spot_img

”Idei în Agora”: Erwin Kessler despre avatarii artei românești

Marți, 9 aprilie 2019, ora 18.00, Muzeul Municipiului București vă invită la un nou eveniment din seria Idei în Agora, cu tema „Tradiție, modernizare, avangardă și retur: avatarii artei românești înainte și după Primul Război Mondial”. Conferință de Erwin Kessler urmată de un dialog cu Sorin Antohi. Evenimentul are loc la Casa Filipescu-Cesianu (Calea Victoriei, nr 151).

Intrarea este liberă în limita locurilor disponibile.

În arta românească, la trecerea spre secolul XX, la început a fost modernizarea și apoi tradiția. Ulterior, modernizarea a dus spre o avangardă locală tardivă, post-istorică, declanșată în 1924, ca reacție la aglutinarea teoriilor tradiționaliste și româniste de care se va re-apropia pe parcursul perioadei interbelice, regăsind și retorica localistă și predilecția pentru realism, dar și aspirația tehnocrată de a se pune în slujba puterii date, în scopul cimentării progresului. Toate aceste caracteristici au fost platforme perfecte pentru viitoarea integrare în sfera realismului socialist, după 1944. Repere teoretice contrastante: „Revoluția agrară și evoluția clasei țărănești” (Virgil Madgearu, 1923) și „Burghezia română” (Ștefan Zeletin, 1925).

Erwin Kessler propune abordarea următoarelor sub-teme:

  1. de la Tinerimea Artistică (1901) la Prima expoziție internaționlă a „Contimporanului” (1924). Sub-puncte: înființarea și evoluția Tinerimii Artistice, apariția revistelor „Insula și Simbolul” (1912) și „Chemarea” (1915), revista și mișcarea artistică brașoveană „Das Ziel” (1919) și „Das neue Ziel” (1919-1920), organizarea primei expoziții internaționale a „Contimporanului” (cu secțiuni dedicate „Manifestului activist către Tinerime”, 1924, revistelor „75HP” și „Punct”, 1924, și „Cronometrajului pictural” de Maxy, Contimporanul, 1924), plus o analiză cantitativă a participărilor internaționale și naționale la prima expoziție a „Contimporanului”.
    2. „Integral” și Integralismul sau avangarda în stadiul ei spectral-corporatist (1925-1928). Sub-puncte: de la manifestele „Integral” la participarea lui Maxy și Iancu la Expoziția fascist futuristă de la Roma (1933), Studioul Integral, Academia Artelor Frumoase, cursul avangardei târzii spre autoritarism și darwinism cultural. Maxy și „Neue Sachlickeit”: de la cubo-constructivism la realism reacționar. Maxy după 1944 – o scurtă introducere la cariera acestuia de apostol al realismului socialist și diriguitor al sistemului artistic comunist.
    3. tradiționalismul – arta specificului național, de la schemele compoziționale ale lui Camil Ressu la tezele lui Francisc Șirato și la practicile lui Ion Theodorescu-Sion, Ștefan Dimitrescu, Dimitrie Ghiață etc. Sub-puncte: vocabularul decorativ și simbolic (iconografia țăranului, a peisajului local, a datinilor și muncilor agricole, a ritualurilor religioase, a motivelor folclorice), tipurile de narațiuni și tipurile de construcții compoziționale, epuizarea filonului artei specificului național spre mijlocul anilor ’30, cazul aparte al lui Ion Țuculescu, la mijlocul anilor ’40.
    4. convergența sistemelor (avangardist și tradiționalist – specific național) după 1945: expoziția „Flacăra” (1948), prin care artiștii foști avangardiști și foști tradiționaliști se raliază in corpore regimului comunist.Erwin Kessler (n. 1967) a studiat Filozofia, Istoria Artei și Antropologia la București, Praga, Paris (DEA la EHESS) și Maastricht. Cercetător științific la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Profesor asociat de Istoria Artei și Estetică la CESI (Universitatea din București). Director fondator al Muzeului de Artă Recentă din București (MARe). Principalele domenii de cercetare: istoria, estetica și teoria artei moderniste, de avangardă și contemporane, estetică fenomenologică, antropologie vizuală.

    Sorin Antohi (n. 1957) este istoric al ideilor, eseist și traducător. Membru în Academia Europaea. A inițiat și coordonează seria Idei în Agora. Mai multe informații la www.sorinantohi.org

 

*****

 

Idei în Agora / Ideas in the Agora este un program dedicat analizei spiritului public. A fost inițiat în 2017 de Sorin Antohi și este susținut de Adrian Majuru. Este conceput și planificat de Sorin Antohi, dialogul desfășurându-se săptămânal la Casa Filipescu-Cesianu. Program realizat de Muzeul Municipiului București (MMB), în parteneriat cu Asociația Orbis Tertius / A Treia Lume (OT). Întâlnirile au formate diferite (dialoguri, conferințe, colocvii, seminarii, dezbateri publice etc.), propunând un dialog între curente, mișcări, personalități, viziuni despre lume, teorii, ideologii aflate în consens, rezonanță, tensiune ori conflict. Evenimentele sunt filmate și transmise prin live streaming pe YouTube, fiind apoi arhivate la www.sorinantohi.org (unde se arhivează, de asemenea, afișele și pliantele) și https://www.youtube.com/channel/UCv5R2xEgA_M5nzwIUGl8kcQ.

Informații și la https://www.facebook.com/IdeiinAgora/, https://muzeulbucurestiului.ro/.

 

Articole recomandate

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Sunt permise comentariile oricărei persoane, fără discriminări pe criterii de rasă, sex, etnie, opţiune şi apartenenţă politică sau religioasă. Limbajul vulgar şi trivial în subsolul textelor nu este permis. Nu sunt permise opiniile calomnioase rasiste/şovine/xenofobe. Nu sunt permise atacuri la persoană în subsolurile textelor, ele sunt exclusiv pentru comentarii, critică literară, păreri despre text, dezbateri, etc. În caz contrar, ele vor fi scose din baza de date, fără nici o explicaţie din partea AgentiadeCarte. ro

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2022

De 13 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2022, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași, Ficțiunea OPTm și Gala Tinerilor Scriitori / Cartea de poezie a anului 2022, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 85 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2022: 30 de cărți de poezie, 30 de cărți de proză, 10 cărți de critică, istorie și teorie literară, precum și 15 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2023, ora 23.00. Juriul Premiilor AgenţiadeCarte.ro este compus din scriitorii Florin Iaru, Cristian Teodorescu și Dan Mircea Cipariu (președintele asociației Euro CulturArt). Juriul va anunța, după închiderea votului pe agentiadecarte.ro, printr-un comunicat de presă, câștigătorii. Premiile, în valoare de 5000 lei, sunt finanțate de Ministerul Culturii.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2021

De 12 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2021, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 71 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2021:  30 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 11 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2022, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2020

De 11 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2020, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Observator Cultural, Ziarul de Iași și Gala Tinerilor Scriitori, dar și propriile preferințe ale editorilor și colaboratorilor noștri. Astfel, propunem 74 de titluri pe care le considerăm semnificative pentru anul editorial 2020: 31 de cărți de poezie, 20 de cărți de proză, 10 cărți de critică literară, istorie literară și teorie literară, precum și 13 cărți de eseu, publicistică și memorialistică. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2021, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului. (Dan Mircea Cipariu)

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2019

De 10 ani, AgențiadeCarte.ro propune un top anual al celor mai bune cărți. Pentru anul editorial 2019, echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. Astfel, propunem câteva titluri pe care le considerăm semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Cititorii AgenţiadeCarte.ro pot vota și comenta titlurile alese de noi. Votul este deschis până la 31 august 2020, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2018

În anul editorial 2018, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, Iocan și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 31 august 2019, ora 23.00. După închiderea votului, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi ale publicului și ale unui juriu desemnat de Asociația Euro CulturArt. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2017

În anul editorial 2017, au fost publicate câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2018, ora 23.00. Pe 31 august 2018, de Ziua Limbii Române, într-un eveniment public, AgențiadeCarte.ro va premia cărțile ce vor întruni cele mai multe voturi. Vom acorda câte un premiu pentru fiecare secțiune a topului.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRȚI ALE ANULUI 2016

Anul 2016 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural și Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 27 august 2017, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2015

Anul 2015 a propus câteva titluri semnificative pentru o viitoare istorie a literaturii române contemporane. Echipa AgenţiadeCarte.ro a scanat nominalizările pentru Premiile Radio România Cultural, Observator Cultural, România literară, Gala Tinerilor Scriitori, dar şi propriile preferinţe ale editorilor. A rezultat o listă de propuneri pe care cititorii AgenţiadeCarte.ro o pot vota, comenta şi critica. Votul este deschis până la 15 mai 2016, ora 23.00.

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

(S)TOP CELE MAI BUNE CĂRŢI ALE ANULUI 2010

Cotidianul cultural AgenţiadeCarte.ro este membru al Asociației Publicațiilor Literare și Editurilor din România (APLER)

 

Publicaţie culturală finanţată cu sprijinul Ministerului Culturii.

ISSN: 2248 – 1508