Premiul PEN Club România pentru anul editorial 2018 și noua conducere PEN România

nov. 28th, 2019 | By | Category: Postcard

La Adunarea Generală din 22 noiembrie 2019, PEN Club România a acordat premiul anual (înființat cu șase ani în urmă) romancierei Gabriela Adameșteanu, pentru romanul său ”Fontana di Trevi” (Editura Polirom, 2018). Reamintim că premiul a fost decernat în anii trecuți Fundației Academia Civică, prin Ana Blandiana și Romulus Rusan (2013), lui Gabriel Liiceanu (2014), Andrei Cornea (2015), Cristian Teodorescu și Bogdan Ghiu (2016), Ruxandrei Cesereanu (2017), Martei Petreu și lui Claudiu Komartin (2018).

De asemenea, PEN România și-a ales o nouă conducere. Cel de-al doilea mandat al doamnei Magda Cârneci, președinte al organizației din 2011, s-a încheiat, iar membrii PEN care au asigurat cvorumul Adunării Generale de anul acesta au votat o nouă echipă pentru următorii patru ani. Noul președinte a fost ales scriitorul sibian Radu Vancu, secondat de Claudiu Komartin ca vicepreședinte. Din noul Comitet de Conducere al PEN România vor face parte, pe lângă președinte, vicepreședinte și secretarul general Mariana Gorczyca (cei trei alcătuind Biroul PEN), scriitorii Ruxandra Cesereanu, Bogdan Ghiu, Magda Cârneci și Miruna Vlada (membri ai Comitetului Executiv), iar poetul și promotorul cultural Gelu Vlașin a fost numit responsabil cu scriitorii români din Diaspora.

 

Printre propunerile din programul noii conduceri: un festival PEN la împlinirea a o sută de ani de la fondarea, în 1922, a PEN România, întâlnire care să facă în plus o legătură, la cincisprezece ani distanță, cu Maratonul European de Poezie de la Sibiu organizat de Andrei Bodiu în 2007; editarea în anii următori a unor antologii de literatură română contemporană în limbile de circulație internațională (ultima astfel de inițiativă fiind antologia bilingvă Mi-ar trebui un șir de ani / It Might Take Me Years, coordonată de către Constantin Abăluță în 2009); un parteneriat solid și aprofundarea legăturilor cu conducerea PEN Moldova, al cărei președinte este scriitorul Vitalie Ciobanu, pentru a construi împreună acțiuni care să articuleze o voce cu greutate împotriva previzibilelor abuzuri antidemocratice; implicarea în dezbaterile (deocamdată înghețate) legate de statutul artistului și de statutul traducătorului în România prezentului; un nou site, mai modern și mai dinamic, pentru o mai bună cunoaștere a scriitorilor PEN (atât între ei, cât și de către cei interesați de realizările lor) și a proiectelor pe care această organizație le derulează; un nou concept pentru premiile anuale ale PEN România, care să extindă și să consolideze acest eveniment, în spiritul dimensiunii angajate, de cooperare, solidaritate și sprijin pentru cei oprimați și în primejdie, pentru cei ignorați și ale căror drepturi și libertăți sunt puse între paranteze – misiune fundamentală a PEN International.

 

Scurt istoric al PEN România

PEN România este una dintre cele peste 150 de filiale din mai bine de 100 de țări, ale PEN International (fondat în 1921, la Londra). PEN România a fost creat într-o primă formă în 1922 la București și din rândurile sale au făcut parte, de-a lungul perioadei interbelice, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Lucian Blaga, Tudor Vianu, Henriette-Yvonne Stahl, Panait Istrati, Mircea Eliade.

La apogeul epocii comuniste, în scurta perioadă de liberalizare politică de după 1968, s-a înființat un nou PEN Club în România, care funcționa ca un fel de secție de relații externe a Uniunii Scriitorilor din România. Poeți importanți, ca de exemplu Geo Dumitrescu, au fost la un moment dat președinți ai PEN Clubului român, din care făceau parte și alți autori agreați de regim.

Recreat în septembrie 1990 de poeta Ana Blandiana, forma actuală a PEN România i-a integrat de la început pe cei mai angajați intelectuali și scriitori ai momentului. În prezent, PEN România are 120 de membri – poeți, prozatori, eseiști, traducători, jurnaliști, editori. Președinții PEN România: Ana Blandiana (1990-2004), Gabriela Adameșteanu (2004-2006), Ilie Constantin (2006-2007), Constantin Abăluță (2008-2010), Magda Cârneci (2011-2019).

 

Radu Vancu (n. 1978, Sibiu) este conferențiar la Facultatea de Litere a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, redactor-șef al revistei „Transilvania” și membru, încă de la fondare, în redacția „Poesis internațional”. A publicat volumele de poezie: Epistole pentru Camelia (2002), Biographia litteraria (2006), Monstrul fericit (2009), Sebastian în vis (2010), Amintiri pentru tatăl meu (2010), Frânghia înflorită (2012), 4 A.M. Cantosuri domestice (2015), Cantosuri domestice (antologie, 2016) și Psalmi (2019). De asemenea, este autorul a șase volume de eseuri și publicistică (printre care Mircea Ivănescu: Poezia discreției absolute, 2007; Eminescu: trei eseuri, 2011; Poezie și individuație, 2014; Elegie pentru uman, 2016), al unui jurnal, Zodia Cancerului. Jurnal 2012-2015 (2017) și al romanului Transparența (2018). Traducător al lui Ezra Pound, William Butler Yeats și John Berryman în românește.

 

Claudiu Komartin (n. 1983, București) a publicat volumele de poezie: Păpușarul și alte insomnii (2003), Circul domestic (2005), Un anotimp în Berceni (2009), Cobalt (2013), Dezmembrați (2015, volum semnat cu heteronimul Adriana Carrasco), Maeștrii unei arte muribunde (2010-2017) (antologie, 2017). Este, începând din 2010, redactor-șef al revistei „Poesis internațional” și al Casei de Editură Max Blecher. Coautor a două texte care au stat la baza unor piese de teatru (montate în 2008, respectiv 2010), a tradus în limba română șase cărți de proză și patru de poezie (Kurt Vonnegut, JMG Le Clézio, Tahar Ben Jelloun, Philippe Claudel, Gheorghi Gospodinov ș.a.). A editat și îngrijit aproape o sută de cărți și antologii de poezie, printre care proiectul recuperator Sârmă ghimpată. Când focurile se vor stinge printre ruine. Poeți ai generației războiului (2018).

 

Număr de vizualizări :1364


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro