Gabriela Adameșteanu, Paul Cernat, Marius Oprea și Robert Șerban, laureații primei ediții a Galei Premiilor AgențiadeCarte.ro

oct. 7th, 2019 | By | Category: Proiecte

Joi, 10 octombrie 2019, ora 19.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I” din București (Calea Victoriei nr.88), are loc, în premieră, Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro, un eveniment inclus în cea de a VIII-a ediție a celui mai divers maraton cultural în aer liber: Strada de C’Arte. Evenimentul este sprijinit financiar de Ministerul Culturii și Identității Naționale și va fi înregistrat de Radio România Cultural. Laureații Premiilor AgențiadeCarte.ro au fost desemnați de către un juriu din care fac parte scriitorul Dan Mircea Cipariu, directorul AgențiadeCarte.ro, conf.univ.dr.Ioan Cristescu, președintele APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România), și prof.univ.dr. Caius Dobrescu. În perioada 1-31 august 2019, cititorii AgențiadeCarte.ro au putut vota cele patru secțiuni de nominalizări de carte –  poezie (4280 de voturi), proză (2750 de voturi) , critică literară / teorie literară/ istorie literară (1007 voturi) și eseistică / memorialistică / publicistică (1101 de voturi) – cărți  apărute în anul editorial 2018. La poezie pentru primele trei locuri au fost votate cărți de Cosmin Perța pentru ”Cântec de leagăn pentru generaţia mea”, Editura Paralela 45, Andrei Novac pentru ”Prin închisori și prin libertate”, Editura Cartea Românească, și Robert Șerban pentru ”Tehnici de camuflaj”, Editura Tracus Arte. La proză  au fost votați primii trei – Mircea Daneliuc pentru ”Cele mai tîmpite momente”, Editura Polirom, Radu Părpăuţă pentru ”Rămas-bun”, Editura Polirom, și Gabriela Adameşteanu pentru ”Fontana di Trevi”, Editura Polirom. La critică literară / teorie literară/ istorie literară, primii trei votați au fost Gheorghe Lăzărescu pentru ”Caragiale, o lume într-o operă”, Herg Benet, Paul Cernat pentru ”Vase comunicante. (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice”, Polirom, și Ovidiu Pecican pentru ”Pavel Chihaia – aventurile vocației”, Editura Mega. Secțiunea eseistică / memorialistică / publicistică a avut  următorul vot pentru primele trei preferințe: Ion Vianu pentru ”Între violență și compasiune”, Editura Polirom, Marius Oprea pentru ”Rola 800. Omul care a umilit Securitatea”, Corint, și Valeriu Gherghel pentru ”Roata plăcerilor”, Editura Polirom. În urma deliberărilor, juriul a acordat Premiile AgențiadeCarte.ro pentru anul editorial 2018 prozatoarei Gabriela Adameșteanu, criticului literar Paul Cernat, eseistului Marius Oprea și poetului Robert Șerban. Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro se va încheia cu un recital de muzică și poezie susținut de Maria Răducanu și Robert Șerban. Amfitrion: Dan Mircea Cipariu. Producător: Anamaria Spătaru. Afișul și diplomele galei sunt realizate de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Intrarea este liberă.

 

Laureații Premiiilor AgențiadeCarte.ro

Premiul Cartea de poezie a anului 2018: Robert Șerban pentru ”Tehnici de camuflaj”, Editura Tracus Arte. 

-Premiul Cartea de proză a anului 2018: Gabriela Adameşteanu pentru ”Fontana di Trevi”, Editura Polirom. 

Premiul Cartea de critică literară, istorie literară și teorie literară a anului 2018: Paul Cernat pentru ”Vase comunicante. (Inter)feţe ale avangardei româneşti interbelice”, Editura Polirom. 

Premiul Cartea de eseistică, memorialistică și publicistică a anului 2018: Marius Oprea pentru”Rola 800. Omul care a umilit Securitatea”, Editura Corint.

 

 

Gabriela Adameșteanu, absolventă a Facultății de litere,  redactor la Editura Științifică și Enciclopedică (până în 1985) și lector la Cartea Românească (până în1990). Redactor-șef al revistei 22 (1991-2005) și al suplimentului Bucureştiul cultural (2005-2013). Premiul Hellman-Hammett pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanele ei au primit numeroase premii naționale, sunt constant reeditate, au fost traduse în 16 limbi,  la edituri mari (Gallimard, Aufbau Verlag) și  bine  primite de critica internațională: Drumul egal al fiecărei zile, 1975; Dimineaţă pierdută, 1984; Întâlnirea, 2007; Provizorat, 2010. Sub tipar la Polirom se află cel mai recent roman, Fontana di Trevi, care încheie așa numita ”trilogie a Letiției”. A mai scris proză scurtă (Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, 1979; Vară-primăvară, 1989, Gara de Est, 2008), două volume de jurnalism (Obsesia politicii, 1995; Cele două Românii, 2000), un volum de memorialistică (Anii romantici, 2014).  Romanul Dimineaţă pierdută a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul Bulandra (decembrie 1986 – februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic. Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Președintă de onoare a primei ediții a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Premiul „Gheorghe Crăciun” pentru Opera Omnia al revistei Observator cultural.

 

Paul Cernat (n. 5 august 1972, București), unul dintre cei mai cunoscuți critici literari din noua generație, este conferențiar doctor la Facultatea de Litere a Universității din București și Cercetător Științific I la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București al Academiei Române. A publicat, în ultimele două decenii, peste 1500 de articole, cronici literare, eseuri și studii în majoritatea publicațiilor importante de profil din țară. Autor al mai multor zeci de prefețe și potfețe, colaborator la zeci de volume colective cu profil de istorie literară, istoria ideilor și studii culturale. Volume de autor: „Contimporanul. Istoria unei revisdte de avangardă” (Ed. Institutului Cultura Român, 2007), „Avangarda românească și complexul periferiei. Primul val” (Ed. Cartea Românească, 2007), „Existențialismul românesc interbelic” (Ed. Muzeului Național al Literaturii Române, 2013), „Vase comunicante. (Inter)fețe ale avangardei românești interbelice” (Ed. Polirom, 2018). A publicat, împreună cu Ion Manolescu, Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir volumule „În căutarea comunismului pierdut” (Ed. Paralela 45, 201), „O lume dispărută. Patru istori personale urmate de un dialog cu H.-R. Patapievici (Ed. Polirom, 204), „Explorări în comunismul românesc” (vol. I, Ed. Polirom, 2004), „Explorări în comunismul românesc” (vol. II, Ed. Polirom, 2005), iar împreună cu Angelo Mitchievici și Ioan Stanomir, „Explorări în comunismul românesc” (vol. III, Ed. Polirom, 2008). Împreună cu Andrei Ungureanu a publicat romanul fantasy „Războiul fluturilor” (Ed. Polirom, 2005), iar împreună cu Alexandru Matei – volumul epistolar de eseuri politice „Douăzeci de ani după. Alternative și provocări” (Ed. Adenium, 2015).

 

Marius Oprea (n.1964) este istoric și scriitor. A fondat în 2005 Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului, a fost consililer al președintelui Emil Constantinescu și al prim-ministrului Călin Popescu Tăriceanu, pe probleme de securitate naţională. Este licenţiat în istorie la Universitatea din Bucureşti, cu specializări în arheologie şi istorie medie românească, şi doctor în istorie contemporană a României (2002) al aceleiaşi universităţi, cu tema Rolul și evoluția Securității (1948-1964). A publicat numeroase articole şi lucrări despre istoria poliției politice din România, care au apărut în presă sau au fost incluse în culegeri de studii şi publicaţii academice. A publicat mai multe cărți de istorie; între altele, Moştenitorii Securităţii (2004); Zorba şi Catedrala (2006); Adevărata călătorie a lui Zahei. V. Voiculescu şi taina Rugului Aprins (2008, 2019). De acelasi autor, au apărut Banalitatea răului. O istorie a Securităţii în documente (1949-1989) (2002, premiul Asociaţiei Editorilor din România pentru cea mai bună carte de istorie a anului); Ziua care nu se uită. 15 noiembrie 1987, Braşov (în colab., 2002, 2017); Securiştii partidului. Serviciul de cadre al PCR ca poliţie politică (coord., 2002); Chipul morţii: dialog cu Vladimir Bukovski despre natura comunismului (2006); Bastionul cruzimii. O istorie a Securităţii (1948-1964) (2008), ; Şase feluri de a muri (2009, premiul revistei Observator cultural),  Mafia arabă de la Ceaușescu la Iliescu (2016) și Studiu de fezabilitate pentru Mîntuire. 101 povestiri despre România (2019).  A publicat cărți de poezie (Solo de tamburină, 1999,  America! America!, 2008, Întîlnire cu Apostol, 2012, Rețeta fericirii, 2015) și două romane,  Turma păstorului mut, (2016) și Neasemuita istorie a Imperiului Român de Răsărit (2017), cel din urmă primind premiul ”Ion Hobana” pentru literatură SF. A scris și scenariile a două filme documentare, regizate de Nicolae Mărgineanu (Execuția și Patru feluri de a muri), care reflectă principala preocupare din ultimul deceniu și jumătate ca expert arheolog și întemeietor al arheologiei victimelor comunismului în România, anume aceea de identificare a rămășițelor celor care au fost uciși de Securitate sau au murit în lagăre și penitenciare.

 

Robert Şerban (n. 1970, la Turnu Severin) este scriitor, jurnalist și editor. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design şi al Facultăţii de Construcţii, ambele din Timișoara, oraș în care trăiește. Este președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Realizator și moderator al emisiunii culturale Piper pe limbă, difuzată de TVR Timișoara și TVR 3, și redactor al revistei Orizont.

A publicat 20 cărți de beletristică, majoritatea de poezie, pentru care a primit mai multe premii literare. Cea mai recentă carte de poezie a sa este Tehnici de camuflaj (ed. Tracus Arte, 2018).

A fost invitat la festivaluri internaționale de literatură și a susținut lecturi publice din creația sa în Serbia, Germania, Elveția, Austria, Ungaria, Israel, Polonia, Ucraina, Cehia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca, China.

Poeziile i-au apărut în antologii, publicații ori volume proprii în limbile germană, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucrainiană, idiș etc.

 

 

Juriul Premiilor AgențiadeCarte.ro

 

Dan Mircea Cipariu (născut la 7 septembrie 1972, București), licențiat al Universității București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, scriitor, jurnalist și manager de proiecte și programe culturale. A debutat în presa literară în 1988 (SLAST), iar editorial, în 1999, cu volumul Hai să ne-ntâlnim pe site sâmbătă seara (Editura Libra). În 2007, volumul său de poeme Tsunami (Editura Brumar, 2006) a primit Premiul Asociației Scriitorilor din București. În 2008, a inițiat și coordonat proiectul ,,Scriitori pe Calea Regală”, iar din 2009 până în prezent, proiectul „Maratonul de poezie și jazz”. Între 2011 și 2019, de Ziua Culturii Naționale, a inițiat și coordonat proiectul „Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului”. Este fondatorul și președintele asociației Euro CulturArt, ce deține o galerie dedicată tinerilor artiști vizuali din Europa – „Atelier 030202”, coordonată de artistul vizual Mihai Zgondoiu. Este directorul www.AgențiadeCarte.ro, spațiu virtual în care sunt prezentate la zi evenimentele de carte și artă. Este președintele Opera Scrisă.Ro, societate de gestiune a drepturilor de autor. Volumul său singurătatea vine pe facebook, publicat în anul 2012 la Editura Tracus Arte din București, este considerat de editorul Cosmin Perța „unul dintre cele mai bune volume de poezie ale anului 2012 și nu numai”. În prezent, lucrează la tema doctorală de cercetare „Tipare ale imaginii poetice”, sub coordonarea prof. univ. dr. Silviu Angelescu, la Școala Doctorală a Facultății de Litere, Universitatea din București.

 

Ioan Cristescu (n. 1965) este directorul Muzeului Național al Literaturii Române din București, conferenţiar univ. dr. la Universitatea Hyperion din Bucureşti, specializat în Istoria teatrului universal, fondator al Editurii Tracus Arte, președintele Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România. Coordonator al mai multor proiecte culturale, literare și artistice de anvergură națională și internațională: „Teatru la Muzeu” – producţie de spectacole pe texte de Matei Vişniec – regia Mircea Marin; Ioan Flora – regia Alexandru Dabija; Drumul spre Momfa, în colaborare cu Teatrul Naţional din Cluj, regia Mihai Măniuţiu; Neguţătorul de ochelari, regia Dan Tudor; coordonator al „Serilor de poezie şi muzică ale MNLR” – lecturi publice ale poeţilor contemporani însoţite de muzică – 60 de ediţii; director al Festivalului anual de jazz „Jazzy Spring”, Bucureşti – 3 ediţii –, împreună cu Mircea Tiberian; realizatorul proiectului „10 ani de la vizita Papei Ioan Paul al II-lea în România” – expoziţie vernisată în 15 oraşe din România; realizatorul proiectului „Comedia românească” – momente şi schiţe: realizator de expoziţii de anvergură naţională şi internaţională „Paul Celan – dimensiunea românească”, „Marin Sorescu, Şcoala ardeleană – iluminismul românesc” etc. Coproducător al Maratonului de Poezie şi Jazz; inițiatorul Festivalului Internațional de Poezie București; coordonatorul Festivalului Capitalelor Centenare. A debutat editorial cu volumul Dramaturgia lui Radu Stanca, Editura Muzeul Literaturii Române (2011), volum distins cu Premiul de debut al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti. În pregătire: Resurecţia oratoriei şi antiteatrul.

 

Caius Dobrescu (n. 1966) a făcut parte din „Grupul de la Brașov”, ce l-a avut ca mentor pe Alexandru Mușina. Beneficiază, între 1990 și 1991, de bursa „Herder” la Universitatea din Viena. Doctor în Litere (1999), este profesor universitar la Universitatea București. După debutul în volumul colectiv „Pauză de respirație” (1991, împreună cu Andrei Bodiu, Marius Oprea și Simona Popescu), a publicat patru volume de poezie: „Efebia” (1994), „Spălându-mi ciorapii” (1994), „Deadevă” (1998) și „Odă liberei întreprinderi” (2009), a cărei traducere în limba germană, „Ode an die freie Unternehmung”, a primit Premiul orașului Münster pentru poezie europeană. A mai publicat cinci volume de eseuri și studii critice și șapte romane: „Balamuc sau pionierii spațiului” (1994), „Teză de doctorat” (2007), „Euromorphotikon” (2010, roman în versuri), „Minoic” (2011) și seria „Vlad Lupu” publicată de Crime Scene Press, din care au apărut până acum „Moarte în ținutul secuilor” (2017), „Praf în ochi” (2017) și „Recviem pentru nimeni” (2018).

 

 

*******

 

Maria Răducanu este “o apariţie fără precedent – sunetul ei pur nu se aseamănă cu sunetul nimănui, deşi ea cântă melodiile Mariei Tănase, dar şi alte cântece din folclorul românesc, dar şi fado-ul portughez şi cântecele de jale şi bucurie, în alte limbi, posedând geniul de a “cânta” în diferite dialecte, de a fraza limba ca un poet. Şi “coregrafia” ei este pură şi personală, o siluetă amintind “Rugăciunea” lui Brâncuşi, meditând prin cântec în faţa Providenţei, punându-se în genunchi fără să atingă podeaua, parca “levitând” ca sfinţii ridicaţi de Duhul Sfant. Dar Maria Răducanu, “fata de la Huşi”, a studiat mai întâi Literatura şi Filologia şi numai după aceea s-a afirmat în Muzică, tălmăcind muzica tradiţională românească într-un fel unic. (…)…acea stare psihică şi fizică plină de armonie care mă face să mă gândesc nu numai la Orfeu şi la arta şamanilor, dar şi la cântecul ielelor (care există şi în folclorul suedez şi e ţinută la mare cinste), la cântecul şi la dansul lor în cerc. Acestea au darul de a-i vrăji pe cei care ascultă şi văd, creând acea stare de suflet vindecătoare pe care grecii au numit-o Katharsis.”, a scris Gabriela Melinescu.

 

Mihai Zgondoiu (n.1982) este artist, curator și galerist cu studii masterale și doctorale în domeniul artelor vizuale. Începând cu anul 2014 predă ca asist. univ. dr. la Universitatea Națională de Arte din București – FADD, dep. Design. În practica sa artistică, oscilează cu lejeritate într-o arie largă de genuri și tehnici vizuale, de la desen, colaj și print experimental, la video-instalații, acțiuni-performance și intervenții urbane. Proiectele sale evocă un spirit critic (și autocritic după caz) față de clișeele de gândire din societatea noastră actuală, parodiind falsele valori și icon-uri create de noile media prin diferite tipuri de propagandă fake news. Cele mai recente expoziții/proiecte personale sunt: Fighting with Mozart!, Galeria Creart – București 2018, EXTRAfaces, Galeria Uj Kriterion – Miercurea Ciuc 2017, Fight with Mozart!, RKI – Vienna Contemporary (AT) 2017, New Wall – Calina. spațiu de artă contemporană Timișoara 2017, Dada Brancusi, Galeria MB-XL Bruxelles (BE) 2016 & Galeria Galateca – București 2016, The Artist’s Golden Hand, Galeria FivePlus – Viena (AT) 2014 & Galeria Aiurart – București 2013, Lenin’s Sleep, Piața Presei – Bucureşti 2011, The Red Line, Centrul Național al Dansului din Bucureşti 2011, The Red Carpet, Curtea Muzeului Schlooss – Linz, (AT) 2011, Freedom as Visual Pattern, Galeria Hampden – Incubator Art Space, Amherst, Massachusetts (USA) 2010, Me Matrix, Galeria Calina – Timișoara 2009, Me, Galeria de Artă Contemporană a Muzeului Național Brukenthal Sibiu 2008. A mai participat în expoziții/proiectele de grup: RERE. Overriding Design with Art and Vice-Versa – Vienna Design Week 2016 (AT), DADADA – Media Art Festival – Muzeul de Artă – Arad 2016, Transformation – Muzeul Beelden Aan Zee, Haga (HO) 2014, BB6 (Bucharest International Biennial for Contemporary Art) 2014, IEEB4 & IEEB7(International Experimental Engraving Biennial 2010, 2016), Now Art Now Future (The International Biennial of print – Vilnius 2008), lucrările sale aflându-se în colecții particulare și de stat: Colecția de Artă Luciano Benetton (IT), Colecția de artă Alain Servais (BE), Colecția de artă Avium (RO), Colecția de Artă Daniel Ștefănică (RO), Colecția de Artă Năsui (RO), Colecția de Artă Herczeg (RO), Fundația Calina (RO), Colecția de Artă DFEWA (DE), Muzeul de Artă Vizuală, Galați (RO), Muzeul Florean de Artă Contemporană- Baia-Mare (RO), Muzeul Naţional de Artă- Satu Mare (RO).

 

Anamaria Spătaru a absolvit Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir”, secţia Filologie – Istorie, şi Facultatea de Jurnalism a Universităţii Bucureşti. Are un masterat la Facultatea de Sociologie a Universităţii Bucuresti, specializarea Antropologie culturală şi dezvoltare comunitară.
A absolvit, în perioada 2000-2006, diverse cursuri de pregătire profesională: „Improuving transparency in public communications”, organizat de Fundatia transFORMA – Olanda; „Talk-show” organizat de Societatea Română de Radiodifuziune (SRR) la Sinaia. Trainer: Deutsche Welle; „World Wide Radio”. Proiect Leonardo da Vinci desfăşurat la Bucureşti şi Barcelona; „Managementul proiectelor” organizat de Institutul de Management; ”Instituţiile Uniunii Europene” organizat de SRR şi Comisia Europeană la Bonn. Face parte din colectivele radioului public din anul 1997. Este producătorul radio al Maratonului de Poezie și Jazz. A primit, în 2014 și  2017, Premiul pentru Jurnalism Cultural al APLER (Asociația Publicațiilor Literare și Editurilor din România).

 

 

 

 

În perioada 9-13 octombrie 2019, Biblioteca Centrală Universitară „Carol I” în parteneriat cu Fundația Universitară „Carol I” și Muzeul Național al Literaturii Române organizează ediția a VIII-a a celui mai divers maraton cultural în aer liber: Strada de C`Arte. Timp de 5 zile oferim concerte, tango flashmobs, 6 expoziții, 6 proiecții de film, 3 conferințe, 2 lansări de carte, lecturi publice cu peste 20 de poeți, dezbateri, 3 ateliere pentru copii, tururi ghidate, precum și un târg de carte. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Miercuri, 9 octombrie 2019, la ora 17:00, se va deschide festivalul, în Salonul Carol I, cu lansarea Programului Cartea de identitate, unde vor conferenția acad. Eugen Simion, Mircia Dumitrescu și prof. univ. dr. Silviu Angelescu. Proiecțiile de film debutează la Galateca în prima zi cu About Life/Despre Viață, Regele Mihai I al României și continuă în fiecare seară la Salonul Carol IJoi, pe 10 octombrie, în Aulă, are loc Gala Premiilor AgențiadeCarte.ro care se încheie cu un recital extraordinar al Mariei Răducanu.

Pentru cei mai energici vizitatori, în zilele de 10 și 12 octombrie, Strada de C`Arte organizează, pe Calea Victoriei 88, două tango flashmobsMilonga Tabiet & Tango Pasion. Cu totul spectaculos ne așteptăm să fie concertul Găștii de chitară din Grozăveștivineri, pe 11 octombrie, începând cu ora 20:00.

Festivalul coincide și cu Noaptea Albă a Galeriilor (sâmbătă, 12 octombrie), drept urmare, împreună cu NeoArt România, propune un mix de expoziții, printre care: O linie roșie instalație, harta unui traseu interior – Anca Boeriu, Povești în culori – carte pentru copii. Pe toată durata festivalului vă puteți delecta în Sufrageria de Carteun concept inovativ și prietenos, la care vor lua parte cele mai importante edituri din țară.

Aflați mai multe pe stradadecarte.ro.

Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii și Identității Naționale și desfășurat cu sprijinul: Transgaz, Grup Feroviar Român, British American Tobacco, UniCredit Bank.

 

 

 

Număr de vizualizări :295


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro