ICR, la BOOKFEST 2019: zeci de titluri vândute și lansări cu public numeros

iun. 4th, 2019 | By | Category: Postcard

Cea de-a XIV-a ediție a Salonului Internațional de Carte Bookfest a avut loc în perioada 29 mai – 2 iunie 2019, la Complexul Expozițional Romexpo din București, în pavilionul B2, iar invitatul de onoare al acestei ediții a fost Marea Britanie.

Evenimentele organizate de Centrul Cărții la standul ICR au debutat sâmbătă, 1 iunie, cu lansarea numărului 109 al revistei Lettre Internationale. Prof. univ. Adrian Mihalache și prof. univ. Victor Ivanovici au dezbătut tema:„Respectul față de sine, respectul față de ceilalți”. Pornind de la poruncile biblice, dialogul a stârnit discuții despre nuanțele subtile dintre ceea ce înseamnă stimă și ceea ce înseamnă respect. „Respectul este legat de existență, respectăm tot ceea ce este ființă umană, ceea ce este viu, în timp ce stima nu este legată de existența propriu-zisă, ci este legată de performanță. Stimăm pe cel care se dovedește un om eminent”, a afirmat profesorul Adrian Mihalache.

Omul are drepturi chiar dacă nu-și îndeplinește obligațiile față de putere, sunt de acord cei doi profesori. „Respectul față de demnitatea umană nu poate fi condiționat de respectarea de către om a unor obligații față de structurile în care este angrenat”, a continuat Mihalache. La rândul său, prof. univ. Ivanovici a comentat ideea lui Kant: „Trebuie să recunoști în celălalt umanitatea pe care ți-o recunoști și ție”. Dezbaterea s-a finalizat cu ideea că, adesea, respectul se confundă cu stima și că stima de sine trece prin ceilalți și este totdeauna relativă.

Programul zilei a continuat cu un eveniment de excepție, lansarea volumului „Dimitrie Cantemir –Un principe român în zorii Luminilor Europene” scrisă de reputatul istoric și curator Ștefan LemnyÎn prezența autorului cărții, publicul a redescoperit importanța valorii culturale a principelui român.

De la succesul mondial al romanului lui Bram Stoker, renumele voievodului muntean Vlad Țepeș, alias Dracula, l-a condamnat la uitare pe Dimitrie Cantemir, domnul Moldovei, prima mare personalitate intelectuală a românilor care și-a croit drum în cultura europeană. Personajul legendar al tenebrelor a umbrit amintirea prințului Luminilor. Locul și importanța acestuia din urmă au continuat să suscite, cu toate acestea, analize pasionante, prea puțin cunoscute din păcate, în afara specialiștilor și dincolo de hotarele românești. Spiritul său enciclopedic, talentul artistic și literar și cunoașterea mai multor limbi străine au accentuat aspectul complex și surprinzător al personalității sale.“ a declarat Ștefan Lemny, în cadrul lansării.

Ștefan Lemny oferă în lucrarea publicată la Editura Institutului Cultural Român o privire cuprinzătoare, o lectură globală a personalităţii lui Dimitrie Cantemir de-a lungul peregrinărilor vieţii sale. La lansare a mai participat și domnul George Neagoe, cercetător în cadrul Institutului de Istorie şi Teorie Literară „G. Călinescu“, din cadrul  Academiei Române, care a evidențiat efortul de sintetizare al istoricului. „În acest dialog punctul central este acea relație foarte strânsă pe care biografia o are cu istoria, cu istoria literaturii și cu necesitatea biografiilor în spațiul românesc”,a explicat specialistul. Pe lângăfigura ilustrului Dimitrie Cantemir, în carte este prezentată și figura tatălui său, bătrânul Voievod Constantin Cantemir, iar „ îndrăzneala cea mai mare” cum spune Lemny, a fost prezentarea biografiei fiului său, Antioh Cantemir. Ediție trilingvă, în română, engleză și franceză, volumul include o consistentăgalerie de ilustrații, fiind încununarea unei munci de ani și ani de cercetare în arhive din România și Rusia.

Într-o prezentare editorială deosebită, „Trilogia Transilvană”, una dintre operele de referință ale secolului XX, a apărut în limba română la inițiativa Institutului Balassi/ Institutul Maghiar din București și cu sprijinul Ministerului Comerțului Exterior și al Afacerilor Externe al Ungariei, precum și al Asociației Erdélyi Gondolat. Evenimentul s-a bucurat de prezența directorului Institului Balassi, domnul Kósa András László, care a mulțumit Institutului Cultural Român pentru sprijinul editorial.

„Traducerea domnului Tabacu este superbă” a afirmat  Marta Petreu, prezentă la eveniment. Entuziasmată, scriitoarea a punctat: „Am fost extraordinar de fericită când m-a contactat ICR-ul și mi-a cerut să fac o prefața la carte (…) Această carte este foarte, foarte frumoasă(…..)Forța narativă și forța constructivă ale autorului sunt absolut excepționale, m-am topit de admirație citind cartea (…), care este foarte bine construită(…) o putem pune în analogie cu marile epoci de amurg când o clasă se prăbușește,(…) o istorie se cufundă în neant, dar se cufundă cu bunele și cu relele ei, inclusiv cu artisticitatea care a zvâcnit în ultimele clipe”.Marta Petreu a conchis în fața publicului: “Este bine că «Trilogia Transilvană» este tradusă în limba română și că noi putem afla cum arăta Transilvania noastră văzută nu numai dinspre țăranul român, nu numai dinspre orășanul care poate fi de orice nație, de mica burghezie orășenească, ci văzută și la nivelul splendorii nobiliare pe care astăzi n-o mai găsim nicăieri. Mă bucur pentru Miklós Bánffy, simt că este un act de dreptate istorică ce i se face”.

Andrei Novac, scriitor, director al Centrului Cărții din cadrul Institutului Cultural Român a moderat evenimentul și a afirmat că acest act de dreptate este făcut de editura ICR: „Misiunea noastră de a duce mai departe valorile și de a promova valorile actuale ale literaturii și ale artei contemporane este îndeplinită”. „Această carte este foarte valoroasă din punct de vedere literar”, a mai afirmat Novac.

Numeroase persoane, admiratori ai spiritului maghiar și transilvănean, au avut ocazia să afle mai multe despre familia, ambițiile diplomatice, cariera de politician a cunoscutului conte de Losoncz , (30 decembrie 1873, Cluj – 5 iunie 1950, Budapesta), scriitor, om politic și grafician maghiar, descendentul unei vechi familii de aristocrați din Ardeal. Autorul studiului introductiv este Lucian Nastasă-Kovács, care a afirmat că romanul „Trilogia Transilvană” este de fapt o carte autobiografică: “a trebuit să refac o epocă, o epocă extrem de tulbure,(…) Bánffy nu era un politruc, lui Bánffy nu i-a plăcut politica, el a intrat in politică pentru că tradiția familiei l-a împins”. Am avut ocazia să descoperim un conte boem, împătimit al casinoului, amator de baluri, partide de cărți și de vânătoare, dar și un artist cu un simț al ironiei extraordinar care a realizat caricaturile politicienilor din înalta societate maghiară, „un mare om de artă nu numai pentru că a iubit arta, ci pentru că a cunoscut-o, a cunoscut și a simțit artă”, așa cum a mai ținut să completeze la finalul prezentării traducătorul, Marius Tabacu, considerat cel mai bun traducător de limbă maghiară.

Inițial publicată în limba maghiară (între 1934 și 1940), romanul a apărut, în ultimele două decenii, în engleză, franceză, spaniolă, germană, italiană și olandeză, bucurându-se de o receptare entuziastă.

Duminică, 2 iunie, de la ora 14.30 la standul ICR de la Bookfest, a fost prezentat volumul „Jos Realitatea”de Florin Iaru, apărut la Editura Paralela 45. Discuția pe marginea cărții, care s-a purtat între autor și poetul Cosmin Perța, a fost urmată de o lectură pentru public din poeziile favorite ale scriitorului.

https://www.icr.ro/pagini/icr-la-bookfest-2019-zeci-de-titluri-vandute-si-lansari-cu-public-numeros

 

Număr de vizualizări :136


Comenteaza

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro