Ipocrizii fiscale și contractul social

aug. 1st, 2019 | By | Category: La Țintă!

A devenit un loc comun să comentăm bugetele culturii ce tind spre zero de la căderea comunismului și până astăzi! 2019 este, din nefericire, anul unor tăieri masive pentru cultură, atât din bugetul național, cât și din cel al primăriilor. Fondurile pentru proiecte culturale și pentru plata colaboratorilor (artiști, scriitori, muzicieni, interpreți) sunt diminuate exponențial sau lipsesc cu desăvârșire. Suferințele materiale ale creatorilor români sunt dublate de suferințe de imagine, într-un context public și politic care expediază meritocrația și ideea de elită în zone de nișă, cu accesibilitate simbolică. Contractul social al Statului român îl lipsește, astfel, pe cetățean de la accesul democratic la resurse culturale, educaționale și științifice de calitate. Motivația e deja clasică: nu sunt bani! Dar, la o repede ochire, vezi că sunt bani – cazul Europalia este simptomatic! – doar pentru interese de partid și de clan. Și atunci, cultura rămâne să fie exercitată și promovată de creatorii înșiși și de puținii manageri culturali din societatea civilă. O societate civilă pe care Statul se preface că o ajută prin înființarea unui Registru de control și prin așa-zise facilități fiscale care ascund, de fapt, scăderile dramatice ale bugetelor pentru cultură și obținerea banilor pentru cultură de la privați și societăți comerciale!

Recenta modificare adusă Codului fiscal prin Legea 156/2019 prin care organizațiile non-profit vor putea beneficia de sume mai mari din sponsorizări, adăugată unui proiect legislativ aflat în lucru prin care firmele să fie obligate să susțină proiecte și programe ale organizațiilor non-profit, arată două procese în derulare. Primul și cel mai presant este acela de a acoperi într-un fel banii culturii tăiați de la buget pentru a face mai ușor de digerat drama existențială a creatorului român. Al doilea proces vizează o abandonare treptată a contractului social prin care cetățeanului să îi fie garantat accesul democratic la resurse cultural de calitate. Această ipocrizie fiscală, prin care tăiem până la aproape de zero banii culturii pentru a-i obliga pe privați să susțină cultura română vie, va avea efecte ușor de ghicit desprinse din felul în care un stat nu își mai asumă contractul social.

Ce e de făcut? Orice am spune și orice am dori să întreprindem, ajungem tot la gesturi și soluții politice!

 

Dan Mircea CIPARIU

 

 

Număr de vizualizări :669


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro