIA este considerat manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizat sub patronajul Familiei Regale a Belgiei, o dată la doi ani, în Belgia și în țări învecinate – Franța, Olanda, Luxemburg și Germania sau Marea Britanie. Institutul Cultural Român este coordonatorul participării României la cea de-a 27 a ediţie a Festivalului EUROPALIA, proiect de anvergură desfășurat în perioada octombrie 2019 – februarie 2020 şi implementat în colaborare cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii şi Identității Naționale și Secretariatul General al Guvernului, alături de Asociația EUROPALIA International, organizatorul tradițional al manifestării. Cea de-a 27-a ediție a Festivalului EUROPALIA este dedicată României.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508