spot_img

Museums Meet Museums 2019 – Despre inovație și inspirație, antreprenoriat cultural și colaborarea cu mediul creativ

Pentru a atrage vizitatorii, muzeele trebuie să schimbe paradigma tradițională și să devină instituții relevante în societate, prin abordări curatoriale inovatoare, propuneri inspiraționale de promovare a colecțiilor și cultivarea unei relații pe termen lung cu toți beneficiarii și partenerii.

Aceasta este una dintre concluziile dezbaterilor din cadrul celei de-a treia ediții a seminarului muzeal internațional „Museums Meet Museums”, care a avut loc pe 11 și 12 octombrie la Nod Makerspace București. La eveniment au participat 15 experți internaționali în domeniul muzeal din 10 țări și 100 de specialiști din România, reprezentând muzee, organizații culturale și creativi din toată țara.

 

Tema ediției din acest an a „Museums Meet Museums” a fost „Curatorii de minuni și drame”, unde cei 15 vorbitori inspiraționali au conectat auditoriul la cele mai noi și spectaculoase viziuni și experiențe europene în valorificarea colecțiilor și în interacțiunea cu publicul, de atragere a unor categorii noi de vizitatori, dar și de poziționare inteligentă a muzeelor în comunitățile din care fac parte.

 

Cred că toți trebuie să fim conștienți și să reacționăm la faptul că muzeele devin din ce în ce mai mult „spații democratice”, unde vizitatorii aduc propriile povești și istorii și nu se mai așteaptă ca noi, curatorii, să le spunem ce să gândească despre expoziții.”  – a declarat Victoria Broackes. Victoria, împreună cu Geoffrey Marsh, de la Departamentul de Teatru și Spectacole al Victoria and Albert Museum au povestit la atelierul „Sound & Vision – immersive exhibitions at the V&A” despre deja legendarele lor expuneri dedicate lui David Bowie sau fenomenului Pink Floyd, adevărate spectacole multimedia.

 

Peter Gorgels, directorul de produse digitale al celebrului Rijksmuseum și managerul proiectului Rijksstudio, a spus, referindu-se la poziționarea muzeelor într-o lume interconectată: „Prin proiectul Rijksstudio am deschis colecția întregii lumi, făcând-o accesibilă de oriunde – oricine își poate crea acum propriul muzeu de artă online. În același timp, cred că muzeele trebuie să își dovedească în permanență relevanța în societate – la Rijksmuseum încercăm să arătăm că „bătrânii maeștrii” sunt doar colegi ai artiștilor de astăzi și că pot – și ei – educa publicul contemporan”. Peter a vorbit și despre nevoia constantă de parteneriate cu comunitățile de afaceri sau industriile creative pentru susținerea existenței și dezvoltării muzeelor și a suplini finanțarea guvernamentală, din ce în ce mai problematică.

 

 

Sophie Walter – directoarea Departamentului de dezvoltare publică și loialitate de la Muzeul Louvre – a subliniat importanța departamentelor de promovare și marketing ale muzeelor în cunoașterea și identificarea caracteristicilor publicului și ale comunităților, pentru a găsi modalități mai bune, personalizate, de comunicare și prezentare a expozițiilor muzeelor. De la House of European History din Bruxelles, muzeul Parlamentului European, Taja Vovk van Gaal, a declarat: „Eu cred că muzeele nu sunt locuri ale trecutului. Muzeele ar trebui să răspundă problemelor societale curente și pot spune că muzeul nostru reflectă prezentul prin expunerea evenimentelor din trecut. Sper ca vizitatorii noștri să devină din ce în ce mai curajoși în a explora trecutul, pentru a putea înțelege prezentul și, de ce nu, viitorul nostru comun”.

 

Prezențele importante la „Museums Meet Museums 2019” au fost completate cu prezentările susținute de Michelle Cotton și Tonina Cerdà, de la MUDAM Luxembourg și, respectiv, de la Museu d’Art Contemporani de Barcelona, care au adus în discuție nevoia diversificării permanente a expozițiilor, precum și a utilizării tehnologiei moderne într-un mod creativ, pentru a surprinde și atrage permanent publicul.

 

Pe lângă marile muzee europene, au fost prezente la București și două muzee de nișă, dar deja foarte cunoscute și apreciate pentru inovația adusă în zona curatorială – Childhood War Museum, Sarajevo (singurul muzeu din lume concentrat exclusiv pe experiența copilăriei afectate de război), prin Jasminko Halilović și Museum of Broken Relationships, Zagreb (dedicat dramelor-clișeu din relațiile umane), prin co-fondatorul său, Olinka Vištica. Cele două muzee își pregătesc viitoarele expoziții itinerante în toată lumea, trasee care vor include în viitor Bucureștiul, posibil Sibiul, Brașovul sau Clujul.

 

Unul dintre cele mai urmărite ateliere a fost cel dedicat unui apreciat model curatorial autohton, cel al Studioului de Arhitectură Zeppelin, care, prin Constantin Goagea, a prezentat noua poziționare a Muzeului Anton Pann din București. Utilizând o abordare multidisciplinară, aprope „regizorală”, Zeppelin urmărește validarea prezenței muzeului în comunitate, crearea de conținut și noi forme de prezentare a acestuia, precum și de oportunități în atragerea și fidelizarea publicului.

Seminarul a fost întregit cu prezența grupului de muzeografi români care a participat la una dintre prestigioasele tabere muzeale internaționale, coordonate de Nina Simon, în California, SUA. Simona Biriș – Muzeul de Artă Vizuală Galați, Despina Hașegan – Muzeul Național al Hărților și Cărții Vechi, Mirela Iancu – Muzeul Astra din Sibiu, Oana Enășel – Muzeul de Artă Modernă Baia Mare și Andreea Drăghicescu – Muzeul Național al Literaturii Române, au vorbit despre „bagajul” de emoții și inspirație cu care s-au întors, despre planurile pentru noi expoziții, dar și despre provocări și soluții aplicate.

 

„Museums Meet Museums” este un proiect cultural finanțat cu sprijinul Administrației Fondului Cultural Național și a Institutului Cultural Român.

 

Organizator: Rețeaua Națională a Muzeelor din România / Co-organizator: Nod Makerspace

Parteneri internaționali: Network of European Museum Organisation, Institut français de Roumanie, British Council

Parteneri media: AGERPRES, Agenția Rador, Bookhub.ro, Catchy, Calendar Evenimente, Ceașca de Cultură, IQads, i-tour.ro, Libertatea, Modernism, Metropotam, MovieNews, Observator cultural, București FM, Radio România Cultural, Revista Atelierul, Revista Zeppelin, SMARK, Ziare.com

Mai multe pe https://museumsmeetmuseums.ro/ 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508