Archive for decembrie 9th, 2019

”Icoana bucuria sărbătorilor”, expoziția elevilor Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, la Muzeul Național al Țăranului Român

dec. 9th, 2019 | By
”Icoana bucuria sărbătorilor”, expoziția elevilor Liceului de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, la Muzeul Național al Țăranului Român

Joi, 12 decembrie 2019, de la ora 19.00, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită la vernisajul expoziției ”ICOANA. BUCURIA SĂRBĂTORILOR”.  Expoziția poate fi vizitată în perioada 12 – 19 decembrie 2019. Intrarea este liberă.



Cele mai vândute titluri ale Grupului Editorial ALL în 2019

dec. 9th, 2019 | By
Cele mai vândute titluri ale Grupului Editorial ALL în 2019

Seria ”Pisicile războinice”, semnată de Erin Hunter, domină topul celor mai vândute titluri ale Grupului Editorial ALL şi în anul 2019. Primele zece poziţii în preferinţele cititorilor noştri sunt ocupate de cărţile pentru copii, cele de medicină, literatură şi non-ficţiune.



”ROMACEN – Vremea Vrăjitoarei”, teatru feminist rom la Teatrul ”Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe

dec. 9th, 2019 | By
”ROMACEN – Vremea Vrăjitoarei”, teatru feminist rom la Teatrul ”Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe

Pe 15 și 16 decembrie 2019, ora 19.00, la Teatrul ”Andrei Mureșanu” din Sfântu Gheorghe, va avea loc premiera ”ROMACEN – Vremea Vrăjitoarei”, cel mai recent spectacol Giuvlipen, în regia Tinei Turnheim, coproducție a Teatrului ”Andrei Mureșanu”. Spectacolul pornește de la textul piesei scrise de Mihaela Drăgan în timpul Rezidenței de dramaturgie de la Royal Court Theatre din Londra: 2019 Focus Europe și se folosește de principiile unei noi mișcări artistice – Roma Futurism – ale cărei baze au fost puse de artistă în 2018 la ParaSite Hong Kong. Roma Futurism explorează elemente SF în cultura romă și pune la intersecție cultura și istoria romă cu vrăjitoria și tehnologia viitorului. Noua producție continuă colaborarea artistei Mihaela Drăgan cu regizoarea Tina Turnheim cu care a lucrat în „Medea Romnja” la Theatre Aufbau Kreuzberg din Berlin. Trecutul opresiv și prezentul care perpetuează rasismul definesc o mare parte din identitatea noastră romă, dar a venit momentul să vorbim despre viitorul ultratehnologic și locul romilor în acest viitor.



Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră semnat de Dumitru Capoianu, creatorul muzicii pentru „Omulețul” lui Gopo, interpretat de ALEXANDRU TOMESCU

dec. 9th, 2019 | By
Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră semnat de Dumitru Capoianu,  creatorul muzicii pentru „Omulețul” lui Gopo, interpretat de ALEXANDRU TOMESCU

Vineri, 13 decembrie 2019, la Sala Radio, violonistul ALEXANDRU TOMESCU – care se bucură de privilegiul de a cânta pe celebra vioară STRADIVARIUS Elder-Voicu – va interpreta, alături de ORCHESTRA NAŢIONALĂ RADIO, Concertul nr. 1 pentru vioară şi orchestră creat în 1957 de compozitorul român Dumitru Capoianu (1929-2012). Considerat de autor ca fiind „ieşit din credința că sunt dator viorii, pe care am profesat-o la începutul carierei mele”, concertul a fost descris de muzicologul Corina Bura ca „o muzică greu definibilă, plină de efecte, atractivă din punct de vedere violonistic, îmbinând echilibrat factura lirică şi virtuozitatea”.



Premiera spectacolului ”Bunica e forță!”, la Centrul de Teatru Educațional Replika

dec. 9th, 2019 | By
Premiera spectacolului ”Bunica e forță!”, la Centrul de Teatru Educațional Replika

Luni, 16 decembrie 2019, ora 19.00, Asociația Culturală REPLIKA vă invită la premiera spectacolului ”Bunica e forță!”. Spectacolul propune o incursiune tandră în istoriile personale ale celor care ne-au fost aproape în copilărie. Ale celor pe care le-am cunoscut, poate, doar din poveștile părinților. Ale celor despre care știm mult, puțin sau aproape deloc. Ale celor care au inventat pentru noi o lume în care anii se dau peste cap și ne fac, peste noapte, mari. Ale celor de care ne e uneori atât de dor încât ni le imaginăm copii ca să le avem mai mult timp cu noi.



Încurcături, bîlbe, hopuri și alte hîțîneli

dec. 9th, 2019 | By
Încurcături, bîlbe, hopuri și alte hîțîneli

În lumea culturii române și mai ales în ograda literară e mare debandadă. Conform legislației, artiștii au dreptul de a se reuni în sindicate sau asociații care să le protejeze drepturile, să-i sprijine, să înlesnească schimburi culturale ori să-i facă cunoscuți.
Toate bune și frumoase, dar, nu știu de ce, mă lovesc deseori de o mulțime de întrebări „șmechere”, prin care, cred preopinenții, această teorie a reunirii și protecției artistice, s-ar dovedi nevalidă. „Dar cum a creat Eminescu? Cum a compus Enescu? Cum a pictat Luchian? Au avut ei nevoie de asociații? S-au descurcat singuri și au izbîndit prin valoare.” Aici sînt, de fapt, două întrebări cu final întortochiat. Nu, Eminescu nu a avut de partea lui o asociație sau o fundație, e drept. Dar a avut un cenaclu, Junimea, populat de oameni bogați și influenți, care l-au ajutat să obțină măcar cîteva posturi plătite bine sau s-au îngrijit de editarea primului volum de poezii. Enescu era dintr-o familie înstărită, nu s-a pus niciodată, la el, problema banilor. Luchian a trăit în mizerie o bună bucată de timp, pînă la moarte. În general, destinele artiștilor nu sînt unele de invidiat. Mulți au cunoscut mizeria, foamea, ignorarea, boala. Împotriva celor care cred că artistul „trebuie să sufere”, eu spun că, înainte de a fi artist, acesta e om și că, dacă ar fi fost protejat cît de cît, el ar mai putea oferi societății opere remarcabile.
Poate e suficient să menționez cazul lui Vincent Van Gogh, artist (nu-i așa?) ale cărui pînze se vînd acum la prețuri amețitoare, dar care, în timpul vieții, nu a cîștigat din artă aproape nimic (singurul tablou vîndut a fost achiziționat de fratele său, Theo). Vincent a fost un om care a suferit mult, iar în lipsa sprijinului material oferit de Theo, ar fi murit mult mai devreme. Și n-ar fi lăsat în urmă 900 de pînze. Cam așa stau lucrurile.



Cehov, România și corectitudinea politică văzute prin casca lui Bobi k68

dec. 9th, 2019 | By
Cehov, România și corectitudinea politică văzute prin casca lui Bobi k68

Cehov este probabil unul din cei mai jucați autori din lume. Să-i reinterpretezi o piesă este dovada curajului și, urmărind cea mai recentă producție a regizorului Radu Afrim, pot spune că este și dovada unui talent vizionar. Spectacolul ”Trei surori”, care a avut premiera joi, 5 decembrie, în sala Studio a Teatrului Național București, este o experiență care te scoate din zona de confort și te capturează într-o dimensiunea pe care cu siguranță nu te-ai fi așteptat să o găsești într-o sală de teatru. Povestea originală își păstrează esența, cele trei surori, Olga, Mașa și Irina și fratele lor, Prozorov, trăiesc într-un spațiu nedefint, în proximitatea Moscovei, numai că de data asta această coordonată spațio-temporală este speculată ingenios până la a se confunda, într-un mod acut și autentic, cu România și contemporaneitatea ei. Un spectacol în care artele se combină halucinant: dans, poezie, film și muzică, toate acestea angrenate într-un soi de ironie dramatică, menită să resusciteze orice prejudecată despre actul teatral. ”Trei surori” este o piesă care trebuie revăzută, amalgamul de subtilități nu e ușor de digerat în momentele de tensiune pe care scene absolut surprinzătoare le provoacă.



Expoziția ”Tonitza 70”, la Muzeul Național al Țăranului Român

dec. 9th, 2019 | By
Expoziția ”Tonitza 70”, la Muzeul Național al Țăranului Român

Joi, 12 decembrie 2019, de la ora 19.00, Liceul de Arte Plastice „Nicolae Tonitza”, în parteneriat cu Muzeul Național al Țăranului Român, vă invită la vernisajul expoziției TONITZA 70, care va avea loc la Sala Irina Nicolau.



O seară cu Mircea Cărtărescu la Cafeneaua critică

dec. 9th, 2019 | By
O seară cu Mircea Cărtărescu la Cafeneaua critică

Înapoi la Muzeul Naţional al Literaturii Române – MNLR, după ediţia specială consacrată expoziţiei Maitec de la Muzeul Naţional de Artă al României – MNAR, Cafeneaua critică propune o seară cu Mircea Cărtărescu, pornind de Melancolia sa (Humanitas, 2019), recent lansată, în pragul verii, la Salonul editorial Bookfest: o nouă carte de proză a celui mai apreciat scriitor român de azi, în ţară şi în străinătate. Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.



Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru cartea de poezie „Plagiator. 1962” de Nicolae Coande

dec. 9th, 2019 | By
Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române pentru cartea de poezie „Plagiator. 1962” de Nicolae Coande

Premiile Academiei Române din acest an recompensează și un scriitor craiovean. Poetul Nicolae Coande va primi joi, 12 decembrie, Premiul „Mihai Eminescu” pentru volumul de poezie „Plagiator. 1962” (Ed. Măiastra, 2017), în cadrul şedinţei solemne a Adunării Generale a Academiei Române. Premiile Academiei Române se decernează în fiecare an la cele paisprezece secții ale sale pentru cărți apărute cu doi ani în urmă. Juriul care a decis premierea cărții lui Nicolae Coande a fost alcătuit din Eugen Simion, președintele secției de Filologie și Literatură a Academiei, Ion Pop, Ileana Mălăncioiu, Mircea Martin, Ana Blandiana, Dumitru Radu Popescu.