spot_img

Despre limbajul cinematografic, cu Mircea Valeriu Deaca, la Cafeneaua critică

Joi, 23 mai 2019, orele 19.00-21.30, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti/ MNLR- Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER), va avea loc o nouă ediție a Cafenelei critice.

Sub titlul ”Amintiri din epoca ecranului de argint” (coord. Ioan-Pavel Azap, Doru Pop, Cu un studiu introductiv de Doru Pop, f.a., 360 p.), Uniunea Cineaştilor din România a editat de curînd într-un volum o anchetă jurnalistică dedicată filmului nostru din perioada comunistă. Unul dintre cei 38 de critici de specialitate şi intelectuali repondenţi, Mircea Valeriu Deaca, filolog cu doctorat francez în film şi studii audiovizuale, cu o teză despre opera lui Federico Fellini, de asemenea eseist şi artist plastic, e poate cel mai radical-novator teoretician şi interpret al artei a 7-a autohtone, investigate, într-un set de cărţi publicate în ultimul deceniu, din perspective precum cea „cognitivistă”, a evoluţiilor „postfilmice” ori a „scenotopilor”.

Despre limbajul cinematografic din perspectivă „cognitivistă” şi… generalistă, despre istoria şi despre starea actuală a filmului românesc – cu Mircea Valeriu Deaca, la Cafeneaua critică!

Amfitrion: Ion Bogdan Lefter.

 

Cafeneaua critică, proiect de dezbateri culturale pe teme de actualitate, desfăşurat în 1994-1998, în cafeneaua Facultăţii de Litere a Universităţii din Bucureşti, şi după 2008, în diverse cluburi din Capitală, este găzduită actualmente de Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (sediul din Strada Nicolae Creţulescu)*.

 

*

 

Cafeneaua critică

Joi, 23 mai 2019, orele 19.00-21.30

Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti/ MNLR

Str. Nicolae Creţulescu nr. 8 (în spatele Bisericii Albe de pe Calea Victoriei şi în spatele UNITER)

Contact: 0731-00.30.22 (Andreea Drăghicescu/ MNLR); 0737-210.978 (Paul Radu/ Cafeneaua critică)

 

_______________

 

* Invitaţii „stagiunii” 2018-2019 şi participanţii la discuţii: Ioan Cristescu, Mireille Rădoi, Adina Berciu-Drăghicescu, Dan Gulea, Mircea Tiberian (Centenar neconvenţional: perspectiva feministă, scriitorii căzuţi, cantata Tiberian) (ediţia a 227-a); Ion Pop şi Constantin Abăluţă, Iulian Băicuş, Ana Blandiana, Mircea Martin, Simona Popescu, Ion Simuţ (despre Poezia românească neomodernistă) (ediţia a 228-a); amfitrionul şi Vlad A. Arghir, Ioan Iacob, Paul Radu, Ramona Tănase, plus veselie & antren (10 ani de Cafenele critice, seria a 2-a) (ediţia a 229-a); Dorin Ştefan şi Elsa Exarhu, Petru Gînj, Gabriela Massaci, Matei Stîrcea-Crăciun, Anda Ştefan (cu şi despre Dorin Ştefan) (ediţia a 230-a); Anca Boeriu, Andreea Sandu, Ilina Schileru, Octavin Neculai, Vlăduţ Mavriche, Andreea Drăghicescu şi Adrian Branea, Robert-Nicolae Moreanu (despre proiectul Arta la intrare) (ediţia a 231-a); Mircea Florian, Dragoş Andriana, Andrei Dinescu, Florin Manca/ Daath Yug, Cătălin Rădulescu/ Tzetze, Lucian Stan/ DJ Vasile (trupa lui FloriMan), Alexandru Unguru, Mişa Şerban, Alin State (echipa spectacolului Doi şi un tulnic, regia: Alexandru Unguru, scenografia: Cristian Stănoiu), Oana Sav (Uniunea Munţii Apuseni) (Întîlnirea anuală a Şcolii de tulnice/ Fundaţia Mircea Florian/ MotzArt/ Uniunea Munţii Apuseni) (ediţia a 232-a); Ioan Iacob, Mircea Roman, Aurel Vlad,  Florentina Voichi, Iulia Deme, Raluca Băloiu şi Constantin Abăluţă (despre proiectul FIG/ expoziţia Afinităţi electiveFIG 3, la Galeriile Carol) (ediţia a 233-a); Nora Iuga, Constantin Abăluţă şi Mircea Anghelescu, Mihaela Miroiu, Stelian Stativă, Aurel Vlad (Nora Iuga – 88, Constantin Abăluţă – 80) (ediţia a 234-a); Mircia Dumitrescu şi ZuZu Caratănase, Aurel Vlad (cu şi despre Mircia Dumitrescu) (ediţia a 235-a); Gabriela Adameşteanu şi Mircea Alexandrescu, Adrian Branea, Ioana Ieronim, Radu Petrescu-Muscel (cu şi despre Gabriela Adameşteanu) (ediţia a 236-a); George Mihăiţă şi Adreia Bîrsan, Corina Constantinescu, Ioan Cristescu, Doina Papp (cu şi despre George Mihăiţă) (ediţia a 237-a); Cosmin Năsui, Cristi Farcaş, Maria Cornea, Gabriela Culic, Andreea Gheorghiu, Mirela Hagiu, Magda Isăcescu, Corina Perianu, Iris Bianca Teodorescu, Carmen Văideanu, Liviu Gavrilescu, Puiu Patzelt, Doina Mîndru, Cristian Vasile (despre proiectul şi expoziţia Women Power in Art) (ediţia a 238-a); Mircea Regneală, acad. Florin Filip, Voichiţa Dragomir, Corina Apostoleanu, Laura Rudeanu, Elena Tîrziman, Ionel Enache şi Mircea Anghelescu, Mihai Constantinescu, Robert Coravu, Mihaela Dragu, Octavian Gordon, Bogdan Jugănaru, Claudia Lungu, Radu Petrescu-Cîmpulung, Mihaela Racoviţeanu, Claudia Şerbănuţă (despre situaţia bibliotecilor) (ediţia a 239-a); William Totok, Werner Kremm şi Mariana Duliu, Aurora Fabritius, Vasile Gribincea, Claude Karnoouh, Tudor Lavric, Gruia Novac (despre Franz Xaver Kappus) (ediţia a 240-a, la Casa de cultură „Friedrich Schiller”); Roxana Trestioreanu şi Irina Cios (curatoarea expoziţiei Et Dieu… créa la femme, Galeria AnnArt), Oana Bratiloveanu şi Gabriela Massaci (proprietara, respectiv directoarea galeriei), Constantin Abăluţă, Ruxandra Dreptu, Claude Karnoouh, Iosif Király, Petru Lucaci, Olivia Niţiş, Romelo Pervolovici, Doina Talmann (despre expoziţia Roxanei Trestioreanu Et Dieu… créa la femme, Galeria AnnArt) (ediţia a 241-a); Monica Andronescu, Dana Ionescu, Maria Zărnescu, Alina Epîngeac, Alexandra Florescu, Irina Cerchia, Elena Coman şi George Banu, Adrian Branea, Corina Constantinescu, Riri Sylvia Manor, Ludmila Patlanjoglu, Radu Petrescu-Muscel, Ştefana Pop-Curşeu (10 ani de Yorick/ Nemira, revistă de teatru şi colecţie de cărţi dedicate artelor spectacolului) (ediţia a 242-a); Vasile Tolan şi Bogdan Cristel, Anca Dragu, Doina Mîndru, Lidia Moise, Lucian Muntean, Gabriel Niţulescu, Elena Şendroiu (cu şi despre Vasile Tolan) (ediţia a 243-a); Claudio Rodríguez Fer, traducătorii săi Adina Ioana Vladu şi Victor Ivanovici şi Adrian Branea, Liviu George Branea, Simona Popescu, Alice Sprînceană (întîlnire cu poetul spaniol/ galician Claudio Rodríguez Fer) (ediţia a 244-a); Mica Gherghescu, Petre Răileanu, Iuliana Miu, Luana Stroe şi Victor Ivanovici, Mădălina Lascu, Simona Popescu, Sebastian Reichmann (despre Sezonul cultural Franţa-România/ România-Franţa: expoziţii Eli Lotar – Muzeul Colecţiilor de Artă, Gherasim Luca – Muzeul Naţional al Literaturii Române-Griviţei, România/ Franţa – Itinerarii culturale în Colecţiile Bibliotecii Academiei Române – BAR; cataloage, albume, cărţi: Eli Lotar, Scrisori/ Lettres (1924-1926), Editura MLR; Eli Lotar, Editura MLR, Jeu de Paume şi Centre Pompidou; Gherasim Luca – Erou-limită, Editura MLR; Petre Răileanu, Gherasim Luca poezie ontofonie urmat de Gherasim Luca este o femeie, Editura Tracus Arte) (ediţia a 245-a); Arina Ailincăi, Marijana Biţulescu, Vladimir Cioroiu, Georgiana Cozma, Alexandra Crăciun, Liviu Jicman, Ioana Stelea, Cosmin Năsui şi Adrian Branea, Cătălin Hrimiuc, Radu Igazság, Cristina Iliescu, Cristina Ilinca, Claudia Muşat, Monika Pădureţ, Dan Popovici, Cristina Popescu-Russu (despre arta sticlarilor la Salonul sticlei şi despre alte saloane şi bienale de arte decorative, ceramică, sticlă, metal, miniatură textilă etc.) (ediţia a 246-a); Michel Deguy, însoţit de Constantin Abăluţă, Mircea Martin, Ion Mureşan, Dumitru Ţepeneag, Alina Ledeanu, directoarea revistei Secolul 21, Ioan Cristescu, directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, şi Marian Bălosu, Guy Gofette, Ioan Groşan, Simona Popescu, Ko Un (ediţie asociată Festivalului Internaţional de Poezie Bucureşti: Michel Deguy, invitat al Festivalului; lansarea numărului special Michel Deguy al revistei Secolul 21) (ediţia a 247-a).

 

 

 

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508