spot_img

Ediție specială a seratelor muzicale OPERA FANtastica: Luminița Arvunescu în dialog cu marea soprană Marina Krilovici

Sâmbătă, 15 iunie 2019, de la ora 19:30, iubitorii şi cunoscătorii în devenire ai muzicii clasice sunt aşteptaţi la Studioul de Operă al Universității Naționale de Muzică București (Str. Știrbei Vodă 33) pentru o nouă ediţie a seratelor muzicale OPERA FANtastica, inițiate și moderate de Luminița Arvunescu în colaborare cu „Asociaţia pentru Muzică, Artă şi Cultură”. Invitata acestei serate este apreciata soprană și profesoară de canto, stabilită la Atena,  Marina KRILOVICI – care, aflată la ceas aniversar, și-a dorit – atât reîntoarcerea în locul unde a început, de fapt, cariera sa, cât și revederea cu cel mai fidel public al său, publicul bucureștean. Pe lângă dialogul pe care cunoscuta realizatoare de emisiuni radio, Luminița Arvunescu , îl va purta cu Marina Krilovici, seara va cuprinde un program muzical susținut – în onoarea invitatei – de: soprana Marta Cristina SANDU, tenorul Lucian CORCHIȘ și baritonul Șerban VASILE, acompaniați la pian de Luminița BERARIU – și, de asemenea, un invitat surpriză, artist ale cărui începuturi de carieră au fost marcate de Marina Krilovici. Tot cu această ocazie va avea loc și lansarea celei de-a II-a ediții a volumului Marina, Marina, Marina – Marina Krilovici, un volum semnat de jurnalista Alice Năstase Buciuta și cu o prefață de Luminița Arvunescu. Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile. AgențiadeCarte.ro este partener media.

Informații și confirmări: office@musicarte.ro

 

***

 

A fost… ”cea mai impresionantă Aida, într-un deceniu de istorie pentru opera din Hamburg” (Hamburger Morgenpost), fascinând prin ”forța și flexibilitatea vocii ei, dar și prin frenetica ei interpretare scenică” (Norddeutsche Rundschau). O Tosca – ”mândră, plină de pasiune, regală…care găsește în ea toate resursele emoționale pretinse de Puccini, ca și dimensiunea vocală a acestui personaj” (Die Welt). O cântăreață ”cu multă noblețe în glas, care posedă arta nuanțării și a ajuns la nivelul celor mai cultivate artiste” (Manitoba Journal).

Născută în 1942 la București, într-o familie de intelectuali cu origini etnice mixte (mama – grecoaică, tatăl – jumătate german, jumătate sârb), soprana Marina Krilovici a fost, pe de o parte, una dintre reprezentantele de seamă ale Generației de Aur a liricii românești și, pe de altă parte, una dintre cele mai apreciate artiste la nivel mondial, în perioada anilor 1970 – 1985. S-a remarcat, încă din anii studenției. Iar, la nici 25 de ani, debutase deja – cu foarte mare succes! – pe scena Operei bucureștene și era laureată a prestigioaselor concursuri internaționale: ”George Enescu” – 1964,  ”s Hertogenbosch” din Olanda – 1966, Concursurilor de Canto de la Bruxelles și Montreal -1967,  fiecare dintre acestea aducându-i, pe lângă Premiile I, importante contracte peste hotare, precum și convingerea că destinul ei artistic era de nivel internațional. În consecință,  Marina Krilovici avea să ia hotărârea de a părăsi România, pentru totdeauna, și a solicitat, în baza descendenței sale germane pe linie paternă, stabilirea în Germania.

A urmat o carieră, cu adevărat internațională. Glasul – de splendidă calitate, stilul ei – dramatic! – de a se exprima prin cânt, ca și ținuta scenică – întotdeauna impunătoare! – punându-i Marinei Krilovici, întreaga lume la picioare și ridicând-o la nivelul celor mai mari artiști de operă ai vremii sale: de la Luciano Pavarotti, Placido Domingo și Jose Carreras, la Tito Gobbi, Carlo Bergonzi, Renato Bruson, Fiorenza Cossotto și Shirley Verrett. În plus, întâlnirea și apoi căsătoria cu marele bariton grec Kostas Paskalis, i-a adus împlinirea dorită, și în plan familial.

Cine a văzut-o pe Marina Krilovici în spectacole ca : ”Tosca”, ”Aida”, ” Madama Butterfly”, ”Forța destinului” sau… ”Cavalleria Rusticana” – la Operele din Hamburg, Viena, Londra, Paris sau pe scena celebrului teatru ”Metropolitan” din New York – nu a uitat-o niciodată. Iar, la București, întreaga suflare melomană își amintește și azi, cu cea mai mare emoție, de spectacolul cu opera ”Tosca” din seara de 12 februarie 1977 cu ea în rolul titular și Kostas Paskalis – în rolul Scarpia: Krilovici, întorcându-se atunci pentru întâia oară în țara sa natală și, în plină glorie internațională…

După evenimentele din 1989, Marina Krilovici a revenit  în România din ce în ce mai des: fie pentru a susține master class  pentru cei care aspiră la o carieră în operă, fie pentru că, pur și simplu, o ”cuprinde dorul”. Locuiește în prezent la Atena, unde este profesoară la Conservatorul  ”Maria Callas”. Dar la începutul lunii iunie, va reveni la București, pentru a-și aniversa ziua de naștere în cadrul seratelor Opera FANtastica organizate de Luminița Arvunescu și Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură – prilej cu care va fi lansată și cea de-a II-a ediție a cărții biografice Marina, Marina, Marina, MARINA KRILOVICI – semnată de Alice Năstase Buciuta.

***

Luminița Arvunescu este una dintre cele mai familiare și apreciate voci radiofonice ale cotidianului nostru, un nume care a dobândit, în timp, notorietate. A absolvit Secția de Muzicologie – ca șefă de promoție – la actuala Universitate Națională de Muzică din București și are un doctorat obținut cu Summa cum laude în domeniul Jurnalismului muzical. Este angajată a Societății Române de Radiodifuziune din 1990 – specializată în Muzica de Operă – iar în 1996 a contribuit la pregătirea și lansarea primului post de muzică clasică din țară, Radio România Muzical, de pe poziția de editor, poziție pe care a ocupat-o până în 2004. Ca realizator – radio, s-a remarcat prin emisiunea ”Seara de operă” : nelipsită din grila posturilor Radio România Muzical și Radio România Cultural de peste 2 decenii și distinsă cu  Premiul Uniunii Criticilor Muzicali (1998) și Premiul Musica Viva, acordat de Forumul Muzical Român (2008). A arhivat zeci de interviuri cu personalități artistice dintre cele mai importante: Virginia Zeani, Ioan Holender, Angela Gheorghiu, Roberto Alagna, Karita Mattila, Diana Damrau sau Piotr Beczala fiind doar câțiva dintre cei mulți care i-au acordat interviuri în exclusivitate. A fost primul jurnalist acreditat de Radio România în Germania, după evenimentele din decembrie 1989, pentru corespondențe muzicale săptămânale. Și, de asemenea, primul jurnalist care a realizat transmisiuni directe din Studioul unui post de radio străin, în 2011, de la Radio Metropolitan Opera International din New York, transmisiuni care s-au bucurat de mare succes. A semnat numeroase articole, recenzii și interviuri în diferite publicații. Face parte din Juriul Galei Operelor Naționale Române. A inițiat seratele Opera FANtastica, din dragoste pentru muzica și artiștii de operă, dorindu-și să-i apropie pe cei din urmă de marele public. Mai ales pe acei artiști care sunt mai bine cunoscuți peste hotare decât în propria lor țară. Și, le-a adresat, în primul rând, împătimițior de operă. Prin chiar ortografierea titlului – Opera FANtastica – Luminița Arvunescu arătând că asociază cele două categorii, artiști și public, în accepțiunea de artiști – capabili să facă din Operă, prin talentul și efortul lor, un tărâm ”fantastic” – și de ”Opera –fan” – adică public meloman, capabil de orice sacrificiu de sine pentru acest gen muzical.

 

Până în prezent,  proiectul Opera FANtastica le-a readus în faţa publicului iubitor de operă bucureştean, pe sopranele: Nelly MIRICIOIU (stabilită la Londra ), Laura TĂTULESCU (stabilită la Munchen), Brigitta KELE și Ana-Camelia ȘTEFĂNESCU (stabilită la Bruxelles), pe mezzosoprana Roxana CONSTANTINESCU (stabilită la Paris), precum şi pe soprana Leontina VĂDUVA sărbătorind 30 de ani de la debutul său internațional. Și, de asemenea, a prezentat pe scena Ateneului Român, primul concert al Ansamblului de instrumente vechi Musica Ricercata – înfiinţat şi condus de Gabriel BEBEȘELEA, un concert  de muzică barocă ce a avut-o solistă pe soprana Rodica VICĂ (Viena). Mai multe detalii despre proiectul OPERA FANtastica găsiți pe http://musicarte.ro/opera-fantastica/

 

Organizatori: Asociația pentru Muzică, Artă și Cultură, Universitatea Națională de Muzică București și Wagner Arte Frumoase și Povești

Parteneri: Tarom, Floria.ro, Domeniile Sâmburești, Acqua Carpatica și Asociația Culturală Isvor

Parteneri Media: Radio România Muzical, Radio România Cultural, Revista Tango – Marea Dragoste, Blitz Tv, BucurestiTV, Trinitas Tv, Radio Trinitas, Radio Classic, Verb Describe Us,  BookHub, Senso TV, LiterNet.ro, Jurnalul de Afaceri, Agenția de Carte, urbeamea.ro, B365, România 24, Ziarul Metropolis, Catchy, ArtOut, ArtLine, PRwave, 4Arte.ro, Bucurestii vechi si noi, Calendar Evenimente, Online Gallery, Orașul Meu, În Oraș, IQads, Autentici.info, www.bzi.ro,  Literomania, Promenada Culturală, România Pozitivă, Revista Actualitatea Muzicală a UCMR, Ceașca de Cultură, RoEvents, Bucharest Cultural Events, DCNews, Jurnal de București.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508